”Avem o economie care generează anual exodul a 30 de mii de oameni din țară”. Ioniță, despre creditarea mediului de afaceri din Moldova
Din 2015, creditarea netă a mediului de afaceri din Republica Moldova are o tendință negativă. „De câțiva ani suntem într-o situație fără precedent. Volumul total de credite, din toate sursele de finanțare, este mai mic decât volumul depozitelor. Practic băncile nu finanțează economia, dar economia întreține băncile. Agenții economici duc banii la bănci, băncile creditează populația, ca să consume mărfuri de import”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 6 octombrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, creditarea netă totală este volumul total de credite accesat de către agenții economici de la bănci, minus volumul depozitelor. Banii luați de la bănci, minus banii pe care îi țin în bănci. Creditarea netă arată cât de vie și de sănătoasă este activitatea economică a unei țări și dacă agenții economici investesc sau nu în economia țării. „În cazul Republicii Moldova, economia suferă deoarece agenții economici au frica de a face investiții, de a începe proiecte investiționale, aceștia își depozitează banii în bănci, dar nu i-au credite noi pentru afaceri și dezvoltare. Trăim într-o economie care generează anual exodul a 30 de mii de oameni din țară, a declarat expertul, scrie yellowpages.md.
Expertul mai susține că din 2014, după jaful bancar, anual se înregistrează un surplus de bani în sistemul bancar. Până în 2014, volumul de credite era la nivelul volumului de depozite. După aceasta, până în 2022 ,volumul depozitelor a crescut constant, iar cel al creditelor a scăzut. „Am ajuns că în trimestru II din 2023 aveam un surplus de bani de circa 45 de miliarde de lei. Bani care stau în bănci neutilizați. Lucrul acesta arată cât de bolnavă este economia noastră”, susține expertul.
Economistul a evaluat și câte credite au luat agenții economici din bănci, dacă nu sunt luate în considerare depozitele. ”În 2021, pentru prima dată o istorie, creditarea netă a înregistrat o valoare negativă de 700 de milioane de lei. În 2022 a ajuns din nou pozitivă, iar în acest an, 2023, s-a ajuns în trimestrul II la minus 4 miliarde de lei, iar în trimestrul III la la minus 2,9 miliarde de lei”, a precizat Ioniță.
Analistul economic a mai spus că, în acest an, până în trimesturl III, portofoliul de credite din bănci al agenților economici a crescut cu 400 de milioane de lei, iar volumul depozitelor – cu 6,6 miliarde de lei.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în opt luni ale anului curent, portofoliul de credite a crescut cu 264 de milioane de lei. Cel mai mult crescut portofoliul creditelor de consum și al înviorării importurilor – cu 716 mii de lei; cel destinat imobiliarelor – cu 293 de milioane de lei; cel destinat persoanelor fizice care practică o activitate – cu 236 de milioane de lei; pentru agricultură – cu 236 de milioane de lei. Mediul financiar nebancar au luat și el credite de la bănci pentru a da oamenilor tot credite. Acest portofoliu a crescut cu 155 de milioane de lei; cel pentru prestarea serviciilor – cu 96 de milioane de lei; cel destinat transporturilor și telecomunicațiilor – cu 82 de milioane de lei; iar portofoliul de credite luat de o bancă de la altă bancă – cu 39 de milioane de lei.
Totodată, portofoliul de credite destinat companiilor de construcții a scăzut cu 24 de milioane de lei, cel destinat administrațiilor publice locale – cu 49 de milioane de lei, al industriei productive – cu 169 de milioane de lei; al diferitor ramuri ale economiei –cu 190 de milioane de lei, al industria energetică – cu 196 de milioane de lei, al industria alimetară – cu 268 de milioane de lei, al comerțului – cu 695 de milioane de lei. „Acum 2,8 miliarde de lei lunar se i-au credite de către agenții economici. Creditarea netă este totuși negativă, deoarece ei întorc mai multe credite decât au luat”, a spus Veaceslav Ioniță.
