Pentru a combate riscurile pentru sănătate ale statului pe scaun toată ziua, la birou, sau acasă, pe canapea în faţa televizorului, specialiştii ne îndeamnă să ieşim la o plimbare rapidă de 22 minute

Noile cercetări arată că persoanele care fac cel puţin 22 de minute de activitate fizică în fiecare zi îşi reduc riscul de deces prematur.

Constatările au fost publicate marţi, în British Journal of Sports Medicine.

Cei mai mulţi oameni din ţările occidentale petrec între 9 şi 10 ore fiind sedentari atunci când nu dorm, cele mai multe ore fiind în timpul zilei de lucru ale unei persoane, au remarcat cercetătorii.

Sedentarismul este legat de riscul de deces timpuriu, în timp ce este bine stabilit faptul că activitatea fizică are beneficii ample pentru sănătate.

Acest ultim studiu a urmărit să examineze cât de mult timp sedentar este necesar pentru a declanşa riscul de deces prematur şi cât de multă activitate fizică este necesară pentru a reduce acest risc.

Cercetătorii au examinat nivelul de activitate fizică care este, cel puţin, egal cu o plimbare rapidă sau cu grădinăritul.

Mersul la plimbare stimulează concentrarea mentală şi este o activitate uşoară pentru articulaţii.

Pentru analiză, cercetătorii norvegieni au combinat datele din patru studii anterioare efectuate pe 12.000 de persoane cu vârsta de 50 de ani sau mai mult care au purtat aparate de urmărire montate pe şolduri pentru a măsura timpul activ şi sedentar.

Au fost excluse datele de la miezul nopţii până la ora 6 dimineaţa, când oamenii, de obicei, dorm.

Analiza a indicat faptul că mai mult de 12 ore de sedentarism zilnic au fost legate de un risc cu 38% mai mare de deces prematur doar în rândul persoanelor care aveau mai puţin de 22 de minute pe zi de activitate fizică moderată sau viguroasă.

Nu a existat o limită pentru cantitatea de timp sedentar care să declanşeze riscuri pentru sănătate, dar orice creştere a activităţii fizice moderate s-a tradus printr-o reducere a riscului de deces prematur.

Studiul a arătat, de asemenea, că sporirea activităţii fizice a fost mai protectoare decât reducerea timpului de sedentarism.

Rezultatele sunt similare cu recomandarea Centrelor americane pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) privind activitatea fizică pentru adulţi, care indică 150 de minute pe săptămână de activitate aerobică moderată, cum ar fi mersul pe jos.

Împărţite în 7 zile, 150 de minute într-o săptămână echivalează cu puţin peste 21 de minute zilnic.

CDC mai recomandă adulţilor să facă activităţi de întărire a muşchilor de cel puţin două ori pe săptămână pentru principalele grupe musculare, care sunt picioarele, şoldurile, spatele, burta, pieptul, umerii şi braţele.

money.ro

Acestea sunt rezultatele studiului actualizat "Impactul investițiilor străine asupra economiei Republicii Moldova, 2012-2022", elaborat de compania de consultanță Business Intelligent Services (BIS), comandat de Asociația Investitorilor Străini din Moldova (FIA).

Studiul notează că investitorii străini din Moldova au acționat contrar așteptărilor: și-au reinvestit profiturile în economia națională (creștere de 1,9 ori). Acest lucru a dus la creșterea investițiilor străine directe în 2022 cu aproximativ 50% față de 2021 și cu aproximativ 16% față de 2019 (perioada de dinaintea crizei), scrie infomarket.md.

