Cu părul cârlionţat, zâmbetul larg, faţa bronzată şi preferând să poarte bermude, David Chernicky pare mai degrabă un personaj dintr-un serial american filmat pe plajele din Florida. Cunoscut pentru petrecerile pe care le dă în penthouse-ul său din capitala statului american Oklahoma, Chernicky este geologul care a inventat puţurile pentru materiale reziduale,  ce stau la baza fracturării hidraulice. Metoda a permis SUA să-şi extindă producţia de petrol şi gaze de şist, dar a şi stârnit numeroase controverse legate de efectele cauzate de folosirea ei: producerea de cutremure.

Chernicky este un personaj spumos, care şi-a numit locuinţa din capitala Oklahoma City “Penthouse-ul şampaniei”, şi-a cumpărat case în mai multe state americane, precum şi bărci şi maşini scumpe, şi a făcut mai multe donaţii, pentru construirea unor şcoli şi biblioteci şi oferirea unor burse pentru studenţi, scrie Bloomberg Businessweek.

Deşi compania pe care o deţine nu se numără printre marii producători de petrol şi gaze natuarale din SUA, Chernicky este unul dintre cei mai proeminenţi antreprenori, inclusiv datorită personalităţii sale. Excentricul om de afaceri şi-a dovedit nu o dată generozitatea. De pildă, întâlnind la o bezinărie două femei a căror maşină se stricase, Chernicky le-a cumpărat un automobil, fără să le ceară ceva în schimb.

Chernicky estimează că averea sa se ridică la 300-500 de milioane de dolari, în funcţie de fluctuaţiile preţului petrolului.

 

S-a remarcat în industrie prin metodele neconvenţionale folosite

 

Antreprenorul provine dintr-o familie cu zece copii şi a început să lucreze de la 14 ani, când s-a angajat la McDonald’s, unde muncea chiar şi peste 80 de ore pe săptămână.

După o perioadă scurtă petrecută în forţele armate americane, Chernicky şi-a luat licenţa în geofizica explorării la Universiatea din Oklahoma şi s-a făcut remarcat în industrie prin tehnicile neconvenţionale folosite pentru a descoperi petrol.

“Nu am găsit nici măcar o picătură de petrol prin metodele din manualele de geologie”, spune Chernicky, care, odată consacrat ca “maestru” al obţinerii de petrol prin deshidratarea câmpurilor petrolifere, şi-a deschis o firmă de consultanţă în domeniu.

Ulterior, sătul să vadă că grupurile din industria petrolieră nu-i respectă întocmai recomandările, Chernicky a înfiinţat, alături de alţi doi parteneri, New Dominion. În 2000, la numai doi ani de la înfiiţare,  compania opera peste 100 de puţuri şi producea aproape 5.000 de barili de petrol pe zi.

 

Invenţia lui Chernicky a dus la creşterea producţiei americane de petrol

 

Cele patru puţuri de apă reziduală operate de New Dominion şi care funcţionează în capitala statului american Oklahoma au contribuit la dublarea producţiei de petrol a statului american în ultimii cinci ani.

Totodată, şi capacitatea puţurilor pentru apă reziduală s-a dublat în ultimii zece ani, iar acest fapt a început să ridice controverse odată cu producerea a 64 de cutremure cu magnitudinea de peste 3 grade pe scara Richter pe parcursul anului 2011 în Oklahoma, în condiţiile în care media din precedentul deceniu era de 1,6 cutremure pe an.

Anul trecut, Oklahoma a fost  statul american cu cea mai intensă activitate seismică din partea continentală a SUA,  aici producându-se 585 de cutremure. Analiştii au o prognoză şi mai neagră pentru 2015, estimând că numărulcutremurelor va creşte la 900.

 

„Omul nu provoacă seisme”

 

În acest peisaj sumbru descris de experţi, cea mai mare ameninţare pentru afacerea lui Chernicky pare a procesul intentat anul trecut de cele două victime ale unui cutremur din 2011. Cu magnitudinea de 5,7, cel mai mare seism din istoria statului american Oklahoma a atras atenţia cercetărilor, care au argumentat că acesta, ca şi alte cutremure,  a fost provocat de forarea puţurilor de către companiile petroliere, inclusiv New Dominion.