Putin, întrebat ce se va întâmpla cu Republica Moldova după război - Ce a răspuns liderul de la Kremlin
Deputatul comunist din Republica Moldova, Constantin Starîş, a participat la întâlnirea Clubului de discuţii Valdai, care s-a desfăşurat joi la Soci şi la care a participat Vladimir Putin, întrebându-l pe liderul de la Kremlin ce rol poate juca Republica Moldova în „soarta Europei mari”, după ce „conflictul” din Ucraina se va încheia şi va începe redefinirea relaţiilor dintre Rusia şi Occident, relatează NewsMaker.
„Vorbesc foarte egoist, pentru că atunci când are loc o astfel de confruntare, ţări precum Moldova sunt foarte agitate. Aş vrea să cred că un astfel de proces de reconfigurare a relaţiilor, care va determina soarta Europei mari pentru zeci de ani înainte, va începe totuşi. În opinia dumneavoastră, ce rol pot juca ţări precum Moldova în acest proces şi ce loc pot ocupa în această structură viitoare?”,l-a întrebat deputatul moldovean pe liderul de la Kremlin, scrie stiripesurse.ro.
Potrivit NewsMaker, Putin a spus că depinde de poporul Republicii Moldova, reluându-şi atacul la adresa guvernului prooccidental de la Chişinău şi teza propagandistică a unui Occident care urmăreşte să subjuge popoarele. „Dacă populaţia Moldovei va vota pentru acei oameni care vor să dea o parte semnificativă a suveranităţii altor ţări şi să urmeze aceste interese, atunci, în consecinţă, ei vor ocupa un anumit rol – nu vor fi văzuţi şi auziţi. Iar dacă vor merge pe calea păstrării suveranităţii, a demnităţii naţionale, a tradiţiilor sale, aşa cum am spus în discursul meu, ne vom strădui să ne asigurăm că toate ţările vor avea o voce egală. Nu ştiu cum va funcţiona totul, dar aceasta este poziţia noastră şi pentru aceasta ne vom strădui”, a declarat Putin.
Deputatul comunist Constantin Starîş a participat şi anul trecut la Clubul de discuţii Valdai şi i-a pus şi atunci o întrebare lui Vladimir Putin, după ce a ţinut să-i transmită mai întâi salutări de la „copiii” săi, reaminteşte NewsMaker. Ulterior, deputatul moldovean l-a întrebat pe Putin dacă este posibil să fie creat „un singur spaţiu economic, umanitar, cultural, care să se întindă de la Lisabona până la Vladivostok”. Potrivit comunistului, cetăţenilor moldoveni le este greu să aleagă între Europa şi Rusia. Ulterior, în Parlamentul de la Chişinău, deputatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS, aflat la guvernare) Igor Chiriac i-a oferit lui Starîş „doi arginţi”. Deputatul PAS l-a acuzat pe colegul său comunist că „s-a vândut” şi a spus că „s-a sculat roşu pe faţă ca un vasal care se uita la stăpân”. La rândul său, comunistul Starîş i-a răspuns parlamentarului PAS: „Să-ţi laşi poporul tău fără gaz, fără lumină, asta se numeşte trădare”.
Igor Ganea: Cunosc moldoveni miliardari care vor să investească în Republica Moldova, dar …
Natalia Morari amintește că Irlanda s-a dezvoltat economic destul de rapid, iar timp de 25 de ani a devenit o atracție pentru investitorii mari din întreaga lume. De ce Republica Moldova nu are o asemenea politică de promovare?
Antreprenorul Igor Ganea susține că Republica Moldova, geografic, este poziționată mult mai bine decât unele țări prospere din Uniunea Europeană – suntem la o răscruce dintre civilizații, între UE și CSI, este posibil să ajungi rapid și comod cu avionul. Republica Moldova poate deveni un Airhub, un Hub logistic. De asemenea, este posibil de asigurat și transportul maritim. Pentru aceasta este nevoie de cunoștințe și dorințe, susține Igor Ganea în cadrul unui interviu cu Nataliei Morari, scrie omniapres.md.
Igor Ganea declară că el cunoaște cel puțin cinci top manager locali care au viziuni și ar putea să se implice în proiecte majore.
