Veniturile din exportul serviciilor IT din Republica Moldova le-a depășit pe cel ale exportului de vinuri.

Asta a declarat Expertul în economie, Veaceslav Ionița, în platoul TV Nord. Potrivit acestuia și salariu mediu din acest domeniu a crescut până la 2000 de dolari. Asta chiar dacă Republica Moldova se confruntă deja de trei ani cu o criză generată de pandemia COVID-19, seceta în agricultură, creșterea prețurilor la resursele energetice și războiul din Ucraina.

VEACESLAV IONIȚA, expert în finanțe: „Acum într-adevăr suntem în cea mai profundă criză din istoria independenței. Țara noastră s-a născut în criză, după aceasta am avut prima criză a fost în 98, a fost o lovitură mare pentru noi, a durat aproape doi ani. A doua criză a fost în 2009, a durat un an de zile. A treia criză a fost în 2014-2015, după jaful bancar. Acum suntem în a patra criză și este cea mai mare criză din istoria țării noastre.”

Potrivit statisticilor, anul acesta cifra de export a serviciilor IT din țara noastră este de aproape 700 de milioane de dolari.

VEACESLAV IONIȚA, expert în finanțe: „În acest an, exporturile de servicii, știți ce sunt serviciile, dacă vinul, noi exportăm vinuri de 140 de milioane de dolari anual, iar serviciile IT, care reprezintă munca intelectuală a tinerilor noștri, în acest an, împreună cu așa numitul sector pentru serviciile pentru Business  este de 670 de milioane. Deci serviciul de deservire a businessului a ajuns sectorul cu cea mai mare cifră de export al Republicii Moldova.”

În 2022 în țara noastră s-a dezvoltat mult și sectorul agroturismului.

VEACESLAV IONIȚA, expert în finanțe: „În acest an, veniturile agro-pensiunilor de la noi au crescut aproape de două ori. Dacă noi până acum, în acest domeniu aveam în jur de 20 000 de vizitatori, anul acesta cred că vom avea 40 000. Agro- pensiunile la noi s-au născut în 2005, au crescut până prin 2012, după asta, 10 ani de zile de stagnare.”

Potrivit datelor statistice doar în primul trimestru al anului trecut în pensiunile din țară s-au cazat peste șapte mii de turiști străini, dublu față de accesași perioadă a anului 2020.

Președintele rus, Vladimir Putin a ținut, în acest an, de Revelion, un discurs pe fundalul unui grup de militari ruși. Unul dintre militarii prezenți în mesajul video al liderului de la Kremlin este din Republica Moldova.

Este vorba despre Dmitrii Miron, un tânăr de 29 de ani, născut la Comrat, pe 28 septembrie, 1993, transmite Știri.md.

Dmitrii este inclus în baza de colaboratori și propagandiști ai Federației Ruse - Evocation. Potrivit bazei de date respective, tânărul are rangul de maior.

Acesta a trecut stagiul militar în unitatea militară nr. 1045 din Comrat, UTA Găgăuzia. Ulterior, tânărul s-a înrolat în rândurile teroriștilor din așa-zisa Republică Populară Lugansk la vârsta de 19 ani. Acolo și-a început activitatea în armata ilegală „Fantoma” a lui Alexei Mozgovoy.

Acum se află la comanda unei companii de recunoaștere a celei de-a șaptea brigăzi separate de infanterie motorizată a corpului doi de armată (Bryanka, regiunea Lugansk).

Miron a primit „Ordinul Curajului” pentru participarea la invazia rusă în Ucraina și titlul de „erou al Republicii Populare Lugansk”, după care a apărut într-unul dintre comploturile propagandistului Alexander Kots.

Pe profilul lui de pe rețeaua rusă de socializare odnoklassniki.ru, Miron are mai multe fotografii din timpul stagiului său militar din R. Moldova.

În imaginile video cu mesajul de Revelion al lui Putin, tânărul apare în rândurile militarilor din spatele lui Putin, iar ulterior aceștia ciocnesc cupe de șampanie cu liderul rus.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere al Frontierei Oancea din judeţul Galaţi au identificat un șofer profesionist din Republica Moldova, care conducea un TIR, deși se afla sub influența băuturilor alcoolice. 

În data de 04 ianuarie a.c., în jurul orei 13.00, s-a prezentat pe sensul de ieșire din țară în Punctul de Trecere al Frontierei Oancea – I.T.P.F. Iași, un cetățean din Republica Moldova, care conducea un ansamblu rutier format dintr-un cap tractor și o semiremorcă, scrie observatornews.ro. 