În pofida pandemiei și a războiului din Ucraina, care au adus cu sine o serie de incertitudini, riscuri sporite și presiuni asupra ISD, volumul acestora în Moldova nu a scăzut, ci mai degrabă a crescut. Această evoluție sugerează că nu a existat panică în rândul investitorilor străini, cum ar fi retragerea obișnuită a capitalului din economie. Cu toate acestea, volumul ISD în Moldova este încă unul dintre cele mai mici dintre țările din Europa de Est - doar 1006 dolari pe cap de locuitor în perioada 2012-2022 (media în țările din Europa de Est - 2455 dolari pe cap de locuitor). Studiul a confirmat că întreprinderile cu ISD sunt, în medie, aproape de două ori mai productive, ceea ce duce direct la o creștere economică mai mare. În timp ce companiile cu ISD reprezintă doar aproximativ 15,4% din angajații din toate întreprinderile, acestea creează 28,2% din veniturile din vânzări în economie. De asemenea, acestea au o contribuție semnificativă la bugetul Republicii Moldova - reprezintă 25,1 la sută din veniturile din impozitul pe venit. În plus, ele dețin 24,2 la sută din toate activele fixe, atât industriale, cât și sociale. Productivitatea muncii în întreprinderile ISD este cu aproximativ 90% mai mare decât în întreprinderile private locale. Întreprinderile cu proprietate mixtă cu capital străin au cea mai mare productivitate a muncii (3,04 milioane de lei pe angajat în 2022), iar aceasta crește constant în fiecare an. Cifra de afaceri a întreprinderilor străine pe angajat totalizează aproximativ 1,75 milioane de lei. Productivitatea muncii în întreprinderile locale cu proprietate privată este de aproape două ori mai mică decât în întreprinderile cu investiții străine directe (1,1 milioane de lei pe angajat) și este aproape egală cu media națională (1,15 milioane de lei pe angajat). Întreprinderile cu ISD reprezintă 19,7% din valoarea adăugată brută a economiei în ansamblu, cu o pondere foarte mare în unele sectoare de activitate (activitatea financiară și asigurări (59,7%), informații și comunicații (47,4%) etc. Comentând rezultatele sondajului, vicepreședintele FIA și directorul general al Efes Moldova, Alphan Akpece, a declarat că, prin atragerea capitalului de peste hotare, investitorii străini produc produse și servicii moldovenești, plătesc contribuții, impozite și salarii în Moldova și angajează cetățeni moldoveni.

"Facem acest lucru mai eficient decât companiile care nu dispun de investiții străine, know-how tehnologic și standarde corporative internaționale", a subliniat el.

De menționat că, Asociația Investitorilor Străini din Moldova (FIA), prima asociație non-profit și apolitică a companiilor cu capital străin care activează în Moldova, a sărbătorit a 20-a aniversare în 2023. Din asociație fac parte 26 de companii din 15 țări - acestea sunt cele mai mari întreprinderi cu investiții străine directe în Moldova, care angajează peste 23 de mii de persoane. Volumul total de investiții al membrilor FIA este de peste 2,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 19% din PIB-ul Moldovei. Acestea sunt cele mai active întreprinderi care influențează dezvoltarea durabilă a țării și generează progres în toate sectoarele-cheie ale acesteia: agricultură, industrie, vinificație, telecomunicații și IT, produse petroliere, medicină, produse farmaceutice, bănci și asigurări, distribuție, consultanță și audit etc., precum și în domeniul dezvoltării economice.

Turcia rupe legăturile cu Israelul! Ministerul turc de Externe a făcut un anunț important referitor la relațiile diplomatice cu Israelul.

Turcia își recheamă ambasadorul din Israel

Turcia, prin ministerul turc de Externe, a anunțat sâmbătă, 4 noiembrie 2023, că îşi recheamă ambasadorul din Israel. Potrivit ministerului turc, ambasadorul Şakir Ozkan Torunlar ar fi fost rechemat pentru consultări.

Oficialii turci anunță că această decizia a fost luată „având în vedere tragedia umanitară în desfăşurare din Gaza, cauzată de atacurile continue ale Israelului împotriva civililor şi refuzul Israelului de a accepta o încetare a focului”, potrivit Agenţiei France-Presse.

De cealaltă parte a baricadei, Lior Haiat, purtătorul de cuvânt al Ministerului israelian de Externe, a răspuns la această decizie. El consideră că aceasta reprezintă „un alt pas din partea preşedintelui turc care se află de partea organizaţiei teroriste Hamas”.

Un posibil alt motiv pentru această decizie ar putea fi și opiniile preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan. Acesta a precizat că în opinia lui, Netanyahu este personal responsabil pentru vărsarea de sânge care are loc în Fâșia Gaza. Vă amintim că aici, israelienii au ucis peste 9.000 de persoane de origine palestiniană.

Cu toate acestea, Erdogan este conștient că întreruperea nu poate fi completă, lucru declarat sâmbătă.

„Netanyahu nu mai este o persoană cu care putem vorbi. L-am dat deoparte. (…)Întreruperea completă a legăturilor nu este posibilă, mai ales în diplomaţia internaţională”, a declarat Erdogan, citat de France-Presse.