 „Bruma de ştiinţă pe care o scot în faţă este atât de greşită încât nici nu poate fi considerată şiinţă. Este emoţie”, spune Chernicky, explicând că seismele sunt rezultatele activităţii tectonice, şi nicidecum a fracturării hidraulice.

Omul de afaceri este contazis însă de cercetători. „Numai prostii. Pur şi simplu nu vor să admită că ei provoacă aceste cutremure”, afirmă Martin Chapmam, profesor de geofizică la Universitatea Virginia Tech.

Unii oficiali americani împărtăşesc opinia mediului academic şi arată că presiunea politicului pentru ca industria de extracţie a petrolului şi gazelor de şist să-şi schimbe practicile este minimă.

„Industria petrolieră ne ameninţă că va închide instalaţiile de forare şi va da oameni afară, dacă ne atingem de problema activităţii seismice. Ştim care este cauza, dar nu facem absolut nimic pentru a-i pune capăt sau pentru a schimba reglementările”, spune Cory Williams, politician din Camera Reprezentanţilor din Oklahoma.

Chernicky rămâne însă convins că natura este responsabilă pentru catastrofele mondiale, inclusiv pentru cutremurele din Oklahoma, şi nu explorarea petrolului şi a gazelor de şist, sector la a cărui dezvoltare a contribuit direct.

 „Omul nu provoacă tsunamiuri în Japonia. Omul nu a provocat erupţia vulcanului Krakatau. Şi omul nu provoacă seisme”,  afirmă Chernicky.

http://www.zf.ro/

Antreprenorul Mircea Tudor se pregăteşte să devină, din inovator de profesie, industriaş elveţian.

Mircea Tudor se află de 20 de ani într-o situaţie aparent paradoxală: a fondat un IMM care se ocupă de scanarea radioactivă, domeniu rezervat anterior giganţilor din industria tehnologică. După ce a convins toată lumea, Mircea Tudor se pregăteşte să devină, din inovator de profesie, industriaş elveţian.

A fondat în urmă cu două decenii singurul IMM din lume care activează în domeniul tehnologiilor de scanare radioactivă, a câştigat de două ori Marele Premiu al Salonului de Invenţii de la Geneva, iar acum se pregăteşte să lupte pentru titlul de cel mai bun antreprenor din lume. Antreprenorul-inventator Mircea Tudor a mizat pe inovaţie, o carte riscantă,  la începutul anilor '90, dar valoroasă. A înţeles mai devreme direcţia în care merge lumea, a gândit şi a realizat ceea ce alţii poate nu au avut curaj, încercând să remodeleze peisajul tehnologiilor de scanare, iar apoi a intrat în competiţie cu giganţi din concerne multinaţionale. Mircea Tudor va reprezenta România în vara acestui an la Monte Carlo în competiţia mondială EY World Entrepreneur of The Year, competiţie printre ai cărei câştigători se numără antreprenori din toată lumea care au schimbat paradigma industriilor în care operează şi au impus noi standarde.

Mircea Tudor a lucrat la Centrala de Construcţii Căi Ferate (un colos înainte de 1989), a făcut presă scrisă şi televiziune în primii ani după Revoluţie, a fost cel mai mare distribuitor din România de alarme auto, pe care le importa din Coreea, şi ulterior a trecut la proiecte complexe de cercetare şi inovare prin firma MB Telecom înfiinţată în 1994, dar a ajuns la profit doar în 2008. Numai în cercetarea şi producţia scannerului de camioane Roboscan au fost investite 6 milioane de euro.

Scannerul cumulează pe o platformă unică tehnologii complexe din fizica nucleară, electronică, informatică, software dedicat, telecomunicaţii, mecanică, hidraulică, pneumatică şi aşa mai departe.

Inovaţia cere multă răbdare şi mulţi bani investiţi, iar câştigul nu vine imediat, afirmă Mircea Tudor: „Că inovarea nu aduce profit rapid este foarte adevărat. Drumul de la idee la concept, la validare, la modelul experimental şi prototip este foarte lung şi îi sperie pe mulţi. Dar există un revers al medaliei: după finalizarea proiectului, nu există limită de profit. Dacă investeşti într-un hotel, există un nivel maxim al profitului pe care îl poţi obţine. În inovaţie, dacă ai şansa să găseşti filonul de aur, investiţia se poate întoarce de zeci de mii de ori în timp. Trebuie să te diferenţiezi de ceilalţi, să evadezi din plutonul «me too», să găseşti o cale pe care ceilalţi nu au curajul sau nu au inspiraţia să meargă“.

