Specialiștii susțin că cel mai mare cutremur care s-ar putea produce în zona seismică Vrancea ar avea 8,1 grade pe scara Richter. IGSU a analizat care ar fi pagubele în cazul unui asemenea seism.

Un raport al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) arată faptul că zona seismică Vrancea ar putea produce un cutremur de maxim 8,1 grade pe scara Richter, scrie capital.ro.

Din cauza adâncimii mari, pagubele produse de un astfel de seism în România ar depăși dezastrul din Turcia.

Mircea Radulian, directorul științific al Institutului pentru Fizica Pământului, a explicat că că magnitudinea 8,1 este una maxim aşteptată. El subliniază că cea mai mare magnitudine a unui cutremur produs în România a fost de 7,9.

Un cutremur de 8,1 ar fi peste ceea ce s-a produs recent în Turcia, iar efectele ar putea fi mult mai grave.

„Pentru Vrancea, cea mai gravă este situaţia vulnerabilităţii structurilor sau zonelor populate. Aici e problema. Cutremurul nu poate produce mişcări foarte mari”, a explicat Mircea Radulian în emisiunea Sinteza Zilei de pe Antena 3.

În Vrancea se pot produce cutremure de 8,1 grade

Potrivit proiectului PRO-RISK, cel mai puternic cutremur ce poate avea loc în zona Vrancea poate avea o magnitudine maximă de 8,1 grade.De asemenea, datorită adâncimii mari la care s-ar produce, a modului de propagare a undelor seismice și influenței efectelor locale, pagubele generate de aceste cutremure nu ar fi majore numai în zona epicentrală (în județele Vrancea sau Buzău), ci și la distanțe epicentrale mult mai mari, până la 200-300 km, cu o directivitate NE-SV, arată documentul IGSU, relatează Antena 3.

Specialiștii de la IGSU susțin că un cutremur cu magnitudinea de 8 grade pe scara Richter eliberează o energie egală cu cea a 1.200 de bombe nucleare precum cele de la Hiroshima. Vrancea se află în punctul de convergență dintre Placa Est-Europeană și Subplăcile Moesică și Intra-Alpină.

„Coliziunea acestor plăci a provocat acum câteva zeci de milioane de ani desprinderea unui bloc litosferic care este în prezent scufundat în manta (litosfera este scoarța, învelișul exterior solid al globului pământesc; așadar este vorba despre un bloc din scoarța terestră care s-a scufundat în manta, al doilea strat al Pământului, aflat sub scoarță).

Blocul provine dintr-o veche placă tectonică suficient de rece și rigidă comparativ cu mantaua înconjurătoare, fiind greu de topit, ceea ce face posibilă generarea cutremurelor la adâncimi intermediare (între 90 și 180 de km de obicei) unde, în mod normal, condițiile de temperatură ar face imposibil acest lucru”, a explicat IGSU.

Care ar fi pagubele, în cazul unui asemenea cutremur

Documentul IGSU mai arată că seismele produse în această zonă pot afecta zeci de localități urbane de pe teritoriul României, în special pe direcția Iași – Focșani – București.

Cele mai mari cutremure au avut loc în 1940, 1977 și 1986.

Potrivit studiului „Concepția națională de răspuns post seism”, realizat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) la finalul anului 2021, vor exista peste 350.000 de clădiri rezidențiale grav avariate în urma unui cutremur major în România, cu intensitate de 7,4 – 8,1 MW.

Totodată, numărul de persoane grav rănite sau decedate ar fi de peste 45.000. Un alt document, realizat de Curtea de Conturi și publicat în luna ianuarie 2022, atrage atenția asupra faptului că instituțiile statului nu sunt pregătite pentru un cutremur major.

Dorin Popescu, analist politic şi expert în geopolitică, a explicat cum lovește România ceea ce se întâmplă în Republica Moldova și cât de mult amestec are Vladimir Putin în actuala criză.

"A spus-o în mod oficial, public, anul trecut ministrul român al Afacerilor Externe, domnul Bogdan Aurescu, că securitatea Republicii Moldova este partea securității României. Este o sintagmă care consfințește un proces fundamental care se desfășoară de câteva zeci de ani.

Deci, ceea ce se întâmplă în Republica Moldova afectează în mod direct interesele și securitatea României, securitatea Republicii Moldova fiind văzută, iată, în mod corect, aș spune eu, ca parte a securității României.

Cum anume afectează România? În primul rând ce se întâmplă la Chișinău, aș spune că este o schimbare, o schimbare cu consecință și efecte pozitive.

Dorin Recean este mai bine echipat pentru a răspunde provocărilor în creștere. Are o experiență nu doar în zona militară și de securitate. Are o experienţă și în calitate de ministru. A fost ministrul de interne în 2 guverne.

Președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, are deplină încredere în el. Este unul din oamenii extrem de apropiați doamnei președinte Maia Sandu. Are o agendă și o și un profil proeuropean explicit.

