Situaţia financiară a SA Termoelectrica (100% capital de stat) a continuat să se agraveze în prima jumătate a acestui an, arată datele din raportul financiar al întreprinderii.

Astfel cel mai mare producător de energie termică şi electrică din Republica Moldova (fără regiunea transnistreană) a înregistrat în primele şase luni ale acestui an, pierderi de aproape 173 milioane lei, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2022 raporta un profit de circa 390 milioane lei, transmite noi.md cu referire la mold-street.com.

Menţionăm că SA Termoelectrica a finalizat anul trecut cu pierderi de 233 milioane lei, ceea ce denotă că în a doua jumătate a anului 2022, situaţia financiară a întreprinderii a degradat şi tendinţa se menţine şi în acest an. Raportul financiar relevă că principalul factor al acestor rezultate au fost costurile mari.

Astfel dacă veniturile Termoelectrica au crescut în prima jumătate din 2023 cu 24,4%, pînă la 3,52 miliarde lei, apoi costurile au crescut de două ori şi ceva mai rapid: de la 2,46 miliarde lei în primele şase luni din 2022, la 3,785 miliarde lei în aceeaşi perioadă din 2023. Conducerea întreprinderii explică acestei evoluţii prin scumpirea semnificativă a resurselor energetice (în special păcura), dar şi prin scăderea producţiei şi a livărilor de energie. De exemplu producţia de energie termică s-a redus cu 4%, iar cea de energie electrică cu 12,4%.

Aceste diminuări au avut loc ca urmare a modificării regimului de funcţionare a utilajului, conectarea cazanelor cu apă fierbinte la CET Sursa I în scopul asigurării alimentării continuă a consumatorilor cu energie termică (contrar progamului de producere)", afirmă administraţia Termoelectrica. Altfel spus în anumite perioade Termoelectrica a produs doar energie termică, deşi poate genera şi energie electrică, iar astfel de acţiuni nu puteau fi făcute fără concursul Guvernului şi Comisiei pentru Situaţii Excepţionale.

De asemenea din cauza modificării regimului de funcţionare a instalaţiilor de generare a crescut şi consumul propriu de energie electrică. Potrivit raportului financiar la 30 iunie 2023, datoriile pe termen lung ale Termoelectrica depăşesc trei miliarde lei, iar cele pe termen scurt ajung la 275 milioane lei.

Guvernul Republicii Moldova analizează posibilitatea de a interzice prin lege cultivarea porumbului în sudul țării, potrivit declarațiilor Ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea. Potrivit acestuia, discuțiile se concentrează în jurul limitărilor climatice și necesităților de apă pentru dezvoltarea optimă a acestei culturi agricole în regiune.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea a explicat că situația vine ca urmare a limitărilor naturale în ceea ce privește cantitatea de precipitații în sudul Republicii Moldova. De-a lungul ultimilor 2000 de ani, această zonă a fost caracterizată de precipitații reduse, în jur de 200-300 mm, în timp ce porumbul, o cultură care necesită o cantitate semnificativă de apă pentru creștere, are nevoie de 580-600 mm de precipitații pentru a se dezvolta adecvat, scrie bani.md.

În această optică, Guvernul intenționează să impună restricții legale pentru cultivarea porumbului în regiunile cu precipitații sub 500 mm, pentru a asigura utilizarea rațională a resurselor agricole și a preveni risipa de timp și energie pentru culturi care nu se dezvoltă optim în condițiile climatice existente.

Ministrul a subliniat că această discuție nu este o noutate și că reflectă o realitate istorică și climatică bine-cunoscută în zonă. Astfel, propunerea are scopul de a sprijini agricultorii în luarea deciziilor corecte pentru culturile pe care le aleg să le planteze, asigurând o abordare mai sustenabilă și eficientă în sectorul agricol.

♦ Dintre cei 35.392 de studenţi străini din universităţile din România în anul universitar 2021-2022, un număr de 17.320 studiază ştiinţe biologice şi biomedicale ♦ În ultimii şase ani universitari, numărul de studenţi străini din România a crescut cu aproape 27%, de la 27.955 în 2016 – 2017 ♦ Aproximativ 20.000 de studenţi străini au ales programe de studii în limba română.