Antreprenorul mai susține că Republica Moldova a pierdut 30 de ani deja. Dacă anterior, ritmul de degradare era mai lent, acum potențialul țării scade mai rapid, pentru nu există resurse umane capabile să-i înlocuiască pe cei plecați. Avem o generație care se mulțumește și sunt fericiți pentru 1000 de euro lunar, susține Igor Ganea.
Dintre cei plecați din Republica Moldova, sunt oameni de afaceri cu capital de miliarde, respectiv, există moldoveni miliardari, spune Igor Ganea.
”Nu o să vă vină să credeți, dar acești milionari au un dorință și un dor de a se întoarce în Moldova, dar ei vor o garanție, o siguranță și o stabilitate în țară. Eu le recomand că astăzi, în Moldova, nu se merită de investit. Le explic că dezamăgirea va fi prea mare.”, spune antreprenorul Igor Ganea.
Republica Moldova are nevoie de minim 100.000 de oameni cu viziuni clare de dezvoltare. Iată atunci, vom avea un un progres calitativ, mai spune antreprenorul Igor Ganea în cadrul unui nou proiect a Nataliei Morari, Changemakers MD, lansat pe 4 octombrie.
Elena Băsescu a șocat toată România! Ce a făcut fiica lui Traian Băsescu
Elena Băsescu este din nou în centrul atenției publicului. Recent, fiica cea mică a fostului președinte al României a fost din nou văzută pe micul ecran. Ce reacții au avut oamenii?
Elena Băsescu, criticată de telespectatori
Elena Băsescu a apărut recent la Aleph News TV, acolo unde a prezentat situația cu privire la situația cerealelor din Ucraina. Noua sa apariție nu a fost trecută cu privirea de către oameni, scrie capital.ro.
Clipul în care Elena Băsescu apare prezentând știrea a fost deja publicat pe internet, iar cei care l-au văzut au reacționat imediat.
Cei mai mulți internauți au râs de noua sa apariție, în timp ce alții au avut cuvinte dure la adresa ei. Unii internauți chiar au râs de fiica cea mică a fostului președinte al României pentru felul în care vorbea. Clipul respectiv poate fi vizualizat mai jos.
Fiica lui Traian Băsescu redactează știri politice
Fiica lui Traian Băsescu are un program de lucru în două schimburi. Ea își desfășoară activitatea în sfera redactării știrilor cu tematică politică. În trecut, ea a fost implicată în modă.
Ulterior, ea a lucrat și la Luxten, o firmă specializată în iluminatul public din București. Perioada aceasta coincidea cu mandatul tatălui ei ca primar al Capitalei.
Din 2008, și-a început angajamentul în domeniul politic și a contribuit la activitatea Parlamentului European. De asemenea, a fost implicată în activitățile Camerei de Comerț și Industrie, mai precis în cadrul departamentului de Relații Internaționale.
Elena Băsescu a semnat cu Aleph News la începutul anului
La începutul anului curent, Elena Băsescu a încheiat un contract cu postul de televiziune Aleph News. Ea se regăsește în lista creditorilor firmei care a intrat recent în procedura de insolvență, cu o datorie de 4.506 lei în calitate de salariat.
Elena Băsescu a depus o cerere de recunoaștere a creanței înregistrate la rândul ei, alături de ceilalți angajați ai SC Aleph Media SRL, firma care administrează postul de televiziune Aleph News, deținut de Adrian Sârbu.
Aceste informații au fost obținute dintr-un document publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 10786, datat 22 iunie 2023, în care a fost inclus tabloul preliminar al datoriilor, aprobat în dosarul de insolvență 7014/3.2023 al firmei debitoare SC Aleph Media.
Autoritățile apără micii producători de lanțurile de supermarketuri din țară. Ce măsuri vor fi luate
Consiliul Concurenței va avea posibilitatea să înceapă din oficiu investigații (fără să fie necesară o plângere/sesizare) în momentul în care apar suspiciuni și informații operative de aplicare a practicilor comerciale neloiale în lanțurile de supermarketuri. De asemenea, Ministerul Economiei va lansa până la 1 martie 2024, un program național de promovare a produselor alimentare autohtone. Anunțul a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, în urma audierilor publice despre implementarea Legii privind comerțul interior.