Deci, din punctul meu de vedere, dacă va primi la învestire votul de încredere al Parlamentului Republicii Moldova, nu numai acolo există o virgulă dacă nu cumva vom asista la privare în interiorul partidului de guvernământ.

Dar dacă va fi învestit ca nou premier, atunci lucrurile se vor simplifica în bine.

Însă ce se întâmplă în Republica Moldova va depinde foarte, foarte mult de ceea ce se întâmplă pe flancul estic și sudic din Ucraina. Pentru că am spus-o de la bun început și au fost dovezi covârșitoare în acest sens.

Republica Moldova este pe hărțile rusești ale războiului. Republica Moldova este o țintă directă și indirectă a agresiunii militare a Federației Ruse. Şi numai faptul că armata ucraineană a oprit înaintarea Armatei Roșii pe flancul de sud și de est, numai acest lucru a făcut ca armata rusă să nu se poată apropia de Republica Moldova teritorial.

Însă acest obiectiv de a destabiliza situația politică și economică și socială din Republica Moldova, Moscova îl are încă pe agendă și va încerca de bună seamă Moscova să se folosească de toate vulnerabilitățile reale care există în Republica Moldova sărăcie, nivel de trai relativ redus, nivel ridicat al inflației, economia, care are foarte mari probleme.

Moscova are și foarte multe instrumente de acțiune politică în sensul destabilizării pe teritoriul Republicii Moldova. Deci situația critică va continua în Republica Moldova.

Am nădejde însă că actuala schimbare de bun augur și că Dorin Recean va răspunde mai bine decât guvernul precedent la amenințările hibride care vin în continuare din est în ceea ce privește Republica Moldova", a explicat Dorin Popescu, analist politic şi expert în geopolitică, în emisiunea News Magazine de la Antena 3 CNN. 

Ion Țiriac ocupă locul al doilea în topul miliardarilor din sport, fiind devansat de Michael Jordan, conform publicației New Money din Grecia. Interesant este că Țiriac, pe care noi, românii, îl cunoaștem foarte bine ese o figură aproape necunoscută în Vest, după cum scriu jurnaliștii de la New Money.

Michael Jordan, LeBron James, Cristiano Ronaldo, Lionel Messi, Roger Federer, Tiger Woods, Floyd Mayweather și… Ion Țiriac. Ce legătură au aceste opt nume între ele?

Toată lumea le știe pe primele cinci. De următorii doi, nu prea. Acesta din urmă mult mai puțin, spun cei de la New Money.

Punctul lor comun este că ei sunt miliardarii care vin din domeniul sportului, fie activi, fie veterani.

Sau, mai exact, aceștia sunt cei care au câștigat până în prezent sume peste „bariera” de 1 miliard din afacerile lor sportive și personale.

Cel mai înalt pe lista miliardarilor din domeniul sportului este cel mai mare star de baschet al tuturor timpurilor, Michael Jordan, cu un portofoliu de 1,7 miliarde de dolari , de 6 ori campion NBA cu Chicago Bulls și actual proprietar al lui Charlotte Hornets.

La „distanță”… de 100-200 de milioane de dolari îl urmează un veteran al topurilor Forbes, fost campion la tenis, românul Ion Țiriac, cu o avere cuprinsă între 1,5-1,6 miliarde de dolari (1,7 miliarde de dolari în 2021), cu mult peste restul sporturilor bogate.

Secretul lui? Simplu. Și-a investit în mod corespunzător câștigurile din tenis în diverse afaceri și a reușit treptat să „construiască” un „colos” de afaceri.

Pe atunci, în anii ’70, premiile în bani și veniturile de la sponsori erau mult mai mici, comparativ cu ce se dă astăzi.

Dar instinctele lui de afaceri l-au făcut pe sportivul veteran să prospere, spun jurnaliștii greci.

La 83 de ani, fondator al primei bănci private din țară (Țiriac Bank), Țiriac Group și Țiriac Holdings Ltd, încă conduce un grup cu activități și interese care se extind la imobiliare, cumpărare (leasing/vânzare) auto, servicii financiare, asigurări, comerț cu amănuntul, transport aerian etc.

Magnatul balcanic pare să fi vândut o serie de case de lux unora dintre cei mai bogați oameni din țara sa, susțin jurnaliștii greci.

Când și-a încheiat cariera de tenismen, și-a continuat prezența în teren ca antrenor și manager al altor sportivi mai tineri decât el precum Boris Becker, Guillermo Vilas sau Marat Safin.

Ulterior a rămas pe „metereze” ca președinte al federației sportive din țara natală un număr de ani, dar și în afaceri până astăzi ca organizator de turnee importante (de exemplu, din 1996 deține licența de a deține BRD Năstase).