Această decizie a survenit în urma retragerii diplomaților israelieni din Turcia, care a avut loc luna precedentă, după ce Erdogan a calificat Israelul drept „ocupant” în cadrul unui miting pro-palestinian.

Declarațiile președintelui Erdogan despre războiul israelian

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că țara sa intenționează să proclame Israelul drept un „stat criminal de război” în contextul acțiunilor din Gaza. Această declarație a fost făcută în timpul unui miting pro-palestinian la Istanbul, care a atras sute de mii de participanți.

„Sincer, Israelul a comis crime de război timp de 22 de zile. Acum, Israel, te vom proclama în fața lumii ca fiind un criminal de război și ne pregătim pentru asta. (…) Occidentul are cea mai mare responsabilitate pentru masacrul din Gaza. Pentru că Israelul nu ar putea face niciun pas fără ei. Dacă ar face-o, nu ar supraviețui trei zile, s-ar prăbuși”, a precizat Erdogan, potrivit Euronews, scrie capital.ro.

Noi resturi de rachete au fost descoperite în Republica Moldova. Fragmentele au fost descoperite într-un lac, la marginea unui sat situat la mai puțin de 100 de kilometri de granița cu Ucraina, scrie euronews.ro.

Autoritățile moldovene nu exclud ca pe fundul lacului să se afle focosul neexplodat al rachetei, așa că au luat măsuri speciale de protecție.

Astfel, zona lacului Hârbovăț a fost securizată, fiind interzis accesul oricărei persoane.

Doi autori, un cuplu, au fost arestați pe 27 octombrie pentru că au desenat 15 stele folosind un șablon, a anunțat o sursă apropiată cazului pentru televiziunea franceză BFMTV.

Acest cuplu moldovenesc aflat în ilegalitate pe teritoriul Franţei – a fost plasat într-un centru de detenție administrativă, pentru a fi returnat în țara lor de provenienţă, Republica Moldova, scrie radu-tudor.ro.

În ultimele zile, numeroase Stele lui David etichetate cu șabloane și cerneală albastră au fost descoperite pe zidurile mai multor orașe din regiunea Ile-de-France (Paris)

Potrivit aceleiași surse, în jur de cincizeci de fapte au fost numărate în Paris și suburbii.

„Prefectura de Poliție din Paris folosește toate mijloacele pentru a-i găsi pe vinovați”, spune sursa apropiată cazului.

Toate zborurile companiei aeriene Turkish Airlines cu plecare miercuri seară, 1 noiembrie, între orele 19:00 – 22:00, de la Aeroporturile Istanbul și Sabiha Gokcen au fost anulate, din cauza unei probleme tehnice. Se pare că sistemul informatic nu mai funcționează, iar compania nu mai are acces la listele de pasageri. Și zborul de pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța, de la ora 21:15, a fost anulat.

„Dragi pasageri, există întreruperi în sistemele noastre din cauza erorilor generale din infrastructura noastră de tehnologie a informației. Din acest motiv, toate zborurile noastre cu plecare de pe Aeroportul Istanbul (IST) și Aeroportul Sabiha Gokcen (SAW) din data de 01.11.2023 între orele 19:00 – 22:00 (GMT +3) au fost anulate. Mulțumim pentru înțelegere”, a anunțat Turkish Airlines, scrie money.ro.

Turkish Airlines nu a putut asigura cazare miilor de persoane afectate de anulările de zboruri deoarece compania nu are acces la listele de pasageri și aceștia nu pot fi identificați pentru acordarea cazării.

Se schimbă complet banii în Europa! Ce se întâmplă cu moneda euro? Banca Central Europeană (BCE) are planuri mari pentru viitor. Apar schimbări majore pe piața cripto.

Peste câțiva ani, s-ar putea lansa moneda euro digitală

Moneda euro. Peste câțiva ani, s-ar putea lansa moneda euro digitală. Banca Centrală Europeană (BCE) a stabilit, miercurea trecută, un program pilot pentru crearea unei monede euro digitale, scrie capital.ro.

De ceva vreme, câteva state au introdus deja monede digitale ale băncilor centrale (CBDC). China testează un prototip de yuan virtual, iar India se pregăteşte pentru un program pilot. În plus, aproximativ 130 de state, ce reprezentă 98% din economia globală, explorează, acum. piața criptomonedelor.

Potrivit agenției de presă Reuters, CBDC-urile vor moderniza plăţile, fiind o alternativă la banii cash.