România a devenit mai atractivă în ultimii ani pentru studenţii străini, astfel că numărul lor a crescut considerabil în ultimii şase ani universitari. Din datele de la Ministerul Educaţiei vedem că sunt atraşi aici de universităţile de medicină în special care au o reputaţie bună şi preţuri mici, scrie zf.ro.

„În ultimii şase ani universitari, numărul studenţilor străini înmatriculaţi la studii superioare în România a cunoscut o creştere de aproape 27%, ajungând, în anul universitar 2021-2022, la 35.392 de studenţi străini, inclusiv studenţii români de pretutindeni“, scrie un raport al Ministerului Educaţiei despre anul universitar 2021 – 2022.

În ceea ce priveşte ţările de provenienţă, în anul universitar 2021-2022, cei mai mulţi studenţi au venit din următoarele ţări: Republica Moldova, Franţa, Israel, Italia, Maroc, Germania, Grecia, Siria, Tunisia, Serbia, Ungaria şi Iordania.

Pe cicluri de studii, cei mai mulţi studenţi au fost înscrişi la studii de licenţă. Pe domenii de studiu, se remarcă preferinţa studenţilor străini pentru studiile medicale, ciclul licenţă.

În ceea ce priveşte domeniile de studiu preferate, pe primul loc în clasament este medicina, adică ştiinţe biologice şi biomedicale, cu 17.320 de studenţi, ştiinţe sociale, cu 8.108 studenţi, ştiinţe inginereşti, cu 4.833, ştiinţe umaniste şi arte, cu 3.166, ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, cu 991, şi matematică şi ştiinţe ale naturii, cu 974 de studenţi străini. În cei şase ani de studii, cursurile universitare de medicină includ licenţa şi masterul. Astfel, aproape jumătate dintre studenţii străini din România au venit aici pentru a studia medicina.

Dintre cei 35.392 de studenţi, din 149 de ţări, care au studiat în România pe parcursul anului universitar 2021-2022, aproximativ 20.000 au ales programe de studii în limba română (57%) şi peste 14.500 au urmat programe de studii în limbi străine (70% dintre aceştia au urmat cursuri în limba engleză, iar 30% în limba franceză).

Numărul de studenţi străini din ţările Programului ErasmusĂ incoming a fost de 4.500 în 2021 şi 4.600 în 2022. La aceştia se adaugă: 4.000 de studenţi şi membri ai personalului universitar, incoming, ca beneficiari de mobilităţi în cadrul cooperării cu ţări terţe care nu sunt asociate la program - acţiunea “International credit mobility“. Instituţiile de învăţământ superior din România sunt frecventate, anual, de peste o jumătate de milion de studenţi. Dintre aceştia, între 5% şi 6% sunt studenţi străini.

Bugetul alocat învăţământului superior din România în Programul ErasmusĂ pentru Proiecte de mobilităţi ale studenţilor şi personalului universitar şi Proiecte de parteneriat strategic, respectiv Parteneriate de cooperare a fost de 34,3 mil. euro în anul 2021 şi, respectiv, de aproape 51,9 mil. euro în 2022.

Numărul de studenţi din România beneficiari de mobilităţi outgoing de studiu sau de practică în străinătate în statele membre UE şi ţările asociate la program a fost de 10.500 atât în 2021, cât şi în 2022, iar numărul membrilor personalului universitar din România beneficiari de mobilităţi de predare sau formare în statele membre UE şi ţările asociate la program a fost de 5.000 în 2021 şi 5.500 în 2022. La numărul acestora se adaugă 5.000 de studenţi şi membri ai personalului universitar, atât incoming, cât şi outgoing, ca beneficiari de mobilităţi în cadrul cooperării cu ţări terţe care nu sunt asociate la program.