Țiriac este creditat că a anticipat creșterea popularității tenisului și mișcările de șahmat prin cumpărarea licențelor multor turnee profesioniste pe care le-a scos la licitație mai târziu autorităților orașelor, ATP Masters 1000 de la Madrid fiind creația sa.

 Al Capone și ștampila

El și-a început, în esență, cariera investițională după căderea comunismului în România și este considerat chiar unul dintre cei mai mari colecționari de motociclete și mașini.

Se spune că deține 400 de modele, printre care două Rolls-Royce Phantom IV ultra luxoase și alte câteva mașini care au fost deținute anterior de celebrul gangster… Al Capone, celebrii artiști Sammy Davis Jr. şi Elton John, Bernie Ecclestone şi colab. și are un muzeu unde expune vehicule istorice din 1899.

Țiriac a reprezentat România la nivel internațional și ca jucător de hochei pe gheață, inclusiv o apariție la Jocurile Olimpice de iarnă din 1964 , pe lângă trei finale ale Cupei Davis, iar fotografiile lui de la meciurile de tenis au fost cândva chiar și pe un timbru poștal!  

Ca jucător de tenis, a fost supranumit „Contele Dracula” sau „Bulldozerul Brașovului”.

În tinerețe a format un duo puternic pe terenuri cu celebrul său compatriot Ilie Năstase, cu un titlu de Mare șlem și o apariție într-o finală de dublu de tenis.

Forbes îl listează drept unul dintre cei mai bogați foști sportivi din istorie , în timp ce mass-media străină se ocupă cu el din când în când.

money.ro

Analistul economic Adrian Negrescu a afirmat că în cazul în care aproximativ 70% dintre imobilele din România se prăbuşesc, locatarii acestora rămân pe drumuri deoarece nu au făcut efortul minim pentru a se asigura.

“Mă întreb ce facem cu locuinţele oamenilor, pentru că doar 19% din locuinţele din România sunt asigurate împotriva dezastrelor, acele asigurări obligatorii pe care toţi proprietarii ar trebui să le aibă. Cum de am ajuns la un asemenea procent e un mare semn de întrebare legat de modul în care autorităţile, dar şi oamenii simpli privesc cu ignoranţă practic la un posibil dezastru care mai devreme sau mai târziu va veni şi în România”, a declarat Adrian Negrescu, miercuri, la Prima News.El consideră că atunci când plăteşti impozitul pe clădire ar trebui să fii obligat să plăteşti şi asigurarea obligatorie.“Legea prevede o amendă de 500 de lei pentru cei care nu au asigurare PAID, dar problema nu este de lege. Avem o ţară extrem de sensibilă din punct de vedere meteorologic.

Vă mai aduceţi aminte că iarna ne lovesc zăpezile. De ce? Pentru că am tăiat perdele forestiere de pe marginea drumurilor într-un exces de zel în anii 90, considerând că astfel vom evita accidentele multiple care se întâmplau pe străzile patriei. Apoi avem zone inundabile din ce în ce mai multe pentru că s-au dat autorizaţii de construcţie pe malurile râurilor, în albiile râurilor în aşa fel încât de fiecare dată când plouă mai tare avem o Românie inundabilă şi cu multiple victime. Oare de ce nu legăm aceste asigurări obligatorii pe care orice român care deţine o casă ar trebui să le aibă de plata impozitelor pe clădiri. Când îţi plăteşti impozitul pe apartament să fii obligat să plăteşti şi asigurarea respectivă”, a explicat analistul economic.

El a menţionat că există o lipsă de interes a oamenilor faţă de asigurări, dar ei trebuie să conştientizeze că pot apărea şi dezastre.

“Cam 70% dintre imobilele din România în cazul în care se prăbuşesc, oamenii aceia rămân cu buza umflată, rămân pe drumuri pentru că nu au făcut minimul de efort pentru a se asigura. Este o lipsă de interes din partea oamenilor, justificată de lipsurile materiale. Oamenii sunt săraci, să mai dai nişte bani pe asigurare, dar până la urmă trebuie să conştientizăm că în viaţa noastră pot apărea şi astfel de evenimente, să îţi ia foc casa, să se întâmple ceva cu vecinii dacă stai la bloc. (...) Ar trebui să ne gândim la ideea de a avea o asigurare de viaţă, mai cu seamă dacă ai copii. Ce se întâmplă dacă ţie ţi se întâmplă ceva şi rămân copiii pe drumuri? Se pot întâmpla foarte multe situaţii pentru care ar trebui să ne gândim la aceste lucruri”, a mai explicat Adrian Negrescu.

ziare.com

Interviu acordat de șefa oficiului BERD în Republica Moldova, Angela Sax, corespondentului agenției INFOTAG, Margareta Mocreac

INFOTAG: Dnă Sax, care este importanța investițiilor record de €525 mil. efectuate de către BERD în țara noastră în 2022? Aceste investiții au fost de cinci ori mai mari comparativ cu 2021.