Potrivit lui, la audieri au participat reprezentanții celor mai mari 3 lanțuri de supermarketuri din țară, a câtorva furnizori de produse alimentare și a instituțiilor de stat relevante.
”Cea mai arzătoare problemă invocată de furnizorii prezenți la audieri a fost aplicarea reducerilor comerciale exagerate de către unii comercianți, de peste 40%, ceea ce duce la faptul că furnizorii în cauză nu crează profit sau mai rău, își vând produsele sub cost. Reprezentanții lanțurilor de supermarket-uri s-au apărat spunând că reducerile comerciale le permit să ofere prețuri mai mici la consumatorul final și dacă aceste reduceri comerciale ar fi plafonate, asta s-ar răsfrânge negativ asupra prețurilor”, a menționat Marian.
Totodată, el a declarat că, Consiliul Concurenței, instituția responsabilă de a sancționa practicile comerciale neloiale, nu a primit nicio plângere, la fel cum nu a primit nici Ministerul Economiei, de când noua lege a intrat în vigoare în ianuarie 2023. ”Furnizorii spun că nu depun plângeri pentru că se tem să nu-și piardă locul pe raft în magazine, iar mulți din ei probabil nu știu că au dreptul să depună astfel de sesizări. Vreau să încurajez pe această cale agenții economici să depună sesizări, dacă ei vor ca instituțiile de stat să-i ajute”, a adăugat deputatul.
În același timp, el a amintit că atât vinderea produselor alimentare sub costul de producție, cât și refuzul fără motiv de a plasa pe raft produsele alimentare furnizate de întreprinderile mici și mijlocii sunt practici comerciale interzise de lege. Acestea, dar și alte 20 de practici, au fost interzise prin lege și sunt în aplicare începând cu ianuarie a acestui an, susține Radu Marian.
Menționăm că, în cadrul audierilor reprezentanții micilor producător au mai vorbit și despre: Nerespectarea termenului de achitare a mărfii livrate (peste 30 de zile); Returnarea mărfii expirate de către comerciant furnizorului; Solicitările producătorilor de a schimba prețul de raft practic nu sunt acceptate sau nu sunt examinate; Accesul limitat al micilor producători pe anumite categorii, influențat de existența produselor similare de import; Acces limitat al micilor producători pe rafturile comercianților din cauza birocrației managerilor din rețelele comerciale. Rețelele nu oferă răspunsuri argumentate.
La rândul lor, directorii rețelelor comerciale Linella, Nr.1 și Kaufland – cele mai mari 3 rețele de comercializare cu amănuntul din Republica Moldova, au accentuat că în relația cu furnizorii, se operează după principiile Calitate, Continuitate, Preț.
Cu referință la mărimea reducerilor comerciale solicitate de comercianți, s-a menționat că mărimea acestuia se negociază și este parte a contractelor semnate între furnizor și comerciant. Respectiv și procedura de modificare a prețului de asemenea este negociată în contract. În cazul în care reducerile comerciale aplicate furnizorilor se vor plafona, comercianții spun că acest lucru se va răsfrânge asupra prețurilor finale aplicate consumatorilor.
Reprezentanții rețelelor comerciale au mai menționat următoarele probleme aparente în relația comerciant- furnizor: Ruperea lanțului de aprovizionare deoarece unii mici producători nu asigură rețelele cu marfă anul împrejur; Necesitatea promovării unei campanii naționale de stimulare a consumului de produse autohtone; În unele cazuri, accesul limitat pe raft al micilor producători survine de la calitatea joasă a produselor.
Fiecare al șaptelea locuitor al Moldovei are un microcredit. Cât de mult au câștigat organizațiile de creditare nebancară din acest lucru?