Mircea Tudor a gândit două sisteme de securitate revoluţionare, respectiv primul scanner mobil robotizat din lume pentru camioane şi primul scanner pentru avioane din lume. Dar rezultatele nu au venit peste noapte. Drumul de la o idee bună la o invenţie brevetată, la o afacere sustenabilă, este de multe ori anevoios, presărat cu multe obstacole, financiare, fiscale, birocratice sau de altă natură. „Cea mai mare dificultate în orice iniţiativă privată este capitalizarea în faza de început, când nimeni nu are încredere în tine. Eu am vândut casa, am cumpărat o locuinţă mai mică, iar suma de 50.000 de dolari am investit-o în afaceri. Să intri în afaceri vânzându-ţi casa este un act de sinucidere. Am încercat multe experienţe. În cele din urmă am hotărât să revin în matca mea professională: tehnologia. Treptat, lucrurile au început să se aşeze, să intre pe un făgaş normal“, povesteşte Mircea Tudor.

MB Telecom a implementat proiecte integrate de securizare a frontierelor în România, Letonia, Dubai, Mozambic şi Franţa, totalizând afaceri de peste 
60 de milioane de euro în ultimii 10 ani. A avut discuţii cu reprezentanţi guverna-mentali şi privaţi din SUA, Brazilia, Mexic, Ecuador, Tanzania, Gabon, Arabia Saudită, Australia, Emiratele Arabe Unite şi alte state pentru implementarea unor proiecte de securizare de mare complexitate, fiecare având o valoare de ordinul milioanelor de euro. „Avem dialoguri deschise cu 70 de potenţiali parteneri din 70 de ţări“, spune Mircea Tudor, care va putea onora toate contractele odată cu atingerea capacităţii maxime de producţie la fabrica din Elveţia pe care o construieşte şi care este destinată producţiei scannerelor pentru avioane.

Mircea Tudor spune că a investit 2 milioane de euro din totalul de 45 de miliaone de euro necesar pentru fabrică, dar deţine 99% din acţiuni, „restul simbolic fiind deţinut de cantonul Berna, deoarece statul elveţian a investit cea mai mare parte“. Linia de producţie din Elveţia va ajunge în cinci ani la capacitatea maximă de 75 de scannere pe an. În fabrica de la Otopeni, compania poate produce aproximativ 12 scannere pentru camioane pe an.

Preţurile scannerelor sunt de 1,5 milioane euro pentru camioane, 
3 milioane de euro pentru avioane civile şi 5 milioane de euro pentru avioane militare. În cinci ani, grupul de firme condus de Mircea Tudor are ca obiectiv strategic să plaseze câte un scanner de avioane în 500 de aeroporturi din lume, ceea ce va genera o cifră de afaceri de peste 1 miliard de euro, iar peste 10 ani Mircea Tudor speră ca reglementările internaţionale în securitatea aviatică să adopte proceduri noi de scanare obligatorie a avioanelor, conform precedentului scanării obligatorii a bagajelor.

Deşi a depăşit stadiul de antreprenor la început de drum, Mircea Tudor pledează în continuare pentru antreprenoriat: „Antreprenorii sunt sângele economiei. Nu se poate imagina o ţară, o economie fără antreprenori. Antreprenorii stimulează inovaţia şi crearea de locuri de muncă. Antreprenorii sunt printre puţinii actori economici care au continuat să facă angajări chiar şi în anii de criză economică, investesc pe plan local, plătesc taxe şi susţin cresterea economică dintr-o ţară“.