A.S.: Într-adevăr, BERD a investit o sumă record în R. Moldova în 2022 - €525 mil. în 14 proiecte. Ați observat corect că investițiile noastre au crescut de cinci ori față de media investițiilor anuale și comparativ cu anul 2021, când au fost de €106 mil.

Investițiile efectuate în 2022 au inclus cel mai mare proiect pe care l-am finanțat vreodată în Moldova - împrumutul de €300 mil. acordat Guvernului pentru a-și diversifica aprovizionarea cu gaze naturale. Fără acest proiect R.Moldova nu ar fi fost unde este astăzi în ceea ce privește securitatea energetică.

Suntem foarte fericiți că am putut face acest lucru!

Din suma totală de €525 mil., €100 mil. au fost investite în programul de reabilitare a drumurilor.

Cum a beneficiat economia moldovenească de pe urma acestor investiții?

Proiectul de diversificare a aprovizionării cu gaze naturale are de departe cel mai mare impact asupra securității energetice a țării, a economiei și a populației. Cred că acest proiect a ajuns la fiecare cetățean într-un fel sau altul. Nu toți înțeleg cum anume acest lucru s-a întâmplat, dar suntem foarte mândri că am putut ajuta, pentru că știm că am ajuns la fiecare gospodărie prin asigurarea aprovizionării neîntrerupte a țării cu resurse energetice.

În trecut, BERD investea în mediu în R.Moldova până la €100 mil. pe an, deoarece această sumă era solicitată de economia țării. Investițiile record de anul trecut au fost, în mare măsură, un răspuns la criza cu care s-a confruntat țara iar banca și-a sporit semnificativ sprijinul pentru a răspunde cerințelor. Datorită flexibilității sale, BERD poate reacționa foarte rapid și noi am facut exact acest lucru.

Un alt element foarte important este faptul că anul trecut, pentru prima dată, BERD a investit €125 mil. în sectorul privat, inclusiv €80 mil. prin intermediul sectorului bancar. Anterior, investițiile în sectorul bancar erau de circa €30-40 mil. pe an.

INFOTAG: Sunt și alte țări de mărimea R.Moldova care au beneficiat anul trecut de investiții similare din partea BERD?

A.S.: Din câte știu, nici o țară cu un teritoriu similar celui al R. Moldova nu a beneficiat de asemenea investiții din partea BERD în 2022. Dar, este de menționat faptul că suma de care a beneficiat România anul trecut, €709 mil., a fost cea mai mare începând cu 2009. Investițiile în țările baltice au fost, de asemenea, la un nivel record de €358 mil.. Am avut rezultate bune și în alte țări. În total, investițiile BERD în 2022 au atins un nivel record de €13,1 mlrd. care au mers către 431 de proiecte implementate în 36 de state.

INFOTAG: Ați putea să ne oferiți mai multe detalii despre cele €300 mil. investite în diversificarea aprovizionării cu gaze?

A.S.: Banii au fost contractați în luna iulie și deja toată suma a fost acordată R.Moldova, care a achiziționat gaze în valoare de €300 mil. O parte din gazele naturale procurate este stocată în Ucraina și o altă parte în România.

Proiectul va fi implementat timp de trei ani, perioadă în care R. Moldova, prin compania Energocom, poate cumpăra gaze naturale pe piețele internaționale, îl poate vinde consumatorilor, care achită pentru el, iar compania apoi poate folosi acești bani pentru a cumpăra din nou gaze.

În conformitate cu termenii și condițiile standard ale BERD pentru împrumuturi suverane, rata dobânzii este variabilă și se bazează pe Euribor+1%, care este aceeași pentru toate împrumuturile suverane din țările în care operează banca, inclusiv R.Moldova.

Este aceeași rată a dobânzii ca și în cazul creditelor acordate pentru reabilitarea drumurilor sau a căilor ferate, dar condițiile de utilizare sunt diferite.

În fiecare an, va exista o procedură de monitorizare a utilizării fondurilor, după care aceste fonduri vor putea fi utilizați anul următor.

De obicei, acordarea unor asemenea împrumuturi este condiționată de implementarea unor reforme. În cazul de față, elementul de reformă a fost restructurarea companiei de stat Energocom, care este responsabilă de implementarea proiectului de aprovizionare cu gaze naturale. Aici aș dori să subliniez faptul că autoritățile și-au făcut foarte bine treabă. Cu ajutorul acestui proiect și cu sprijinul USAID, Energocom a reușit să își îmbunătățească procesele și să devină o companie credibilă pe piața gazelor, ceea ce este un lucru extraordinar pentru R.Moldova.

INFOTAG: Cu toate acestea, opoziția reclamă lipsa de transparență în procesul de achiziționare a gazelor naturale, dat fiind faptul că nu au fost făcute publice numele companiilor de la care s-au procurat gazele naturale și prețul de achiziționare. În calitate de instituție care a acordat acest împrumut, BERD supraveghează procesul? Ce măsuri sunt luate pentru a asigura transparența și corectitudinea procesului?

