Sergiu și Alexandru Codru s-au născut și au crescut la Chișinău. După absolvirea liceului au aplicat la studii superioare acasă, însă în 2010 au decis să-și încerce norocul și să aplice la viză pentru Statele Unite. Nu le venea să creadă că au reușit împreună să obțină vize pentru State.

Erau la început de cale, dar au înțeles din start că fiecare minut înseamnă bani peste ocean. Așa că s-au apucat să muncească în diferite domenii, scrie jurnal.md.

În câteva luni aflate în State au conștientizat că America este țara posibilităților, și că rezultatele vin doar atunci când acționezi, muncești mult și ești gata de schimbări. Au rămas surprinși când au aflat mai multe informații despre șoferii de camioane. Au înțeles că se câștigă bine și s-au reprofilat imediat.

După ce au obținut permisul de conducere, au găsit și un job. Munceau mult ca să adune bani, toate pentru un scop comun.

În 2015, frații Codru au trecut la altă etapă și au deschis propria companie de logistică în Statele Unite. În prezent dețin peste 50 de camioane. S-au dedicat în totalitate ca să dezvolte o afacere de succes. Au pus accent pe oameni și pe calitatea serviciilor. Frații Codru au reușit să-și creeze un nume pe piața din America, iar asta le garantează anual un venit cu mai multe zerouri.

Alexandru și Sergiu au înțeles că succesul companiei se bazează pe servicii de calitate nu doar pentru clienți, dar și pentru propriii angajați. Astăzi în compania fraților Codru activează angajați de diferite naționalități, inclusiv moldoveni, ucraineni și americani.

Până să câștige milioane, a fost un drum lung și plin cu multe provocări pentru cei doi frați. Nu au avut o formulă ideală care să-i conducă spre succes. Pentru fiecare impediment au căutat soluții împreună.

America le-a oferit teritoriu de dezvoltare nu doar în domeniul afacerilor, dar și familial. Atât Sergiu cât și Alexandru și-au întâlnit în această țară soțiile.

Deși o bună parte din compania de camioane are sediul la Chicago, afacerea se dezvoltă atât în Moldova cât și în Ucraina. În așa fel, moldovenii oferă multe locuri de muncă.

Acești moldoveni au reușit să-și asigure un viitor stabil și cu multe posibilități. S-au obișnuit să activeze într-un stat în care legile funcționează, iar recompensele pentru muncă nu întârzie și îi motivează.

Deși își vede viitorul peste ocean, familia Codru investește acasă și păstrează legătura cu Moldova. Își iubesc țara și știu că rădăcinile nu se rup niciodată. Păstrează un loc aparte în suflet pentru Moldova, iar atunci când deapănă amintiri de acasă, emoțiile îi copleșesc.

Dincolo de succes și bani este multă muncă și dedicație, însă pe lângă aceste valori, familia Codru a pus accent pe omenie, solidaritate și bunătate. Așa au ajuns să se facă respectați și apreciați la peste 8.000 de kilometri de casă.

HiSky pregătește terenul pentru zboruri către Statele Unite ale Americii. Compania a depus o cerere la autoritățile americane, iar întregul proces de aprobare ar putea dura chiar și un an. Iulian Scorpan, CEO-ul HiSKy a oferit Economica.net mai multe detalii.

Compania aeriană HiSky, care în România operează prin firma HiSky Europe, a depus recent la autoritățile din SUA o cerere pentru efectuarea de zboruri către State. În cerere nu sunt specificate detalii, precum destinații, însă Economica.net a cerut mai multe informații de la companie.

Operatorul are planuri pentru zboruri transatlantice, însă acestea nu vor fi zboruri directe, ci va fi nevoie de o oprire pentru alimentare.

„Într-adevăr, am început, zilele trecute, procesul de autorizare pentru operarea de zboruri în Statele Unite. Trebuie precizat însă că obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților americane presupune parcurgerea unor etape, care se întind pe câteva luni, până la un an. Așadar, ne-am angajat în acest demers complicat și sperăm ca până cel târziu anul viitor să avem posibilitatea de a zbura cu flota proprie peste ocean”, a declarat, Iulian Scorpan, CEO HiSky.

Zborurile transatlantice operate de HiSky vor fi posibile cu noile avioane care au intrat în flota companiei: Airbus A321LR, care au o autonomie de zbor de până la 7.400 de km.

„În momentul în care am reușit să achiziționăm cele două aeronave noi, am introdus în strategia noastră de dezvoltare viitoare și această opțiune a zborurilor transatlantice”, ne-a mai spus Scorpan.

Spre ce orașe din SUA ar putea zbura HiSky

Chiar dacă avioanele de ultimă generație vin cu un consum mic de combustibil, compania nu va putea opera zboruri directe din București. “Orice destinație vom alege, va fi necesară o oprire de realimentare pe un aeroport din vestul Europei”, a mai declarat oficialul HiSky.

Cât despre destinații, compania e în perioada de analiză a traficului, a competiției, dar și a prețurilor practicate. E prea devreme să avanseze nume de orașe, mai spune Scorpan, dar cel mai probabil vor fi orașe mari de pe coasta de Est a Americii.