Accesul la finanţare rămâne în continuare o provocare majoră pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România. Totodată, majoritatea antreprenorilor români cred că cele mai mari obstacole în crearea şi în dezvoltarea unei firme sunt incertitudinea fiscală, birocraţia şi nivelul taxelor, după cum reiese şi din studiul EY „Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc“. Iar relaţia dintre antreprenori şi guvern rămâne esenţială, aminteşte Mircea Tudor. Sumele mici alocate din buget pentru cercetare şi inovare continuă să reprezinte o problemă importantă în România. Comparativ cu Japonia sau Coreea de Sud, care au avut perioade când alocau cercetării şi 8% din buget, sau Franţa, care a alocat circa 3%, în România procentul alocat este sub 0,2%.

Dacă un antreprenor atinge masa critică trebuie automat să iasă în piaţa internaţională, altfel se sufocă, susţine Mircea Tudor. Dar, pentru ca o companie să reuşească să vândă în afara ţării şi să devină cunoscută, este nevoie de promovarea produselor pe pieţele externe. „Am avut foarte mari dificultăţi în afirmarea pe piaţa mondială. Este dificil să promovezi produse de înaltă tehnologie realizate de o firmă mică dintr-o ţară mică. Piaţa de securitate este puternic dominată de lobby. Avem un gol uriaş. Concurăm cu giganţi, cu concerne multinaţionale. Dar începem să ne facem auziţi. Noi, ca firmă, şi în general economia naţională, nu avem nicio şansă izolaţi de restul lumii. Avem însă avantajul de a fi creativi şi astfel putem să surprindem lumea cu ideile soluţiile şi produsele noastre.“

Grupul de firme şi Centrul de Cercetare Aplicativă Interdisciplinară, precum şi firmele atrase de Mircea Tudor în Clusterul Industriei de Securitate pe care l-a iniţiat derulează numeroase proiecte de cercetare aplicativă în securitate aviatică, securitate bancară, dezvoltarea de tehnologii medicale, metalurgie şi altele, dezvoltând în acest fel o industrie ori-zontală nouă pentru economia României şi cu înalt potenţial de competitivitate pe o piaţă globalizată. Printre proiectele lor se numără primul aparat de radiologie universală produs în România, un aparat laser pentru diagnosticarea şi tratamentul unor forme de cancer, un dispozitiv pentru extruziunea controlată a metalelor, dispozitive medicale pentru persoanele cu deficienţe de vedere şi de locomoţie şi nu în ultimul rând un scanner pentru aviaţia militară.

http://www.businessmagazin.ro/

Bateriile Tesla produse la Gigafactory ar putea ajunge să alimenteze cu energie întreaga lume, potrivit omului de afaceri American, producător al automobilelor electrice de lux Tesla, Elon Musk, care a prezentat, joi seară, strategia în domeniul bateriilor reîncărcabile, informează Mediafax.

Musk a început show-ul din Los Angeles, care a marcat oficializarea extinderii agresive a Tesla în domeniul stocării energiei, cu viziunea de a scăpa Statele Unite de dependenţa de combustibili fosili în producerea de electricitate, relatează MarketWatch.

„Problema bateriilor existente este că …sunt proaste”, a spus Musk, înainte de a trece la prezentatea bateriei Powerwall, produsă de Tesla la noua fabrică Gigafactory din Nevada.

Costul acestei baterii reîncărcabile, cu o capacitate de 10 kilowaţi şi care poate asigura necesarul de energie al unei locuinţe timp de 10 ore, porneşte de la 3.500 de dolari. Tehnologia folosită de companie este aceeaşi cu cea a bateriilor automobilelor Tesla, cunoscute ca având cea mai lungă durată de funcţionare, dintre modelele existente pe piaţă.

Bateriile vor fi comercializate prin intermediul diviziei Tesla Energy. Compania primeşte deja comenzi, dar bateriile vor fi livrate abia peste 3-4 luni, a spus Musk.

http://www.money.ro/

Potrivit Fondului Provocările Mileniului, aria de eligibilitate a Programului de credite Compact a fost extinsă. Începînd cu 27 aprilie curent, antreprenorii de pe întreg teritoriul Republicii Moldova pot obține surse financiare pentru investiții în agricultura performantă.

În prezent, prin intermediul programul de credite lansat în 2011 au fost acordate 56 de împrumuturi în sumă totală ce depășește 9,3 milioane de dolari SUA. Împrumuturile oferite în cadrul Programului Compact sunt destinate investițiilor în infrastructura post-recoltare cum sunt depozitele frigorifice, echipamente de sortare, spălare sau prelucrare a fructelor și legumelor etc.