A.S.: Orice proiect din sectorul public finanțat de către BERD trebuie să fie implementat în conformitate cu practicile și normele băncii privind achizițiile publice. Dacă aceste reguli nu sunt respectate, atunci banca nu poate finanța aceste proiecte.

În mod normal, parcurgem întregul procesul împreună cu instituția care contractează împrumutul pentru a ne asigura că toate regulile sunt respectate și doar apoi achităm banii furnizorului. Așadar, fiecare contract a fost revizuit de BERD înainte ca banii să fie achitați!

Gazele naturale au fost achiziționate de la o serie de companii precalificate, iar această precalificare a fost, de asemenea, realizată în conformitate cu practicile și normele BERD privind achizițiile publice.

INFOTAG: Ați menționat cele €100 mil. pe care BERD le-a împrumutat R.Moldova pentru reabilitarea drumurilor. La ce etapă se află procesul de reabilitare? Acesta decurge conform planului sau, așa cum s-a întâmplat deseori, există întârzieri.

A.S.: În primul rând, aceste €100 mil. au fost acordate suplimentar la un alt proiect de reabilitare a drumurilor deja existent. Este un lucru bine cunoscut că prețul materialelor a crescut semnificativ anul trecut, respectiv, BERD a reacționat la această situație.

Aceste fonduri vor fi folosite pentru reabilitarea unei porțiuni de drum cu o lungime de 40,5 km care leagă orașul Soroca de satul Arionești și apoi de frontiera cu Ucraina. Acum suntem la etapa de achiziții, în urma căreia vom cunoaște numele companiei care va efectua lucrările. Aceasta ar putea fi o companie locală sau străină. Orice companie care întrunește regulile de achiziție, are experiență în domeniu și capacitatea de a finaliza proiectele în perioada de timp stabilită, poate câștiga contractul. Până în prezent, procesul decurge bine. Îl monitorizăm pentru a ne asigura că totul decurge conform planului.

Monitorizarea este, de fapt, o parte foarte importantă a activității noastre. După cum știți, timp de mulți ani, rata de implementare a proiectelor a fost destul de scăzută. Dar, situația s-a îmbunătățit semnificativ în ultima perioadă când s-au înregistrat progrese importante în ceea ce privește implementarea multor proiectelor de renovare a drumurilor.

Recent, am dat în exploatare cel puțin două porțiuni de drumuri unde, anterior, au existat dificultăți în procesul de implementare, iar rata de alocare a fondurilor a fost destul de scăzută. Ne bucurăm că aceste fonduri au fost debursate și acum se află în economia R.Moldova. Rata noastră de debursare pentru proiectele publice s-a dublat, de fapt, din 2021. Iar anul trecut a crescut în comparație cu anul precedent. Acesta este un indiciu foarte bun că lucrurile se mișcă.

INFOTAG: Cea de-a treia parte a fondurilor debursate de BERD anul trecut a mers către sectorul real al economiei, în special către sectorul bancar. Care sunt băncile care au beneficiat de aceste fonduri?

A.S.: O linie de credit de €35 mil. a mers către cea mai mare bancă din Moldova, maib, pentru acordarea de împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). De asemenea, am sprijinit OTP și Eximbank.

INFOTAG: Ce alte proiecte intenționează să implementeze BERD în R.Moldova?

A.S.: Suntem la începutul lunii februarie, dar am semnat deja un proiect foarte important - primul proiect de gestionare a deșeurilor solide la scară națională, de care vor beneficia trei municipalități - Ungheni, Călărași și Nisporeni.

Sunt foarte mândră că acest lucru s-a întâmplat deja, deoarece acesta este unul dintre cele mai mari proiecte planificate pentru 2023. Proiectul prevede construcția unui depozit de deșeuri conform standardelor UE și achiziționarea de echipament pentru colectarea deșeurilor, plus alte investiții conexe.

În acest an, vom continua, bineînțeles, să sprijinim sectorul bancar, astfel încât băncile să poată ajuta IMM-urile, care rămân coloana vertebrală a economiei țării.

De asemenea, purtăm discuții cu Guvernul referitor la câteva proiecte de infrastructură, dar este încă devreme pentru a spune care dintre ele se va materializa.

Desigur, nu prognozăm o investiție de €525 mil. în 2023, dar, să fie clar, dacă necesitățile vor fi atât de mari, atunci R.Moldova se poate baza pe sprijinul BERD!

INFOTAG: Ați menționat investiția BERD în proiectul de gestionare a deșeurilor solide. În acest context, dacă Guvernul ar solicita o investiție într-o uzină de reciclare a deșeurilor, ceva ce Moldova nu are încă, dar de care are mare nevoie, BERD ar fi de acord să finanțeze un asemenea proiect?