La controlul de frontieră, poliţiştii au observat că bărbatul mirosea puternic a alcool, motiv pentru care a fost condus la sediul Poliției Orașului Târgu Bujor, pentru a fi testat cu aparatul etilotest, rezultând o alcoolemie de 1,00 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, persoana în cauză a fost însoțită la Spitalul Orășenesc Târgu Bujor, cu scopul prelevării de probe biologice în vederea stabilirii concentraţiei de alcool în sânge.

În cauză, se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, faptă prevăzută de art. 336, alin. 1, din Codul Penal.

Ruşii de la gigantul petrolier Lukoil caută, de câteva luni, să vândă businessul din România şi Republica Moldova compus din reţele de benzinării, depozite petroliere şi rafinăria Petrotel de la Ploieşti, potrivit unor surse de pe piaţă, citate de portalul Mold-street.com. Motivul principal al retragerii sunt sancţiunile impuse de statele UE la comerţul cu petrol rusesc, care afectează şi afacerile Lukoil din România şi Republica Moldova.

Primul cumpărător pe listă este gigantul energetic anglo-olandez Royal Dutch Shell, cunoscut în mod obișnuit sub numele de Shell, care este şi cel mai mare jucător din sectorul petrolier european, susțin surse de pe piaţă, scrie rfi.ro.

Trebuie spus că, în luna mai 2022, ca urmare a războiului din Ucraina, Shell a vândut activele din Rusia – 114 benzinării din centrul şi nord-vestul Rusiei şi fabrica de lubrifianţi din Torzhok, iar cumpărător a fost Lukoil, al doilea cel mai mare producător rusesc de petrol. Astfel, aceasta ar fi o tranzacţie logică între Lukoil şi Shell. În plus, nu are afaceri petroliere în Moldova şi România, precizează portalul Mold-street de la Chișinău. 

Al doilea potenţial cumpărător este grupul kazah KazMunayGas (KMG), care deţine reţele de benzinării sub brandul Rompetrol în România şi Republica Moldova, dar şi cea mai modernă rafinărie din ţara vecină – Petromidia. Potrivit surselor de pe piaţă, negocierile au avut loc la Moscova, dar detalii nu se cunosc. 

O eventuală tranzacţie între Lukoil şi KMG ar face ca grupul kazah să deţină o poziţie dominantă pe piaţa petrolieră din Republica Moldova. Respectiv, fără acordul autorităţilor de protecţie a concurenţei tranzacţia ar putea fi blocată. 

Potrivit unor surse, ar mai fi fost şi alţi competitori, dar numele lor nu l-am putut afla, susțin jurnaliștii.

Mold-street mai scrie că Lukoil Moldova (la fel ca şi Lukoil România) este controlată de gigantul rus Lukoil prin subsidiara din Elveția – Litasko SA. Compania deține o rețea de 106 benzinării (cea mai mare din Moldova), trei baze petroliere și un terminal de gaz lichefiat.

În 2021, Lukoil-Moldova a înregistrat venituri de 5,97 miliarde de lei (cca 300 mln euro) , cu 37% mai mult decât în 2020, şi un profit de 60,2 milioane de lei.

La începutul lunii martie 2022, la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina, Lukoil a îndemnat la o „oprire rapidă” a războiului, devenind prima mare companie care s-a opus invaziei ruse. Atunci, Lukoil a dat asigurări că va depune toate eforturile pentru „a continua să funcționeze de o manieră stabilă în toate statele și regiunile lumii”.

La mai puțin de două luni de la acel moment, la finele lunii aprilie 2022, Vagit Alekperov a demisionat și din boardul de directori al Lukoil, și din funcția de președinte al companiei. Anunțul a fost făcut de companie, fără a fi dezvăluit și un motiv. În vârstă de 71 de ani, Alekperov conducea Lukoil din 1993. 

La începutul lunii septembrie 2022, Ravil Maganov, președintele CA al Lukoil, a murit după ce ar fi căzut de la fereastra unui spital din Moscova. 

Actuala guvernare, în speță ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, este aspru criticată de fostul premier Ion Sturza. Fostul oficial consideră că în acest an sunt foarte multe lucruri serioase de făcut, dar guvernanții se concentrează pe chestii mărunte și se folosesc de faptul că, deocamdată, nu există o alternativă viabilă pe eșichierul de dreapta al scenei politice de la Chișinău.