Potrivit rezultatelor din prima jumătate a anului 2023, Microinvest a fost din nou cea mai profitabilă Organizație de Creditare Nebancară (OCN). Potrivit Băncii Naționale, în comparație cu ianuarie-iunie 2022, profitul acesteia a crescut de la 117,9 milioane de lei la 151,6 milioane de lei, sau cu 28,6%. Pe ansamblu, profitul OCN-urilor a crescut cu 23,7%, până la 606,9 milioane de lei, în această perioadă.
În top 5 cele mai profitabile organizații de creditare nebancară se află și Easy Credit, care s-a clasat pe locul doi, cu un profit de 122,4 milioane de lei, cu aproape 2 milioane de lei mai puțin decât în primul semestru al anului trecut. Urmează Sebo Credit (43,2 milioane de lei), Iute Credit (41,1 milioane de lei, de aproape trei ori mai mult față de 2022) și Express Leasing & Microcredit (37,3 milioane de lei).
Cele mai deficitare organizații de creditare nebancară au fost Super Credit (minus 15,8 milioane de lei), Credit Nobil (minus 9,6 milioane de lei) și Balcanika (minus 1,4 milioane de lei).
În ceea ce privește volumul creditelor acordate de OCN, acesta nu a crescut la fel de semnificativ ca, de exemplu, anul trecut față de 2021 (cu 26%). În prima jumătate a anului 2023, portofoliul de credite a totalizat 12,1 miliarde de lei, în creștere cu 1 miliard față de ianuarie-iunie 2022.
Numărul organizațiilor de microcreditare active a scăzut de la 140 la 124 de societăți.
Topul OCN-urilor cu cel mai mare volum de credite (leasing) acordate este următorul:
Microinvest – 4,4 miliarde de lei
Easy Credit – 1,2 miliarde de lei
Iute Credit – 1,1 miliarde de lei
Mikro Kapital Company – 645,8 milioane de lei
BT Leasing MD – 609,2 milioane de lei
Express Leasing & Microcredit – 518,8 milioane de lei
Sebo Credit – 479,1 milioane de lei
Credit Rapid – 410,3 milioane de lei
Prime Capital – 405,9 milioane de lei
Mogo Loans – 368,5 milioane de lei.
Menționăm că numărul total de debitori ai OCN la 30 iunie 2023 era de peste 370 de mii de persoane. Aceasta înseamnă că fiecare al șaptelea locuitor al Republicii Moldova are un împrumut la o organizație de creditare nebancară.
Prețul de export al mierii de albine a scăzut. Care sunt cauzele
Apicultorii din Republica Moldova se confruntă cu o scădere semnificativă a prețurilor mierii de export. Președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Republica Moldova, Vitalie Popa, a precizat pentru AGROEXPERT că această tendință ar putea dura 2-3 ani.
„Se exportă două categorii de miere: monofloră și polifloră. Rareori când exportatorii au contract aparte pentru mierea de rapiță sau mai. În majoritatea cazurilor, cea de salcâm trece într-o categorie de mai, pentru că mai are și alte polenuri și nu corespunde ca monofloră. La moment, mierea de mai este în jur de 3 euro la export, mierea de salcâm ajunge în jur de 4 euro, până la 4,5 euro, iar poliflora se afla la nivelul de 2,4 - 2,6 euro”, a declarat președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole.
Potrivit lui Vitalie Popa, se observă o micșorarea a prețurilor comparativ cu anul trecut. De exemplu, mierea de salcâm care era exportată cu 6 euro în acest an a scăzut la 4,5 euro. Această tendință descrescătoare a prețurilor afectează în mod direct veniturile apicultorilor.
„Toți care au investit în apicultură s-au trezit acum cu o lovitură grea, deoarece trebuie să-și ajusteze direcția și cheltuielile pentru a supraviețui. Această tendință va dura 2-3 ani. De aceea, apicultorii trebuie să fie pregătiți”, afirmă acesta.
Cauzele care au condiționat micșorarea prețurilor la exportul de miere sunt obiective și subiective. Ceaobiectivă se referă la reportajele din presă precum că mierea în supermarketurile din Europa este falsificată. Aceste informații au determinat consumatorii să-și piardă încrederea în mierea comercializată și să caute produse de la apicultori, iar unii chiar să refuze să procure.