Împrumuturile Compact sunt oferite prin intermediul băncilor Moldova Agroindbank, Energbank, Banca Socială, FinComBank, Moldindconbank, Mobiasbanca Groupe Societe Generale, Victoria Bank și Comerțbank.

Valorarea împrumuturilor Compact variază de la 5 000 USD (sau echivalentul în lei sau euro a acestor sume) pînă la 600 000 USD, iar termenul pentru care se oferă creditele este de 3-7 ani. Totodată, procurarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor din mijloacele creditelor acordate în cadrul Programului Compact este scutită de TVA și taxele vamale.

http://www.interlic.md/

Camera de Comerț și Industrie deschide (CCI), începând cu 20 mai, perioada de aplicare la concursul Premiul pentru realizări în domeniul calității. Companiile vor putea depune dosarele de participare până pe data de 20 septembrie curent, iar premiile vor fi anunțate în cadrul Galei Businessului Moldovenesc, la începutul anului 2016.

Potrivit unui comunicat al CCI, din acest an criteriile de evaluare a participanților sunt armonizate cu Modelul de Excelenţă al Fondului European pentru Managementul Calităţii (EFQM). Cei înscriși în concurs vor fi apreciați după nouă criterii, grupate în două categorii: Rezultatele (4 criterii) și Posibilități (5 criterii), ambele grupe având ponderea de 50 la sută fiecare. Juriul va examina atât politicile și procedurile de asigurare a calității, cât și gradul de satisfacție a consumatorilor.

Concursul „Premiul pentru realizări în domeniul calității" premiază companiile cu rezultate semnificative, obținute la capitolul calitatea produselor și servicilor prestate de către acestea, dar care asigură și implementarea metodelor eficiente de management al calităţii în cadrul întreprinderilor.

Prin acest concurs, CCI țintește promovarea culturii calității, a strategiilor performante ce asigură calitatea produselor și serviciilor și, de asemenea, garantează asistenţa informaţională antreprenorilor în domeniul managementului calității și integrarea efectivă a pieţei moldoveneşti în comunitatea economică mondială.

În concurs se pot înscrie întreprinderi şi organizaţii cu diverse forme de proprietate, persoane juridice sau fizice înregistrate în R. Moldova care produc bunuri materiale sau prestează servicii pe teritoriul ţării.

Laureații și premianții concursului vor avea dreptul să utilizeze imaginea distincțiilor primite în scopuri publicitare, inclusiv la marcarea produselor, de asemenea, vor primi o serie de reduceri la serviciile prestate de către Camera de Comerț și Industrie și partenerii săi în organizarea concursului.

http://www.contabilsef.md/

Într-o piață liberă, consumatorul este liber să cumpere de unde dorește, să decidă cât este dispus să cheltuiască și, de cele mai multe ori, se preferă prețul cel mai mic. Plecând de la această premisă, autoritățile din Grecia au elaborat un sistem online de centralizare a prețurilor, iar la un an de la implementarea lui, prețurile au scăzut, în medie, cu 7% fără vreo măsură de relaxare fiscală.

Monitorul de prețuri ar urma să fie implementat și în România, a declarat Gyerkó László, Consilier de Concurență în plenul Consiliului Concurenței. Mai mult, prezent la Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților, oficialul a arătat că modelul grecesc va fi baza de la care se pleca la noi, mai ales că rezultatele obținute de eleni sunt extrem de încurajatoare.

”Exemplul care a dus la scăderea prețurilor la nivel național cu 7% după implementarea acestui monitor al prețurilor este Grecia. După un an și ceva, prețurile din acest coș zilnic au scăzut cu 7%, fără alte măsuri fiscale, cum ar fi reducerea de TVA”, a declarat reprezentantul Consiliului Concurenței. subliniind că monitorul de prețuri nu doar că va reduce și mai mult prețurile, dar va institui și un control public în piață.