„Planul BCE este foarte important şi o mare parte din restul lumii urmăreşte acest lucru îndeaproape. Este una dintre cele mai mari bănci centrale, aşa că dacă vine cu răspunsuri la problemele de confidenţialitate şi securitate cibernetică şi capacitatea de a o folosi offline, va avea o mare influenţă”, a explicat Josh Lipsky, omul care conduce un monitor global CBDC la Atlantic Council.

„Ea va ajuta moneda în viitor şi va reduce dependenţa excesivă de sistemele de plată bazate pe cardurile de credit din SUA”, a adăugat Fabio Panetta, membrul al Comitetului Executiv al BCE, care supraveghează activitatea băncii legată de euro digital.

„Acest lucru, împreună cu alegerile tehnologice pe care le fac BCE şi India, ar putea începe să definească un standard mondial, aşa cum a făcut VHS la începutul erei casetelor video. Întrebarea generală despre dezvoltarea CBDC-urilor este cum îmbunătăţeşte acest lucru sistemul financiar? Despre asta este vorba”, a completat Lipsky de la Atlantic Council.

În octombrie 2023, Fondul Monetar Internațional (FMI) ajută zeci de state care au planuri CBDC. În curând, va publica și un ghid de utilizare.

De asemenea, FMI construieşte platforma „XC”, menită să proceseze sau să deconteze tranzacţiile CBDC, a anunțat Bo Li, director general adjunct al FMI.

Bancherii comerciali sunt îngrijorați de posibilele pierderi de depozite

Totuși, bancherii comerciali sunt îngrijorați de posibilele pierderi de depozite deoarece oamenii și-ar putea muta banii în conturile băncilor centrale. În același timp, statele în curs de dezvoltare sunt îngrijorate că un dolar american, un euro sau un yuan digital uşor accesibil ar putea periclita sistemele lor.

„Nu este încă clar care este lucrul care ar putea fi făcut cu un CBDC de retail care nu ar putea fi replicat şi cu banii băncilor comerciale. Este posibil să încălcaţi o parte din unicitatea banilor.

Semnalizez riscul unui sistem cu două niveluri, dacă CBDC-urilor li se vor permite funcţionalităţi sau reguli de dezvăluire a datelor diferite de conturile bancare”, susține directorul general al tehnologiilor avansate al Barclays, Lee Braine.

Astăzi, 27 octombrie, conducerea țării prin intermediul ANRE, a băgat din nou mâna în buzunarele cetățenilor pentru a scoate aproape 400 de milioane de lei. Acestea sunt costurile stocurilor de securitate de gaze naturale. Prețul acesta va fi achitat de furnizorii gazelor naturale, iar ei la rândul lor, vor trebui să-l includă în tarif.

Despre aceasta a vorbit astăzi președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi.

Anul trecut Guvernul a adoptat modificări la Legea privind gazele naturale pentru a crea o rezervă de stat de gaz în situație de urgență. Usatîi a amintit că crearea rezervei i s-a încredinţat Întreprinderei de Stat Energocom. Potrivit autorităților, costurile anuale ale stocurilor de securitate constituie 375,705 milioane de lei, iar aceasta este suma doar pentru anul trecut și va fi achitată anual.

„Nimeni nu a mai spus la ce preț și de unde au cumpărat gazul. Vă asigur însă că acest gaz face parte din stocul achiziționat la un preț exagerat în toamna - iarna anului trecut de către același Energocom și care, din cauza costului ridicat și a cantității uriașe, așa și nu a fost folosit”, a spus Usatîi. Dar, cel mai important, a remarcat el, este faptul că Guvernul a ordonat ANRE să încaseze aceste aproape 400 de milioane de la furnizorii de gaze care activează în Republica Moldova, iar aceștia, la rândul lor, sunt obligați să le includă în costul final al gazelor - adică în tariful pentru toți locuitorii Republicii Moldova.

Renato Usatîi a amintit că în 1995 în Moldova a fost adoptată Legea cu privire la rezervele materiale de stat, care a fost înlocuită în 2020 cu una nouă. Potrivit acestei legi, statul asigură rezerva de stat în caz de urgență pentru materiale precum cereale, păcură, materiale de construcție, etc.