În anul 2021, au fost finanţate 18 proiecte de parteneriate pentru cooperare ErasmusĂ în domeniul universitar, iar în anul 2022 au fost finanţate 14 proiecte, toate coordonate de universităţi din România. În total, prin ErasmusĂ, atât pentru proiecte de mobilitate, cât şi pentru proiecte de parteneriat, s-au absorbit în anii 2021 şi 2022 circa 86,2 mil. euro, iar rata generală de absorbţie a fondurilor ErasmusĂ a fost de 98,5%.

Evgheni Prigojin este considerat mort, chiar și în lipsa unei confirmări oficiale din partea Kremlinului. Multe voci consideră că aceasta este doar o metodă prin care liderul mercenarilor dorește să dispară din lumea publică.

Evgheni Prigojin, ucis de serviciul de securitate rus

Deși nu există informații oficiale cu privire la cauza prăbușirii avionului, serviciile de informații occidentale consideră că „accidentul” ar fi fost cauzat de serviciul de securitate rus, FSB, scrie capital.ro.

Prăbușirea avionului a avut loc la mijlocul traseului Moscova-Sankt Petersburg, la doar jumătate de oră de la decolare.

Celelalte persoane care au murit în același avion se presupune că sunt asociații săi: mâna lui dreaptă, un comandant și cofondator Wagner, Dmitri Utkin, alți 5 mercenari Wagner și trei membri ai echipajului. Se presupune că a existat o bombă la bord.

Dmitri Oreshkin, profesor la Universitatea Liberă din Riga, consideră că Prigojin ar fi putut fi ucis foarte discret, iar această paradă este suspectă.

„Aceasta este o acțiune demonstrativă. Până la urmă, Prigojin ar fi putut fi otrăvit discret și ar fi murit de atac de cord, ca mulți opozanți ai lui Putin sau generali de-ai săi. Însă, este clar că doar eliminarea unei persoane nu este suficientă, trebuie să-i elimini și pe oamenii săi cheie. Opțiunea ideală ar fi să îi elimini pe toți împreună, ceea ce, de fapt, s-a întâmplat”.

Cu 48 de ore înainte de accident, Prigojin ar fi trimis un mesaj video din Africa.

Nick Paton Walsh, corespondent CNN, comentează acest aspect:

„Apariția neașteptată a lui Prigojin din nou în Africa putea fi văzută ca exilul acordat de Putin lui Prigojin. Dar asta nu prea se potrivește cu Putin pe care îl cunoaștem, slăbit masiv de rebeliunea armată (Wagner).

Nu vă amăgiți, el nu și-a revenit brusc. Putin doar a fost în ofensivă de atunci, încercând cu disperare să recupereze acea imagine de om puternic, infailibil, total zdrobit de ceea ce a făcut Prijgon”.

Dispariția lui Prigojin a fost înscenată?

Încercarea de lovitură de stat a lăsat urme adânci pentru Vladimir Putin care declara că nu iartă trădarea.

Printre cei care și-au exprimat opiniile asupra subiectului, s-a numărat și Joe Biden, președintele SUA. Acesta consideră că „nu se întâmplă multe în Rusia în spatele cărora să nu fie Putin”.

Între timp, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, neagă orice implicare.

La Sankt Petersburg, oamenii îl comemorează pe Prigojin cu flori și candele, acesta este considerat un adevărat erou național.

Diana Magnay, Sky News, Sankt Petersburg explică această reacție astfel:

„În mod evident, Prigojin este drag inimilor multor oameni de aici din St. Petersburg, este locul de unde provine și probabil, tot aici, a recrutat mulți dintre oamenii săi”.

Potrivit unor surse, trupul lui Prigojin ar fi fost identificat după absența unui deget. Telefonul său a fost de asemenea identificat. Cu toate acestea, anumiți analiști se întreabă încă dacă Prigojin a fost trimis într-un exil secret.

Keir Giles, expert în Rusia, Senior Consulting Fellow Chatham House, trage concluzia. El amintește metoda folosită de fostul lider:

„Rămâne de văzut dacă acesta este de fapt șeful Wagner sau cineva care călătorea sub numele de Evgheni Prigojin. Știm că Prigojin obișnuia să folosească pseudonime, dar în același timp avea și persoane care-i foloseau numele în călătorii, o măsură de securitate pe care acesta o lua”.