Discuții cu toți jucătorii din piață

În prezent, proiectul unui monitor de prețuri pentru România a fost făcut cunoscut în rândul actorilor din piața agroalimentară și este susținut și de către Guvernul României. ”Acum cîteva luni am lansat ideea înființării unui monitor al prețurilor care să aibă lista produselor cuprinse în coșul zilnic și care au o relevanță în consum. Avem discuții cu retailerii, cu asociațiile, avem și sprijinul ANPC cu care dorim să face proiectul, avem sprijinul Guvernului. Încă nu avem, însă, OK-ul tuturor participanților”, a spus consilierul de concurență.

Asociația Marilor Rețele Comerciale nu au fost de acord

Întrebat cine se opune, totuși, ca acest monitor de prețuri să devină realitate, Gyerkó László a spus: ”Asociația Marilor Rețele Comerciale din România nu este de acord cu acest monitor de preț. Am avut întâlniri, conferințe bilaterale și încă nu avem acordul dânșilor”. De altfel, fără un acord cu retailerii, centralizarea prețurilor este lipsită de reprezentativitate.

În ciuda prezentului blocaj, cei de la Consiliul Concurenței sunt optimiști și speră să lanseze monitorul până la finele acestui an. Practic, cu acest instrument, orice cetățean va putea verifica prețurile practicate în diferite localități, de către diferiți comercianți.

”Acolo vede cetățeanul cât costă pâinea în 10 sau 20 de locații și poate să decidă de unde cumpără, să facă o comparație. Și implicit, orice persoană interesată poate face acest lucru, în orice moment”, a spus Gyerkó László, Consilier de Concurență în plenul Consiliului Concurenței.

O investigație privind prețurile durează cel puțin un an și jumătate

Consiliul Concurenței monitorizează prețurile ante și post implementarea TVA redus la alimente, însă se pare că se va putea finaliza investigația abia anul viitor. ”Am finalizat o investigație anul trecut pe acordurile de preț (practicate de marile rețele comerciale – n.r.) cu un rezultat răsunător, o amendă de 35 de milioane de euro. Avem în derulare o investigație cu 30 și ceva de producători și retaileri care se va finaliza anul viitor. O investigație la Consiliul Concurenței durează, în medie la nivel european, un an și jumătate, aproape de doi ani. Nu putem de joi și până astăzi (marți, 28 aprilie – n.r.) să spunem dacă prețurile de acum sunt rezultatul unei înțelegeri, dacă au crescut sau nu”, a explicat Gyerkó László, Consilier de Concurență în plenul Consiliului Concurenței.

Foto: www.nydailynews.com

http://agrointel.ro/

Fabricanţii de computere caută metode pentru reducerea dimensiunii laptopurilor; Apple a anunţat recent un MacBook care se "micşorează" pentru că tastele cumulează funcţii, iar Dell a renunţat la rama monitorului la noua gamă XPS.

Dar cel mai radical proiect pare să aparţină celor de la Google, care au patentat înlocuirea space bar cu trackpadul, de fapt zona superioară a acestuia. Un set de senzori vor determina dacă userul vrea să folosească tasta space sau trackpadul. Patentul înregistrat de Google va determina reducerea dimensiunilor laptopului, în urma "urcării" trackpadului în zona destinată tastaturii.

Este o mişcare începută de Lenovo, care a încercat deja, la unul din cele mai recente modele lansate, apropierea trackpadului de tastatură.

http://www.businessmagazin.ro/

Este știut că Serviciul Fiscal de Stat nu urmărește scopul sancționării contribuabililor, ci conformării lor benevole, axându-se pe educarea agenților economici și cetățenilor în spiritul respectării legislației în vigoare.

În acest context, pe parcursul perioadei 01-10.04.2015 IFS Telenești a efectuat raiduri pe traseu de comun cu angajații MAI întru combaterea transportului ilicit de pasageri și conformarea benevolă a transportatorilor auto, fiind depistate 6 cazuri de prestare a serviciilor de transportare a călătorilor cu mijloace de transport auto regim ,,taxi” fără înregistrarea activității.

Inspectorii fiscali din cadrul Direcției Control Fiscal IFS Telenești atrag atenție aducerii în cadrul legal a persoanelor ce practică activitate ilicită. În perioada 10-17.04.2015 au fost efectuate controale operative în saloane de frizerii, fiind depistate 7 cazuri de acordare a serviciilor de frezat-coafat.