A.S.: Pentru a construi o uzină de prelucrare a deșeurilor, mai întâi trebuie să fie îmbunătățit procesul de colectare a deșeurilor, inclusiv procesul de sortare. După cum ați remarcat pe bună dreptate, în prezent pe teritoriul țării există multe gunoiști. Proiectul finanțat de BERD presupune lichidarea a aproximativ 100 de gunoiști mici și a două gunoiști relativ mari. Experiența noastră arată că reciclarea deșeurilor poate fi o afacere profitabilă și, respectiv, poate fi finanțată de sectorul privat, odată ce Guvernul îmbunătățește condițiile fundamentale de gestionare a deșeurilor solide.

INFOTAG: În 2021, BERD a acordat operatorului feroviar național Calea Ferată din Moldova un împrumut de €23,5 mil. pentru modernizarea infrastructurii esențiale. Pentru ce anume sunt utilizați acește mijloace bănești? Lucrările se desfășoară conform planului?

A.S.: Fondurile sunt utilizate pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Lucrările sunt efectuate de companie kazahă Temirzhol Zhondeu, care a câștigat licitația deoarece a oferit cel mai mic preț. Până în prezent, lucrările se desfășoară conform planului. Acestea ar urma să fie finalizate până la mijlocul anului 2024.

INFOTAG: Cum ați descrie colaborarea BERD cu Guvernul R.Moldova? Cât de deschis, receptiv este Guvernul la sugestiile BERD?

A.S.: În primul rând, aș dori să menționez că suntem fericiți și mândri că avem o relație de încredere cu Guvernul și cu autoritățile în general.

De fapt, investițiile noastre record de anul trecut nu ar fi fost posibile dacă nu ar fi existat receptivitate din partea autorităților. A fost nevoie să gestionăm o mulțime de procese noi și totul a fost realizat foarte bine. Nu suntem în măsură să criticăm sau să lăudăm. Dar pot spune un lucru evident: Moldova a beneficiat de tot acest sprijin pentru că a făcut față provocării.

Suntem, de asemenea, foarte mulțumiți de faptul că ne-am angajat într-un dialog politic foarte constructiv. Împreună cu autoritățile s-a stabilit ca compania

Energocom să procure gaze naturale pe piața europeană. După cum am menționat deja, acum această companie este un jucător cu drepturi depline pe piață, așa că acesta este cazul când acțiunile spun mai mult decât cuvintele.

Aș dori, de asemenea, să menționez că, la cererea Guvernului, BERD va pune în aplicare un program pilot în cadrul căruia 20 de experți locali vor fi angajați în ministere și agenții pentru a ajuta la implementarea reformelor, inclusiv în sectorul de transporturi, cel al energiei și al întreprinderilor de stat.

Sperăm să putem contribui cu adevărat la eforturile Guvernului de a apropia R. Moldova de UE. Apropo, felicitări pentru statutul de țară candidată pentru aderare la UE, care i-a fost acordat R.Moldova în 2022. Am fost cu toții foarte entuziasmați de acest lucru și vom face tot ce ne stă în puteri pentru a ajuta țara Dvs. să ajungă în EU.

Moldova trebuie să profite de oportunitatea integrării europene și sper foarte mult că cetățenii vor fi de acord că viitorul țării lor este în UE și vor ajuta Guvernul să parcurgă acest drum. Mulți ar putea crede că autoritățile nu au făcut suficient, dar oamenii trebuie să înțeleagă că nimeni nu a știut că va fi război, o criză a refugiaților și o criză energetică. Modul în care Guvernul reușește să mențină R.Moldova pe linia de plutire în timpul acestor provocări este demn de toată lăuda.

„Strict pragmatic” R. Moldova este posibil de integrat „mai simplu și mai repede” în Uniunea Europeană decât Ucraina, o „țară în război, care însă a făcut deja pași importanți spre apropierea de UE și „se bucură acum de atenția și susținerea maximă” din partea comunității internaționale, spune europarlamentara Ramona Strugariu (Renew Europe), vice-președinta delegației PE la Comisia parlamentară de asociere UE – Moldova.

Într-un interviu cu Europa Liberă, europarlamentara din România apreciază că discuția despre tandemul Ucraina – R. Moldova și viteza lor de integrare europeană „este o discuție de purtat în termeni de strategie și de mesaj politic care să nu rănească colaborarea și echilibrul dintre cele două țări”, scrie europalibera.org.

Europarlamentară explică că din perspectiva pașilor care trebuie parcurși și cât de repede pot fi ei parcurși, atunci „scenariul” Ucraina [cum va evolua situația] este mult mai puțin previzibil decât ar fi în acest moment „scenariul” Moldova.