O fabrică clandestină de țigări din raza Chișinăului a fost descoperită de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În timpul perchezițiilor, au fost confiscate 127.000 de țigarete, 8 milioane de pachete și 2 tone de tutun finit. Ca urmare, trei membri ai grupului infracțional au fost reținuți.

Schema a fost documentată de oamenii legii timp de trei luni, după care au urmat perchezițiile, desfășurate într-un imobil specializat în prelucrarea tutunului finit pentru țigări, la domiciliile persoanelor reținute, precum și la alte depozite clandestine unde erau stocate consumabile și materie primă destinate producerii țigărilor. Potrivit oamenilor legii, marfa era destinată contrabandei spre Ucraina, scrie yellowpages.md.

Imaginile publicate de SIS arată că această fabrică clandestină contrafăcea în principal țigări ”Lira”, care se vând în Chișinău și în alte orașe din Moldova. Din cauza acestei afaceri, bugetul de stat suportă pierderi uriașe.

În imobile au fost depistate trei linii de producere a țigărilor care asigurau întregul proces (fărâmițarea, fermentarea tutunului, producerea și ambalarea țigărilor).

În ceea ce privește deținuții, cei trei bărbați au vârste de 34, 49 și 58 de ani. Aceștia-și aveau atribuite diferite sarcini: responsabilul de gestionarea procesului de producere, unul din organizatorii schemei ilicite și inginerul care asigura funcționarea utilajelor. După reținerea acestora, procurorii PCCOCS au obținut la judecătorul de instrucție aplicarea arestului preventiv, pentru 30 de zile, în privința a doi din aceștia, urmând ca instanța să examineze și al treilea demers.

Investigațiile continuă, inclusiv în privința altor membri care ar fi implicați în activitatea ilicită, timp în care aceștia beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Republica Moldova a exportat masiv energie electrică în trimestrul doi din acest an, cu 665% mai mult decât în primul trimestru pe fundalul consumului final care este în continuă descreștere, înregistrându-se o diminuare medie lunară de circa 17,3 mil. kWh, arată datele ANRE.

Producerea locală de energie electrică este în creștere cu circa 20 %, atingând valoarea de 86,3 mil. kWh. Creșterea este determinată de majorarea cantității de energie electrică produsă din energie solară cu circa 9 mil. kWh și hidro, care este în creștere cu 13,7 mil. kWh în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, scrie bani.md.

Potrivit ANRE, dinamica prețurilor de achiziție a energiei electrice pe piața angro este în continuă scădere, pe fondul scăderii prețurilor de achiziție a energiei electrice pe piețele regionale, al deprecierii monedei naționale în raport cu valutele și al creșterii ofertei de energie electrică din surse regenerabile.

Pe piața cu amănuntul, furnizorii vând energie electrică consumatorilor finali la prețurile pieței, pe baza contractelor încheiate cu consumatorii finali și la prețuri reglementate. În al doilea trimestru al acestui an, pe piața cu amănuntul au operat 4 furnizori, dintre care 2 – la prețuri contractuale și 2 – la prețuri reglementate.

Cota principală pe piața cu amănuntul a fost ocupată de furnizorii de serviciu universal, care au furnizat consumatorilor finali aproximativ 99,7% din energia electrică consumată. Lipsa surselor de procurare a energiei electrice determină și gradul redus de concurență pe piața cu amănuntul, dat fiind faptul că aproximativ 65% din costurile de furnizare a energiei electrice sunt determinate de costurile asociate cu achiziționarea energiei electrice.

Tarifele energiei electrice livrate consumatorilor finali s-au redus în trimestrul II din 2023 cu aproximativ 14%.

Ion Dulgheru din satul Todirești, raionul Ungheni gestionează o companie specializată în producerea batoanelor nutritive, paste din nuci cu miere și cremă cu fructe liofilizate. Antreprenorul a reușit deja să facă primul export în România și pe viitor intenționează să acceseze și alte piețe europene.