În urma discuțiilor purtate, în domeniul acordării serviciilor de frezat 3 persoane și-au legalizat activitatea prin procurarea patentei de întreprinzător. Între 21-25.04.2015 au fost efectuate raiduri la piețele din raion, având scop educativ, întru conformarea persoanelor fizice ce comercializează păsări (pui pentru creștere), răsad de legume.

În urma vizitelor la agenții economici din comerț amplasați în raza piețelor au fost depistate următoarele încălcări:

Trei cazuri de comercializare cu amănuntul a țigaretelor cu filtru la prețuri ce depășesc prețurile maxime de vânzare cu amănuntul, contrar prevederilor art.1231 al.5 din Codul Fiscal;

Două cazuri de întocmire a incorectă a registrului de casă.


Pentru aceste încălcări vor fi aplicate amenzi fiscale în sumă de 3,0 mii lei și sancțiuni contravenționale în sumă de 11,1 mii lei.

http://www.fisc.md/

29 aprilie 2015, Chișinău – Finanțarea a 26 de proiecte de dezvoltare regională, în valoare de 186,52 mln. lei, până la finele anului curent, din resursele Fondul naţional pentru dezvoltare regională, a fost, astăzi, aprobată de membrii Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale. Ședința a întrunit miniştri, reprezentaţi ai autorităţilor publice locale, ADR-uri, ai mediului de afaceri, societăţii civile și a fost prezidată de Viceprim-ministrul, ministru al Economiei, Stephane Bride.

Conform ordinei de zi, membrii Consiliului au aprobat implementarea proiectelor de dezvoltare regională incluse în Documentul Unic de Program pentru anii 2013-2015, precum și repartizarea mijloacelor financiare ale Fondul naţional pentru dezvoltare regională pe anul curent.

Astfel, până la finele anului în regiunile țării vor fi realizate proiecte de infrastructură a drumurilor, aprovizionare cu apă și sanitație, îmbunătățirea factorilor de mediu, atractivitate turistică, susținere a mediului de afaceri, cheltuieli operaționale ADR-uri, implementarea politicii de dezvoltare regională în regiunea de dezvoltare UTA Găgăuzia în sumă totală de 194 900,0 mii lei.

La selectarea și aprobarea proiectelor pentru finanțarea s-a luat în considerație asigurarea continuității proiectelor inițiate în perioada anterioară. În acest context, s-a decis alocarea mijloacelor financiare în sumă de 163 689,5 mii lei pentru implementarea a 23 proiecte inițiate în anii precedenți. Totodată, s-a aprobat inițierea a 3 proiecte noi: un proiect de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare a locuitorilor com. Parcani, Ocolina și Rădi Cereșnovăț din r-nul Soroca (7,53 mln.lei), crearea oportunităților de investiții în turism pe traseul turistic în 9 localități din raionul Ialoveni (5,0 mln.lei), construcția și restabilirea sistemului de canalizare în or. Nisporeni, com.Vărzărești (10,29 mln.lei.)

De asemenea, Consiliul a aprobat derularea proiectelor de susținere a mediului de afaceri, în special a Zonelor Economice Libere, Parcurilor Industriale și Incubatoarelor de Afaceri. În anul 2015 se preconizează finanțarea proiectelor de dezvoltare a sectorului industrial în Regiunea de Dezvoltare Nord prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare pentru Parcul Industrial de pe teritoriul S.A. "Răut" mun. Bălţi (9 655,70 mii lei). Totodată, se planifică conectarea Parcului Industrial Edineţ la infrastructura de acces şi utilităţile publice (9 862,90 mii lei) ș.a.

În total, pentru implementarea proiectelor de dezvoltare regională s-a decis alocarea a 186 518,7 mii lei, pentru cheltuieli operaționale ale Agențiilor de Dezvoltare Regională Nord Centru și Sud - 7 881,3 mii lei, pentru implementarea politicii de dezvoltare regională în regiunea de dezvoltare UTA Găgăuzia – 500,0 mii lei.

Pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare regională urmează a fi utilizate mijloacele Fondului naţional pentru dezvoltare regională și ale partenerilor de dezvoltare, în mod special de Agenția de Cooperarea Internațională a Germaniei.