Totuși, potrivit ei, deși, în acest moment, R. Moldova se află într-o situație mai bună decât Ucraina, asta nu înseamnă că „una dintre ele va face acest pas mai repede decât cealaltă pentru că emoția maximă și mesajul foarte puternic de solidaritate este îndreptat în primul rând înspre Ucraina, care este în război”.

Accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană a Ucrainei este aproape „imposibilă” pe timp de război dar cu sprijinul UE, Ucraina poate mări viteza cu care îndeplinește condițiile pentru deschiderea negocierilor, mai spune europarlamentara.

„Poți să creezi un cadrul legislativ în care aceste reforme să fie implementate, dar practic tot ce ar însemna calendar cu date până la implementarea lor, dovezi concrete așa cum cere Comisia Europeană că aceste reforme au fost implementate, este imposibil de realizat într-o țară aflată în război”, explică Ramona Strugariu.

Înainte de summitul UE – Ucraina, desfășurat pe 2-3 februarie 2023 la Kiev, Parlamentul European cerea Comisiei să accelereze procesul de integrare a Ucrainei iar după summit, parlamentari Renew Europe, unul din cele mai active grupuri în susținerea Ucrainei, s-au declarat dezamăgiți că textul comunicatului final nu „pomenea aderarea sau măcar un calendar” al aderării.

În interviul cu Europa Liberă, realizat la 6 februarie 2023, Ramona Strugariu nuanțează noțiunea de „accelerare”, reamintind că „situația Ucrainei este excepțională întra-adevăr, dar noi nu avem un mecanism excepțional de primire a unui stat”.

Cu referire la opiniile care spun că viteza cu care se va integra R. Moldova în Uniunea Europeană se decide pe câmpul de luptă în Ucraina, Strugariu spune că „sunt multe voci care spun că desprinderea Moldovei [din acest tandem] ar fi un semnal foarte descurajator pentru Ucraina. Strategic, nici pentru Moldova nu ar fi bine să accentueze ideea unei eventuale desprinderi”.

Europarlamentara precizează că pentru moment, „Moldova și Ucraina merg împreună pe un parcurs, sperăm, cât mai accelerat al aderării. Dar în timp ce în Ucraina există, la propriu, un front de luptă, Moldova are o strategie 2023 - 2025 pentru dezvoltare care arată foarte bine. Are un plan [de acțiune ] până în 2030 care este bine articulat pe domenii, în acord cu aquis-ul comunitar și cerințele Comisiei Europene, pus de curând pe masă de premierul Natalia Gavrilița”.

O fotografie cu Vladimir Putin purtând pantofi cu toc a stârnit o nouă avalanșă de teorii ale conspirației, conform cărora președintele rus este, de fapt, o sosie. De curând, Putin a fost fotografiat alături de studenții de la Universitatea de Stat din Moscova, unde a fost surprins purtând pantofi cu toc, cel mai probabil în încercarea de a fi mai înalt.

Pe fondul speculațiilor privind sănătatea și starea sa mentală, după declanșarea războiului, diferite voci de la Kiev au susținut că în majoritatea aparițiilor publice, nu a fost Putin, ci o sosie a sa, scrie Yahoo.news.

Mai mulți oficiali de la Kiev au afirmat în ultimul an că Vladimir Putin ar fi fost înlocuit cu o sosie. Ucrainenii pretind chiar că paza președintelui Vladimir Putin ar fi selectat și antrenat o sosie pe care o folosește frecvent pentru a „testa” terenul în eventualitatea pregătirii unei lovituri de stat.

Un truc deliberat

Putin a fost ironizat și de secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, care a spus despre președintele rus că suferă de „sindromul bărbatului mic de statură”, iar pantofii cu toc ai liderului de la Kremlin au devenit ținta glumelor pe rețelele de socializare. Unii au sugerat că a fost un truc deliberat a sosiei sale, pentru a-l face să semene cu „adevăratul” Putin.

Au existat și alte afirmații legate de apariția recentă a Putin. Canalul Telegram General SVR, care, în ultimul an a lansat numeroase afirmații, fără a aduce dovezi, despre sănătatea lui Putin, a postat afirmația conform căreia „pomeții liderului rus erau umflați și se mișcau nefiresc”.

Înălțimea le dă de gol

La finele anului trecut, șeful serviciilor de informații militare ucrainene, generalul Kirilo Budanov, declara, într-un interviu pentru Daily Mail că Putin ar fi folosit cel puțin trei sosii, care și-au făcut operații estetice pentru a semăna cu liderul de la Kremlin. „O trăsătură care îi dă de gol este înălțimea lor. Este vizibilă în videoclipuri și fotografii. De asemenea, gesturile și limbajul corporal, dar și lobii urechilor, deoarece aceștia sunt unici pentru fiecare persoană”, afirma Budanov. „Marea întrebare este dacă adevăratul Putin mai există?”, se întreba el.