„Așadar, finanțarea rezervei de stat s-a făcut întotdeauna doar de la buget. În cazul gazelor, au decis să transfere costurile direct pe umerii oamenilor simpli. Din câte se pare, ei cred că cetățenii Republicii Moldova au uitat deja că, datorită acțiunilor unor indivizi, au fost impuși să plătească în plus câteva miliarde de lei din cauza prețului exagerat la gaz”, a subliniat Usatîi.

În plus, el a spus că Republica Moldova (malul drept al Nistrului) consumă în medie de la 800 milioane m3 până la 1 miliard m3 de gaze pe an. Până în iunie, prețul gazului pentru cetățenii de rând era de peste 29 de lei, în timp ce pe piața din Republica Moldova sunt furnizori care sunt gata să vândă același gaz cu 14,5 lei. Anterior, Usatîi a prezentat materiale relevante care confirmă acest lucru. Astfel, conform celor mai modeste estimări, din cauza prețurilor exagerate la gaz, cetățenii au plătit în plus anul trecut de la 10 la 14 miliarde de lei (500-700 de milioane de dolari)!

„Fiecare cetățean al țării trebuie să știe că vacanța PAS, a autorităților, a președintelui Maia Sandu se va încheia în ziua ședinței de judecată. La proces, le vom prezenta aceleași argumente pe care le-au folosit atunci când au majorat retroactiv prețul gazelor. Doar că de data aceasta vom cere o reducere retroactivă a prețurilor la gaze. Așteptați ca toată țara să iasă în stradă cu sloganul „Stop PAS, vrem gaz!”? Vă garantez acest lucru”, a conchis liderul Partidului Nostru.

Potrivit clasamentului anual SEE Top 100, întocmit de SeeNews, veniturile Moldovagaz în 2022 se ridică la 812,36 milioane de euro (de 2,5 ori mai mult decât în 2021).

Din Top 10 cele mai profitabile companii din Moldova în 2022 mai fac parte: importatorii de produse petroliere Lukoil-Moldova - 580,35 milioane de euro (+98%) și Rompetrol Moldova - 491,96 milioane de euro (creștere de 2,5 ori); Energocom - 429,3 milioane de euro (creștere de 4 ori); compania comercială Moldretail Group - 403,6 milioane de euro (+37,4%); Floarea Soarelui - 381,2 milioane de euro (creștere de 3,8 ori); Premier Energy - 364,5 milioane de euro (+73%); Loteria Națională a Moldovei - 349 milioane de euro (+59,3%); Agrofloris-Nord - 264,8 milioane de euro (-12%); Petrom Moldova - 263,5 milioane de euro (creștere de 2,6 ori). Cele mai mari profituri nete în 2022 în topul celor mai profitabile 10 companii din țară au fost obținute de Floarea Soarelui - 32,88 milioane de euro (față de 7,27 cu un an înainte), Premier Energy - 18,62 milioane de euro (1,99 milioane de euro) și Moldretail Group - 15,19 milioane de euro (13,25 milioane de euro). Două companii de pe listă au suferit pierderi: Moldovagaz - 15,86 milioane de euro (față de pierderi de 9,12 milioane de euro cu un an înainte) și Petrom Moldova - 3,39 milioane de euro (față de pierderi de 0,21 milioane de euro în 2021), scrie infomarket.md.

Restul companiilor au înregistrat profituri nete: Loteria Națională a Moldovei - 8,35 milioane de euro (5,04 milioane de euro), Energocom - 6,99 milioane de euro (față de 0,42 milioane de euro), Lukoil-Moldova - 2,59 milioane de euro (2,88 milioane de euro), Agrofloris-Nord - 2,58 milioane de euro (a avut pierderi de 8,56 milioane de euro în 2021) și Rompetrol Moldova - 1,09 milioane de euro (0,46 milioane de euro). De menționat că, niciuna dintre companiile moldovenești nu a intrat în topul celor mai mari 100 de companii din Europa de Sud-Est din punct de vedere al veniturilor. În acest clasament sunt incluse companii cu venituri cuprinse între 975,6 milioane și 13,3 miliarde de euro.

Printre primele 10 cele mai profitabile companii din regiune se numără OMV Petrom (România), Petrol (Slovenia), Holding Slovenske Elektrarne (Slovenia), OMV Petrom Marketing (România), Automobile-Dacia (România), Rompetrol Rafinare (România), INA (Croația), GEN-I (Slovenia), Prvo Plinarsko Drustvo (Croația), Naftna Industrija Srbije (Serbia) - ale căror venituri anul trecut s-au situat între 4,3 și 13,3 miliarde de euro.