„Apicultorii de rea-credință care au crezut că vor putea să majoreze volume de miere falsificând, au făcut o lovitură pentru toată ramura, inclusiv pentru toți ceilalți apicultori onești. Unii o să supraviețuiască și o să reușească să-și mărească veniturile, iar alții se vor dezice de activitatea dată”, a susținut președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole, Vitalie Popa.
O altă cauză se referă la lupta dintre industria zahărului, fabrici de siropuri și supermarketuri împotriva producătorilor de miere. În acest context, supermarketurile pun presiune pe producători să reducă prețurile pentru a se alinia la prețurile mierii falsificate.
„Astfel, apicultorul este nevoit pe de o parte să cedeze un pic din preț, iar pe de altă parte, să ceară de la exportatori un preț mai mic. În final, avem aceleași costuri enorme, dar vânzările sunt mai mici. Asta din punct de vedere economic nu este rentabil, pentru că nu se ajunge la profituri care să acopere cheltuielile. Această presiune condiționează scăderea prețurilor la export, iar apicultorii se confruntă cu costuri mari și vânzări mici, ceea ce pune în pericol sustenabilitatea sectorului apicol”, mai spune Vitalie Popa.
Președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole evidențiază printre cauze și necesitatea cetățeanului de a cumpăra mierea.
„Am trecut printr-o criză pandemică și creșterea prețurilor la toate produsele alimentare, iar asta a mobilizat consumatorul să facă alegeri. Mierea nu este un produs de strictă necesitate, de aceea unii au înlocuit-o și astfel asistăm la scăderea cererii”, a conchis acesta.
De aceeași părere este apicultorul Grigore Popa. Acesta consideră că motivele micșorării prețului mierii de export sunt criza energetică și cea economică, pandemia și criza mondială, pentru că au influențat puterea de cumpărare.
„Trebuie să înțelegem că pentru o mare categorie de consumatori, mierea nu este un produs de primă necesitate. Din cauza că veniturile au scăzut, ei sunt nevoiți să aleagă acel produs care și-l pot permite”, a remarcat apicultorul.
Totodată, Grigore Popa a relatat despre situația în care se află apicultorii, la moment, printr-un exemplu.
„Anul trecut, noi am exportat partenerului din Italia în jur de o mie de tone. Anul acesta, volumul de export s-a redus la 250 de tone, de 4 ori mai mic. Aceasta se explică prin faptul că partenerul nostru are depozitul plin din producția acumulată de anul trecut”, accentuează acesta.
Adio Bitcoin și dolar american? Un celebru economist a spus ce urmează să se întâmple
Adio Bitcoin și dolar american? Un celebru economist a spus ce urmează să se întâmple după anunțul recent al Citibank. Robert Kiyosaki se întreabă dacă nu cumva va fi sfârșitul criptomonedei Bitcoin, după ce Citibank a lansat un nou serviciu Blockchain Autorul celei mai vândute cărți de finanțe personale, „Tată bogat Tată sărac”, Robert Kiyosaki susține că ar putea să ne luăm adio de la Bitcoin.
Adio Bitcoin și dolar american?
Într-o declarație pe X, fostă Twitter, Kiyosaki a scris: „Citibank a anunțat că oferă tehnologia blockchain băncilor pentru a transforma economiile instituționale în jetoane Citibank, care pot fi utilizate pentru tranzacții transfrontaliere instantanee 24 de ore din 24. Adio Bitcoin și dolar american?”
Reacția lui Kiyosaki a apărut în urma anunțului făcut de Citibank privind crearea unui serviciu de afaceri care va încorpora tehnologia blockchain. Cunoscut sub denumirea de Citi Token Services, serviciul își propune să revoluționeze plățile instantanee prin utilizarea contractelor inteligente, informează Benzinga.
Adio Bitcoin și dolar american?
Citi Token Services facilitează transferul programat al depozitelor tokenizate, permițând plăți rapide și fără întreruperi, care pot fi efectuate non-stop. Kiyosaki și-a împărtășit opinia în timp ce participa la conferința privind criptomoneda TOKEN2049 din Singapore.