Sturza nu l-a menajat deloc pe Dumitru Alaiba, cel pe care la finele anului 2015 l-a cooptat în Guvernul său (a fost propus pentru funcția de ministru al Tineretului și Sportului - n.r.), care nu a mai ajuns să fie votat în Parlamentul R. Moldova, scrie ziarulnational.md.

„E bine când un ministru de plictiseală cronică, în miez de noapte, ne tot spune pe Facebook despre efortul „titanic” de a elimina „pecetea” (ștampila - n.r.) și „spravka” (certificatul - n.r.). Încă un selfie și încă unul... Dar niște discuții despre stabilitatea macroeconomică, analize despre politica bugetar-fiscală, monetară, taxe și impozite, originile inflației, impactul politicii energetice asupra stabilității economice, impactul războiului asupra balanței comerciale și balanței de plăți, despre infrastructura transfrontalieră, programe de suport pentru întreprinderile mici etc.? Și ce se mai aude cu managementul „profesionist” și guvernarea corporatistă la companiile cu capital de stat? Cele cu iz de alcool, spre exemplu, incluse în patrimoniu, nu, nu în cel național, dar al cuiva? Vama, fiscul sunt suport sau scheme pentru agenții economici? Asta ar fi agenda unui ministru cu ștaif de profesionist politic și macro(micro)economic”, a răbufnit Sturza la adresa lui Alaiba.

În opinia fostului premier, actuala guvernare ar fi transformat totul într-un „hi-hi și ha-ha de stat”, iar atunci când este criticată se supără.

„Ceea ce facem noi - și nu e doar la acest minister - am transformat totul într-un hi-hi, ha-ha, d' etat (de stat - n.r.). Și ce, prea deștepți sunteți, nu vă place cum „comunicăm”? Atunci nu vă mai spunem nimic sau la paștele calului... Poate, doar că riscă să moară calul de penibil ce e. Un singur lucru îl mai ține în „viață” - noi, cei care suntem cu tot sufletul pentru și ne este jenă să spunem lucrurilor pe nume. Astfel, suntem, devenim complici și amplificăm dezastrul incompetenței. „Ai lor” sunt și mai jalnici în ceea ce „propun”.

Ca și în vechea skazanie: „De ce suntem săraci? - Pentru că suntem proști! De ce suntem proști? - Pentru că suntem săraci!”. Apropo, sărăcia nu este o scuză să umblăm cu pantalonii rupți în fund pe coridoarele puterii, metaforic vorbind. Întrebarea este cum rupem cercul vicios? Poate mai ascultăm de cel care ne-a „făcut", unicul care a avut și mai are valoare politică? Iertată să-mi fie întrebarea la început de an...”, a scris Sturza pe Facebook.

"Pentru lucruri mai serioase trebuie și școală , și experiență! Dar delitanții fac ceia ce pot!: valuri în lighean!", - a comentat cuvintele lui Sturza, fostul șef al inspectoratului fiscal, Ion Prisăkaru.

Doliu în Rusia! „Omul rachetă” al lui Vladimir Putin a decedat pe data de 30 decembrie 2022 în condiții misterioase. Nimeni nu se aștepta la așa ceva. Iată despre cine este vorba.

„Omul rachetă” al lui Vladimir Putin s-a stins din viață

„Omul rachetă” al lui Vladimir Putin a decedat pe 30 decembrie în condiţii misterioase. Vladimir Nesterov era unul din cei mai buni ingineri ruşi şi a conceput rachetele ruseşti Angara, pe care Kremlinul intenţiona să le utilizeze pentru plecări în spaţiu. Datorită contribuţiei lui, este în curs de dezvoltare prima misiune rusească pe Lună.

Dar, potrivit ziarului britanic „The Sun”, el ar fi fost de asemenea acuzat de deturnare de fonduri: el ar fi luat peste 57 de milioane de lire sterline ilegal. O anchetă penală a început în 2014 împotriva lui Vladimir Nesterov. El era de atunci în arest la domiciliu. Cauzele morţii sale sunt necunoscute. Este a patra persoană care moare în împrejurări suspecte în anturajul lui Vladimir Putin în decurs de o săptămână, scrie capital.ro.

Dmitri Zelenov, magnat rus, a decedat în împrejurări misterioase. Alexei Malsow, fost comandant al forţelor terestre ruseşti, a dispărut subit. Pavel Antov, unul din deputaţii cei mai bogaţi din Rusia, a decedat şi el „într-o moarte accidetală”, relatează La Libre Belgique.