Un aspect care a alimentat speculaţiile că Putin nu ar fi Putin este acela că înfăţişarea liderului de la Kremlin a cunoscut modificări destul de vizibile. Deși are 70 de ani, mulți spun că Putin arată mai tânăr acum decât la începutul primului mandat de președinte. Unii afirmă că şeful statului a apelat la mai multe intervenții chirurgicale, printre care injecții cu botox, acid hialuronic și lifting facial la ochi și pomeți.

Putin neagă că are sosii

Putin a declarat într-un interviu pentru agenţia de presă TASS că nu are sosie, mărturisind că, la începutul anului 2000, i s-a propus utilizarea sosiei ca măsură de securitate, dar că a refuzat.

„A fost exprimată o idee, dar am refuzat să folosesc dublurile. A fost în cei mai grei ani ai luptei împotriva terorismului provenind din Caucazul de Nord”, a afirmat el în interviul pentru TASS. Potrivit preşedintelui rus, ideea era ca sosia sa să-l înlocuiască în activităţile şi în locurile cele mai periculoase unde urma să se deplaseze.

Sursă: capital.ro

A rămas în jur de un an pănâ la momentul în care românii vor trebui să se prezinte la urna de vot pentru a-și alege viitorul președinte. În spațiul public circulă mai multe ipoteze în acest sens. Actorul Florin Căliescu s-a propunțat în privința acestui subiect. Iată despre ce este vorba.

Florin Călinescu a avut mai multe tangențe cu politica, dar face declarații dure la adresa actualei clase politice din România. Acesta s spus despe marele lui regret în ceea ce-l priveşte pe Ion Iliescu. Actorul este cunoscut pentru umorul său și firea sa pozitivă și se menține în spațiul public foarte bine, având des apariții media. Puțini își mai amintesc, totuși, că acesta a suferit de cancer, o boală necruțătoare din cauza căreia soția lui s-a stins din viață.

În România, președinții sunt puși de Servicii

Când discuția se referă la politică, George Buhnici i-a amintit lui Florin Călinescu că singurul care „i-a scăpat” și nu l-a avut în emisiune a fost Ion Iliescu, însă actorul vede lucrurile diferit.

„Nu l-a lăsat soția să vină, că îi era frică că nu știu ce. Eu aveam o legendă, că dacă apăs pe un buton, canapeaua se răstoarnă, e un tobogan care duce într-un vagon marfar care pleacă și nu-i mai găsește niciodată. Nu e o pierdere, n-am avut niciodată un regret că n-a venit, pentru că ar fi trebuit să-l supun la niște cazne, să-l scot de mendrele lui.

El a fost îmbătat de a fi înlocuitorul lui Ceaușescu și sub el, niște băieți i-au făcut mendrele și au distrus toată țara asta. Cred că ăsta era scopul lui, să i se spună, până moare: ‘Domnule Președinte’”, a spus Florin Călinescu.

Florin Călinescu a adus acuzații grave la adresa politicii din România. Despre actualul președinte al țării Klaus Iohannis și despre declarațiile pe care le face despre șeful statului de fiecare dată, Florin Călinescu este de părere că acesta nu poate, oricum, să spună prea multe.

„El nici nu are ce să spună, pentru că nu a făcut niciun efort vreodată. În România, președinții sunt puși de Servicii. Nu contează dacă ești Iliescu, Băsescu…Contează că ei te pun acolo și fac o socoteală. Alții hotărăsc soarta României.”, a declarat Florin Călinescu, scrie capital.ro.

Populația Republicii Moldova a scăzut cu 1,7 milioane din 1994 și până în prezent. Pierderea, explicată prin migrația forței de muncă, este mai mare decât numărul total al victimelor făcute de războaiele care au trecut peste această regiune în ultimii 500 de ani.

Populația actuală a Republicii Moldova a fost recent estimată la 2,6 milioane de cetățeni, scrie basilica.ro.

Statisticile realizate în 1994, la scurt timp după obținerea independenței de URSS, arătau o populație de 4,3 milioane de locuitori.

Actuala scădere este atribuită în mare parte emigrării masive a basarabenilor în Europa, în căutarea unui trai mai bun, scriu jurnaliștii din Republica Moldova.

Totuși, mai există o cauză a scăderii demografice de peste Prut, una despre care se vorbește mai puțin: rata avortului și inexistența unor politici publice de susținere a familiilor și a mamelor.

Comunicatul Marșului pentru viață 2016 a făcut publice statistici ale Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, care arătau o rată medie a avortului între 34% și 41% în anii 2008-2014. Aceasta înseamnă că cel puțin unul din trei copii nu ajungă să se nască.

Tot statisticile oficiale, arătau că Republica Moldova a pierdut prin avort 425007 copii în perioada 1995-2014. Sunt statistici vechi de zece ani și care iau în considerare doar cifrele raportate. Așadar, pierderea prin avort ar putea fi mai mare de jumătate de milion de suflete de copii basarabeni.