„Crypto este viitorul. Fiat… a.k.a. Banii falși sunt pâine prăjită”, a scris el pe Twitter.
Celebrul economist s-a dovedit, în repetate rânduri, un susținător al Bitcoin, deși a încercat să-și tempereze optimismul privind piața criptografică.
Noul serviciu Citibank nu va descuraja oamenii să folosească Bitcoin și alte opțiuni de finanțare descentralizată
Când criptomoneda a atins prețul record de peste 64.000 de dolari, spunea că avea să urmeze o corecție bruscă, menționând suma de 24.000 de dolari ca posibilitate. Apoi a vorbit de 28.000 de dolari, spunând că va cumpăra mai mult la acel preț. Kiyosaki și-a exprimat constant admirația pentru aur, argint și Bitcoin, considerându-l „aur digital”.
În luna aprilie anticipa că Bitcoin va ajunge în curând la 100.000 de dolari, susținând că Bitcoin reprezintă „banii poporului”, iar aurul și argintul sunt „banii lui Dumnezeu”.
Citi Treasury and Trade Solutions (TTS) a anunțat pe 18 septembrie că va lansa Citi Token Services, o nouă inițiativă concepută pentru a valorifica blockchain-ul și tehnologiile contractuale inovatoare. Această dezvoltare își propune să ofere soluții de active digitale pentru a oferi servicii financiare programabile 24 din 24 pentru clienții instituționali.
Citi Token Services promite să ofere plăți transfrontaliere, gestionarea lichidităților și soluții automate de finanțare a comerțului, care se integrează cu rețeaua globală a Citi.
„Tehnologiile activelor digitale au potențialul de a moderniza sistemul financiar reglementat prin aplicarea de noi tehnologii instrumentelor legale existente și cadrelor de reglementare bine stabilite”, a declarat Shahmir Khaliq, șeful serviciilor globale la Citi. Declarația sa a fost primită de unii cu scepticism.
Un utilizator de cripto a spus că noul serviciu Citibank nu îl va descuraja să folosească Bitcoin și alte opțiuni de finanțare descentralizată.
Descentralizare vs. centralizare
În timp ce afirmația lui Kiyosaki este ironizată de unii economiști, dezbaterea mai largă pare să se concentreze pe problema mai veche ”centralizare versus descentralizare”.
Spre deosebire de blockchain-uri publice precum Bitcoin, blockchain-ul Citi este privat și autorizat, controlat exclusiv de Citi, eliminând nevoia clienților de a găzdui un nod blockchain. Tokenurile Citibank ar pute deveni esențiale pentru peisajul financiar, dar e puțin probabil să înlocuiască în totalitate acești piloni de lungă durată, scrie Benzinga.
Top 10 cele mai profitabile rețele de farmacii din Moldova
Rețeaua de farmacii Farmacia Familiei vinde cele mai multe medicamente, dispozitive medicale și cosmetice terapeutice în Republica Moldova. Cifra sa de afaceri în 2022 a fost de 1,6 miliarde de lei, cu un profit de 50,2 milioane de lei. De asemenea, rețeaua are cele mai multe farmacii în Moldova – 210. Urmează Hippocrates și Felicia.
Ambele rețele au același număr de farmacii – 170 și aproximativ același volum de vânzări – peste 840 de milioane de lei. În același timp, profitul variază considerabil. Astfel, la sfârșitul anului 2022, Hippocrates a câștigat 45,1 milioane de lei, în timp ce Felicia a câștigat 6,2 milioane de lei, scrie yellowpages.md.
Dar aici există nuanțe. Ideea este că compania care deține rețeaua de farmacii Felicia – Birivofarm (deținută de Dorian și Lucia Berdos, care sunt fondatorii a mai multor companii farmaceutice) a cumpărat la sfârșitul anului 2021 un mică rețea de farmacii Grin-Farm, precum și a lansat rețeaua de farmacii Salut, care vând medicamente la prețuri reduse. De altfel, ambele companii au înregistrat pierderi la sfârșitul anului trecut – minus 4,5 milioane de lei și minus 7,4 milioane de lei. Totuși, dacă se iau în calcul cifrele lor de afaceri, vânzările totale ale Birivofarm depășesc un miliard de lei.