Comunicat de presă

Romanii care au si-au transformat hobby-ul intr-o afacere castiga venituri suplimentare de peste 5.000 de lei pe an, cu un varf in Bucuresti si Ilfov de circa 10.000 de lei, cele mai profitabile pasiuni fiind in domeniile renovarilor si decoratiunilor interioare, design, fotografie sau culinar.

Persoanele cu varste intre 25 si 34 de ani au cel mai mare venit anual, de circa 6.300 lei.

Potrivit Visa Europe, cele mai profitabile hobby-uri sunt in urmatoarele domenii:

    constructii, renovari si decoratiuni interioare (5.887 lei),
    design (5.834 lei),
    fotografie (5.778 lei),
    culinar (5.509 lei)
    ingrijirea copiilor (5.487 lei).


Motivele pentru care pasiunea devine afacere

Pasiunea reprezinta principala motivatie pentru aproape 60% dintre romanii si polonezii care au pornit o afacere dintr-un hobby, comparativ cu media europeana de 43%.

Aproape o treime dintre cei care au participat la sondaj (29%) au avut ca principal momtiv schimbarea activitatii fata de cea de la locul de munca, iar 26% au spus ca doresc sa lucreze pentru ei insisi.

"Patru din zece romani care ar putea sa-si deschida o afacere dintr-un hobby sunt ingrijorati de birocratia excesiva legata de administrarea firmei. In alte tari din Europa, oamenilor le este teama mai mult de posibilitatea de a nu primi comenzi suficiente. Ingrijorarile privind gestionarea cheltuielilor sunt comune pentru majoritatea IMM-urilor din Romania", a declarat intr-un comunicat Catalin Cretu, director regional Visa Europe pentru Romania, Croatia si Slovenia.

Trei din patru romani care au un hobby pot obtine venituri suplimentare de pe urma pasiunii lor, iar patru din zece romani spun ca vor opta pentru o astfel de varianta in viitor.

Peste jumatate dintre cei care doresc sa castige bani din pasiunile lor afirma ca isi vor utiliza economiile personale pentru a-si deschide o afacere, aproape un sfert (23%) vor sa apeleze la familie si prieteni, iar 15% dintre respondenti intentioneaza sa aplice pentru o subventie dedicata afacerilor mici, in timp ce numai 11% planuiesc sa recurga la conceptul de crowdfunding (multifinantare).

Pe de alta parte, polonezii (49%) si spaniolii (43%) sunt cei mai deschisi la solutiile externe si alternative de finantare pentru infiintarea afacerilor pe care si le doresc, in timp ce romanii se afla pe penultimul loc, la egalitate cu suedezii (26%), fiind urmati de turci (24%).

Romanii care vor sa aiba un business pe baza unui hobby sunt motivati de pasiune (65%), flexibilitatea propriului business (46%), dorinta de a fi propriul sef (44%) si de a avea o activitate diferita fata cea de la locul de munca (33%).

Cum iti promovezi afacerea

Din punct de vedere al promovarii, retelele sociale Facebook si Twitter sunt mai populare decat metodele traditionale, precum crearea unui website al companiei, astfel ca doua treimi dintre cei care vor o astfel de afacere spun ca utilizeaza cele doua retele sociale pentru promovare, in timp ce recomandarile directe sunt considerate importante de aproximativ 60% dintre acestia.

Peste doua treimi (70%) din cei care vor sa demareze o afacere pe baza unui hobby vor ca aceasta sa devina principala lor sursa de venit, iar 16% au aceasta intentie in in urmatorii cinci ani.

Peste jumatate dintre acestia vor lansa atat un website propriu pentru ca produsele sau serviciile oferite sa devina accesibile unei baze de clienti mult mai mari, cat si o pagina pe social media pentru a-si consolida profilele, dar vor apela si la diverse actiuni de publicitate.

Studiul a a fost realizat online in ultimul trimestru al anului trecut in noua tari din Europa, respectiv Marea Britanie, Franta, Germania, Italia, Polonia, Romania, Spania, Suedia si Turcia, pe un esantion de peste 18.000 de respondenti, dintre care peste 2.000 de romani care castiga sau le-ar placea sa obtina venituri din propriile pasiuni.

http://www.ziare.com/

Foto: Facebook/Julia Rodnitchi