Doliu în Rusia! Un oligarh rus a murit în Franța după ce a căzut pe scări

În luna decembrie a anului trecut, Rusia a mai pierdut un mare nume. În decembrie 2022, un oligarh rus s-a stins din viață. Dmitri Zelenov și-a pierdut viața în Antibes, pe Coasta de Azur din Franța, după ce a căzut pe scări, a anunțat canalul de știri online rusesc BAZA.

Potrivit sursei citate anterior, Dmitri Zelenov fusese invitat să ia cina alături de prietenii săi în Antibes, pe data de 9 decembrie 2022. După miezul nopții, când a plecat, i s-a făcut brusc rău în timp ce cobora scările și a căzut peste balustradă, lovindu-se la cap. Ambulanța a ajuns la el în cinci minute și l-a dus de urgență la spital, unde a fost internat la terapie intensivă. În dimineața zilei de 10 decembrie 2022, polițiștii au anunțat că Dmitri Zelenov s-a stins din viață. Potrivit sursei citate anterior, acesta avea probleme cardiace.

Dmitri Zelenov a fost coproprietar al GC Don-Story, unul dintre cei mai mari dezvoltatori din Moscova de la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000. GC Don-Story a fost prima companie care a început să construiască ansambluri rezidențiale de lux și de mare înălțime în Moscova. Timp de ani de zile, Dmitri Zelenov a fost pe lista Forbes a miliardarilor ruși, dar după criza financiară din 2008, el și partenerul său au fost nevoiți să renunțe la companie din cauza datoriilor acumulate.

China a fost cea mai populată ţară din lume timp de sute de ani. În 1750, se estimează că avea o populaţie de 225 de milioane de locuitori, mai mult de un sfert din totalul mondial. India, care pe atunci nu era o ţară unificată din punct de vedere politic, avea aproximativ 200 de milioane de locuitori, ceea ce o situa pe locul al doilea. În 2023 va prelua coroana. ONU estimează că populaţia Indiei o va depăşi pe cea a Chinei la 14 aprilie. Se estimează că populaţia Indiei va fi de 1.425.775.850 de locuitori în ziua următoare, scrie „The Economist”.

Faptul că India nu are un loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce China îl are, va ajunge să pară mai mult o anomalie.

Deşi economia Chinei este de aproape şase ori mai mare, populaţia în creştere a Indiei o va ajuta să o ajungă din urmă. Se preconizează că India va asigura mai mult de o şesime din creşterea populaţiei mondiale de vârstă activă (15-64 de ani) în perioada cuprinsă între prezent şi 2050. Populaţia Chinei, în schimb, este pregătită pentru un declin abrupt. Numărul chinezilor de vârstă activă a atins un nivel maxim în urmă cu un deceniu. Până în 2050, vârsta medie a ţării va fi de 51 de ani, cu 12 ani mai mult decât în prezent. O Chină mai îmbătrânită va trebui să muncească mai mult pentru a-şi menţine influenţa politică şi economică, scrie „The Economist”.

„MAI TÂRZIU, MAI MULT, MAI PUŢIN”

Ambele ţări au luat măsuri draconice în secolul al XX-lea pentru a limita creşterea populaţiei lor. Foametea din 1959-61, cauzată de “marele salt înainte” al Chinei, a fost un factor important în convingerea Partidului Comunist de necesitatea de a limita creşterea populaţiei. Un deceniu mai târziu, China a lansat o campanie “mai târziu, mai mult, mai puţin” – căsătorii mai târzii, distanţe mai mari între copii şi mai puţini copii. Aceasta a avut un efect mai mare decât cea mai cunoscută politică, cea a copilului unic, introdusă în 1980, spune Tim Dyson, un demograf britanic. Scăderea fertilităţii, de la mai mult de şase copii pe femeie la sfârşitul anilor 1960 la mai puţin de trei la sfârşitul anilor 1970, a fost cea mai rapidă din istorie pentru orice populaţie mare, precizează expertul.

Dar a dat roade. Miracolul economic al Chinei a fost, în parte, rezultatul creşterii raportului dintre adulţii cu vârstă de muncă şi copii şi bătrâni din anii 1970 până la începutul anilor 2000. Cu mai puţine guri de hrănit, părinţii au putut investi mai mult în fiecare copil decât ar fi făcut-o în alte condiţii. Dar faptul de a avea mai mulţi părinţi decât copii, un avantaj atunci când copiii sunt mici, este un dezavantaj pe măsură ce părinţii îmbătrânesc. Ţara va plăti acum un preţ, pe măsură ce generaţia de boomeri economici se va pensiona şi va deveni dependentă de generaţia mai mică ce o urmează.