Interesant este faptul că rețeaua de farmacii Mama este administrată de mai multe companii – persoane juridice. Cifra de afaceri totală a acestora este de aproape 130 de milioane de lei, iar în 2022 rețeaua a obținut un profit net de 6,7 milioane de lei.
Astfel, Topul celor mai cunoscute rețele de farmacii în funcție de profit este:
Farmacia Familiei – 50,2 milioane de lei
Hippocrates – 45,1 milioane de lei
Mama – 6,7 milioane de lei
Felicia – 6,2 milioane de lei
Orient – 5,1 milioane de lei
Peon-Farm – 2,98 milioane de lei
Elody – 2,3 milioane de lei
Farmcomplex Prim – 864,6 mii lei
Farmina – 365 mii lei
Salut – minus 7,4 milioane de lei.
Moldova va simplifica procedura de introducere pe piață a produselor alimentare de la micii producători
Potrivit Cabinetului de miniștri va fi simplificat procesul de eliberare a documentelor de autorizare în domeniul siguranței alimentelor, inclusiv pentru producătorii mici și artizanali, precum și pentru stațiunile turistice.
În același timp, va fi asigurată protecția sănătății consumatorilor prin plasarea pe piață a produselor alimentare sigure și de calitate, scrie infomarket.md.
Guvernul a luat o decizie corespunzătoare prin aprobarea proiectului de modificare a legislației în vigoare. Una dintre măsurile aprobate de cabinetul de miniștri prevede excluderea obligativității autorizării sanitar-veterinare a unităților care prestează servicii de alimentație publică, a piețelor agricole care comercializează produse de origine vegetală, precum și a micilor producători de produse alimentare de origine animală care își comercializează produsele pe piața internă. Astfel, aceștia nu vor mai fi obligați să încheie un acord cu un medic veterinar, ceea ce simplifică semnificativ procesul de autorizare, precum și activitatea unui agent economic. Modificările reglementează, de asemenea, înregistrarea în domeniul siguranței alimentare. Procedura prevede eliberarea unui certificat de înregistrare în domeniul siguranței alimentelor - un document de autorizare emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentară, care atestă activitatea de producție, prelucrare și depozitare, importul și exportul de produse alimentare de origine non-animală, activitatea în domeniul alimentației publice și în domeniul comerțului cu produse alimentare care respectă normele din sectorul alimentar.
Guvernul a decis să simplifice procedura de înregistrare pentru producătorii de cantități mici de produse alimentare, inclusiv cei artizanali/tradiționali, prin stabilirea unor cerințe de igienă bazate pe bunele practici de igienă industrială, prin reducerea frecvenței de prelevare a probelor adaptate la natura și dimensiunea întreprinderii, cu condiția ca siguranța alimentară să nu fie pusă în pericol. Se introduc un certificat de înregistrare în domeniul siguranței alimentelor și o listă de activități care fac obiectul înregistrării. Proiectul de lege aprobat prevede, de asemenea, o serie de scutiri, în special pentru micii producători de alimente, întreprinderile comerciale și de catering care nu prelucrează alimente, fără a aduce atingere standardelor de siguranță alimentară. Astfel, în pensiunile turistice și agroturistice cu servicii de gătit și servire, vinul va fi produs din propriile materii prime și va fi servit sau vândut direct consumatorilor.
Prin urmare, acestea nu vor mai fi nevoite să pună în aplicare întregul și costisitorul sistem HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points), ci vor aplica în schimb liniile directoare privind bunele practici de igienă, care, totuși, nu afectează siguranța alimentară. Modificările aprobate de guvern oferă reguli mai clare privind alimentele neconforme. Documentul stabilește în mod clar obligațiile operatorilor, precum și condițiile de retragere de pe piață a produselor neconforme, asigurând un nivel ridicat de protecție a consumatorilor.