„Suntem producători de dulciuri, batoane nutritive cu fulgi de ovăz, fructe uscate, semințe și miere. Am început activitatea ca și producători de miere și pe parcurs, ne-am propus să ne axăm pe o nișă mai specializată a produselor care conțin miere. Astfel, am hotărât să producem batoane nutritive, paste din nuci cu miere și miere cremă cu fructe liofilizate”, relatează Ion Dulgheru, scrie agroexpert.md.

La început, producea batoanele manual, în condiții de casă, în bucătăria proprie. Apoi, a accesat un grant în România, s-a mutat acolo, unde a produs timp de trei ani batoane nutritive. Lucra în condiții puțin mai automatizate decât în bucătăria de acasă.

„După trei ani de vânzări în România, a apărut oportunitatea de a accesa un grant în Republica Moldova, care ne-a permis să creștem capacitatea de producere, de la 2.000 de batoane pe lună, la 2.000 de batoane pe zi”, precizează producătorul.

Astfel, în 2021, Ion Dulgheru a obținut un grant în valoare de 30.000 euro prin intermediul programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF, banii fiind direcționați spre achiziția unei linii de împachetare, malaxor de capacitate mare și camere frigorifice.

„La moment, am început să facem export în România și pe viitor planificăm să creștem cantitatea produselor, ajungând cu ele și în alte țări UE”, a menționat tânărul.

În Republica Moldova a fost produs primul autobuz electric cu încărcare dinamică, care parcurge 70 de km în mod autonom și corespunde tuturor standardelor internaționale în domeniu. Autobuzul electric a fost asamblat de către inginerii companiei „Informbusiness”, specializată în producerea utilajelor electronice pentru transport, care sunt exportate în peste 170 de orașe din lume.

Autobuzul se încarcă în circa 30 de minute.

La evenimentul de prezentare, desfășurat în comuna Măgdăcești, prim-ministrul Dorin Recean a mulțumit persoanelor antrenate în realizarea proiectului, menționînd dedicația și implicarea lor în dezvoltarea unui sector cheie pentru economia țării. Potrivit premierului, proiectul este unul semnificativ pe mai multe dimensiuni - dezvoltarea economică, dinamizarea sectorului electronicelor și dimensiunea de electrificare, asamblarea unui autobuz electric fiind o acțiune concretă în contextul tranziției la energia verde. „Proiectul implementat este un început pentru creșterea acestei industrii. Încurajez pe toată lumea să persevereze și să producă inovații în țara noastră”, a spus prim-ministrul Dorin Recean.

La rîndul său, ministrul dezvoltării economice și digitalizării, Dumitru Alaiba, a subliniat că Guvernul va susține în continuare producătorii care dezvoltă diverse ramuri ale economiei: „Datorită efortului dumneavoastră, industria automotive prinde o suflare nouă, iar Republica Moldova devine o țară producătoare de mașini, prin obținerea primului vin cod. Succesul vostru este succesul întregii țări”. Ministrul energiei, Victor Parlicov, a accentuat că circa 35% din toată energia din țara noastră este consumată de transport, iar cea mai simplă cale de a decarboniza transportul este electrificarea acestuia. „Devenim o țară care nu doar consumă, ci și generează tehnologii performante. Totodată, oferim tinerilor noștri o perspectivă de integrare în domenii moderne, inexistente anterior în țara noastră”, a spus ministrul Victor Parlicov.

Fondatorul și conducătorul întreprinderii „Informbusiness”, Vitalie Eșanu, a vorbit despre realizările companiei și intenția de a dezvolta în continuare afacerea. În anul curent, întreprinderea va livra primele 25 de autobuze electrice cu mers autonom în municipiul Bălți. De asemenea, compania va exporta în Ucraina, România și în alte țări, unde există cerere pentru asemenea mijloace de transport. Pe termen lung, fondatorul companiei își propune să construiască o uzină de asamblare a autobuzelor electrice în satul Trușeni.