STERILIZĂRI FORŢATE ÎN INDIA

Încercarea Indiei de a reduce fertilitatea a avut mai puţin succes. A fost prima ţară care a introdus planificarea familială la scară naţională în anii 1950. Campaniile de sterilizare în masă, încurajate de donatorii occidentali, au luat amploare şi au fost puse în aplicare cu mai multă forţă în timpul stării de urgenţă declarate de Indira Gandhi, prim-ministru, în perioada 1975-1977. Sub conducerea fiului ei, Sanjay, guvernul a obligat bărbaţii să se înscrie în tabere de vasectomie, sub pedeapsa de a li se tăia salariile sau de a-şi pierde locul de muncă. Poliţiştii au prins în gări bărbaţi săraci pentru sterilizare. Aproximativ 2.000 de bărbaţi au murit în urma unor proceduri greşite.

Sterilizările forţate au încetat după ce Indira Gandhi a pierdut alegerile. Deşi brutală, campania nu a fost suficient de minuţioasă pentru a determina o scădere dramatică a ratei natalităţii în India. Fertilitatea Indiei a scăzut, dar mai puţin şi mai lent decât în China. Cu o vârstă medie de 28 de ani şi o populaţie cu vârstă de muncă în creştere, India are acum şansa de a-şi culege propriul dividend demografic. Economia sa a înlocuit recent economia Marii Britanii ca fiind a cincea cea mai mare din lume şi va ocupa locul al treilea până în 2029, potrivit previziunilor State Bank of India.

UN REVERS DUREROS PENTRU CHINA

Însă prosperitatea Indiei depinde de productivitatea populaţiei tinere, care nu este la fel de ridicată ca în China. Mai puţin de jumătate dintre indienii adulţi fac parte din forţa de muncă, faţă de două treimi în China. Chinezii în vârstă de 25 de ani şi peste au în medie cu 1,5 ani mai mult de şcolarizare decât indienii de aceeaşi vârstă.

Acest lucru nu va scuti China de suferinţa consecinţelor crizei demografice pe care a creat-o. Guvernul a pus capăt politicii copilului unic în 2016 şi a eliminat toate restricţiile privind dimensiunea familiei în 2021. Dar ratele natalităţii au continuat să scadă. Politica chineză cu zero copii a făcut ca tinerii adulţi să fie şi mai reticenţi în a avea copii. Guvernul se confruntă şi cu o rezistenţă faţă de planurile sale de creştere a vârstei medii de pensionare, care, la 54 de ani, este printre cele mai scăzute din lume. Principalul fond de pensii ar putea rămâne fără bani până în 2035. Cu toate acestea, poate cel mai dureros pentru China va fi apariţia Indiei ca superputere la uşa sa, conchide „The Economist”.

money.ro

În 2022, aerogara ieşeană a înregistrat opt luni consecutive în care a marcat record după record, relatează Ziarul de Iași. Martie a deschis această serie, fiind o premieră depăşirea pragului de 100 de mii de pasageri în prima lună de primăvară. Atunci au fost peste 119 mii de călători, salt cauzat de invadarea Ucrainei de către trupele ruseşti şi de închiderea spaţiului aerian din Republica Moldova.

Repatrierile şi transferul curselor de pe Aeroportul Internaţional Chişinău la Iaşi au contribuit în continuare la acest volum de trafic, alături de ridicarea restricţiilor impuse de pandemie.

În august, doar cinci curse de pasageri mai rămăseseră de transferat înapoi la Chişinău. Atunci a fost stabilit şi recordul absolut: peste 181 de mii de pasageri.

„Încheiem anul cu un nou record de pasageri şi cu perspectiva de a-l depăşi anul viitor”, a făcut bilanţul directorul general Romeo Vatră. Aeroportul Iaşi a depăşit pragul de 1,5 milioane de pasageri, cu 200 de mii mai mulţi decât în 2019, a scris el pe Facebook, într-un mesaj în care a mulţumit celor care au beneficiat de serviciile aerogării şi, deopotrivă, celor care lucrează aici. Recordul face Iaşul a doua aerogară regională din ţară, după cea din Cluj-Napoca şi înaintea celei din Timişoara.

Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, a apărut pericolul ca NATO să intre într-un conflict militar direct cu Federația Rusă, iar România și Polonia sunt vizate direct, fiind la granița conflictului armat. O organizație non-guvernamentală a explicat mai multe moduri în care s-ar putea întâmpla acest lucru, iar unul dintre puncte vizează bazele militare din țara noastră, scrie capital.ro

Pe data de 24 decembrie, organizația non-guvernamentală RAND a lansat un raport în legătură cu strategia de escaladare ale Statelor Unite ale Americii în confruntarea cu Rusia. Potrivit acestui raport, Washington-ul are obiectivul de „a pedepsi” și de „a descuraja” Federația Rusă să folosească arme nucleare, astfel încât NATO și Rusia să nu intre într-un conflict militar direct, scrie Rador.

Va ataca Rusia NATO?

Autorii analizei sunt de părere că Rusia ar putea lansa un atac non-nuclear împotriva țărilor europene care fac parte din NATO sau împotriva obiectivelor militare ale SUA și ale Alianței, inclusiv cele din spațiu.

Scenariul de escaladare ar avea trei acte:

1. un atac ipotetic al Federației Ruse asupra unei țări NATO
2. reacția Statelor Unite ale Americii
3. reacția Moscovei la adresa Washingtonului

„Scopul politicii de război a SUA până acum a fost evitarea unui război între NATO și Rusia. Un atac limitat al Rusiei asupra NATO nu anulează acest obiectiv”, a scris autorul articolului.

Cum ar putea escalada conflictul?

Potrivit experților, există patru posibile scenarii de escaladare a conflictului.

• În primul scenariu, americanii se tem că Rusia ar putea lansa un atac cu rachete asupra unui depozit sau a unui aerodrom, de exemplu, din Polonia.
• Al doilea scenariu constă într-un atac țintit asupra unui satelit american din spațiu. În acest caz, analiștii RAND cred că poate fi folosită o gamă largă de atacuri non-cinetice (adică nonmilitare) asupra Rusiei – propagandă etc.
• Experții spun, de asemenea, că Federația Rusă ar putea aplica lovituri asupra a trei baze aeriene din Polonia și România, de la care sunt livrate arme Ucrainei (n. r.: de precizat este faptul că ministrul Economiei, Florin Spătaru, a respins marți afirmaţiile privind livrarea de arme către Ucraina, precizând că la instituția pe care o conduce nu există contracte în derulare pentru echipamente sau muniţie produse în România;
• Al patrulea scenariu este un atac rusesc pe scară largă (sau „mai puțin reţinut”) asupra bazelor militare americane din Europa, inclusiv baza Ramstein și portul din Rotterdam. Ca răspuns, analiștii RAND propun atacarea regiunilor Doneţk (DNR), Lugansk (LNR), Zaporojie și Herson sub pretextul că Statele Unite ale Americii le consideră ucrainene.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că declarațiile „unor oficiali nemenţionaţi” de la Pentagon în legătură cu aplicarea unei „lovituri de decapitare” asupra Kremlinului, se referă, de fapt, la pericolul înlăturării președintelui Vladimir Putin.

În municipiul Chișinău au mai rămas circa 170 de microbuze, adică de zece ori mai puține decât în 2014, ceea ce a devenit o problemă de transport pentru muncipiu, susține Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație, scrie mold-street.com.

Reducerea abruptă a numărului de microbuze se datorează atât scumpirii carburanților, pieselor de schimb, cât și tarifelor mici, iar scăderea abruptă în continuare ar putea duce la dispariția acestui tip de transport pe străzile orașului, ceea ce nu este deloc benefic.

Acest lucru este îngrijorător în opinia autorităților municipale, deoarece cartiere și străzi întregi rămân fără transport public.

„În unele cartiere ale căror flux de pasageri este redus, precum și în cartierele ale căror străzi nu permit organizarea circulației transportului public de capacitate mare și sporită, cât și în unele localități suburbane persistă problema cu deservirea cu transport Public”, susține Direcția Generală Transport Public.

În plus, de la 1 ianuarie, dacă se aplică întocmai Standardele de calitate în transportul public aprobate anul trecut, practic niciun microbuz nu va mai putea circula.

În prezent, în municipiul Chișinău sunt 32 de rute de troleibuz, inclusiv: nouă rute care sunt deservite de troliebuze cu propulsie autonomă, 22 de rute de autobuz, din care șase sunt urbane și 19 rute suburbane și 22 de rute de microbuz. Astfel, în medie, zilnic, în oraș circulă 332 de troleibuze, 130 de autobuze și circa 170 de microbuze.