„Mai mult, pe lângă posibilitatea zborurilor regulate pe care o luăm în considerare, ne-am poziționat deja ca unul dintre cei mai importanți operatori charter, așadar nu excludem zboruri transatlantice și în acest regim, în parteneriat cu tour operatorii, mai ales că suntem în acest moment singura companie din România care poate opera aceste zboruri”, mai spune fondatorul HiSky.

Compania aeriană HiSky a fost înființată în anul 2020 în Republica Moldova de către Iulian Scorpan, fost director al companie de stat Air Moldova, și de către Victor Sula. Compania are în operare o flotă de șase aeronave, din familia Airbus A320, respectiv patru aeronave A320 cu 180 de locuri, o aeronavă A319 în configurație de 144 de locuri și o aeronavă Airbus A321LR, cu 201 locuri.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care provoacă o undă de îngrijorare pentru toată lumea. Liderul Rusiei le cere ucrainenilor din teritoriile să ia cetățenia rusă. În caz contrar, aceștia vor fi deportați.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care permite deportarea ucrainenilor din teritoriile ocupate care refuză să ia cetățenia rusă. Potrivit decretului, ucrainenii din teritoriile ocupate care aleg să își păstreze cetățenia ucraineană pot fi deportați după 1 iulie 2024.

În conformitate cu Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, deportarea ilegală a populațiilor locale este considerată o crimă de război.

Ucrainenii sunt deportați cu forța din teritoriile ocupate

La 26 aprilie, ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a raportat că Rusia a inițiat relocarea pe scară largă a cetățenilor ruși în teritoriile ocupate din Ucraina, continuând în același timp să deporteze populațiile locale. Ucrainenii locali sunt deportați cu forța „sub diverse pretexte” în Rusia, în special cei suspectați că „aderă la poziții pro-ucrainene”, a spus atunci Maliar.

„În acest fel, inamicul încearcă să distrugă statalitatea ucraineană și identitatea națională a societății din teritoriile ucrainene ocupate temporar”, a adăugat ministrul adjunct al Apărării.

Mii de copii ucraineni au fost transportați în Rusia

Mii de copii ucraineni au fost, de asemenea, luați de la începutul războiului total al Rusiei, a arătat Kyiv Independent. Ministerul Reintegrării a raportat la 29 martie că peste 19.000 de copii ucraineni au fost deportați cu forța în Rusia.

Centrul Național de Rezistență a raportat la 12 aprilie că peste 100.000 de copii ucraineni din regiunile Donețk și Luhansk au fost transportați în Rusia sub pretextul de a primi „tratament medical”.

Putin a ordonat crearea de muzee în Rusia dedicate războiului

În paralel, s-a aflat că Vladimir Putin a ordonat guvernului său să înceapă crearea de muzee dedicate ofensivei pe care Moscova o duce de un an în Ucraina. Informația s-a aflat de pe site-ul Kremlinului.

„Asigurarea creării de muzee (regionale, municipale, pe baza de organizaţii educaţionale) dedicate evenimentelor operaţiunii militare speciale şi faptelor participanţilor la aceasta”, se arată în acest document datat miercuri şi apărut joi pe site-ul Kremlinului.

Se are în vedere un studiu al istoriei războiului din Ucraina

Putin a ordonat, de asemenea, să se „examineze problema transferului de obiecte legate de operaţiunea militară specială care pot fi expuse în muzee”. Guvernul ar trebui, de asemenea, „să ia în considerare problema organizării unui studiu al istoriei operaţiunii militare speciale” în cadrul sistemului educaţional, a arătat AFP.

Trebuie amintit că Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a lansat o anchetă privind relocarea forțată a copiilor în regiunile din Ucraina care se află în prezent sub controlul temporar al Rusiei, precum și deportările în Federația Rusă, scrie capital.ro.

Cei mai bogaţi oameni din Rusia au adăugat 152 de miliarde de dolari la avuţia lor pe parcursul anului trecut, profitând de preţurile ridicate la resursele naturale, ceea ce înseamnă că şi-au revenit după diminuarea semnificativă a averilor înregistrată imediat după ce a izbucnit războiul din Ucraina, susţine revista Forbes, preluată de Reuters.

Potrivit ediţiei ruseşti a revistei Forbes, în prezent Rusia are, în mod oficial, 110 miliardari, cu 22 mai mulţi decât anul trecut, iar averea lor combinată a crescut până la 505 miliarde de dolari, de la 353 miliarde de dolari conform listei anterioare.

În plus, Forbes subliniază că lista miliardarilor ruşi ar fi putut fi cu cinci persoane mai mare, dacă fondatorul DST Global, Yuri Milner, fondatorul Revolut, Nikolay Storonsky, fondatorul Freedom Finance, Timur Turlov, şi cei doi fondatori ai JetBrains, Sergei Dmitriev şi Valentin Kipyatkov, nu ar fi renunţat la cetăţenia rusă.

"Clasamentul de anul trecut a fost influenţat şi de predicţiile apocaliptice cu privire la economia rusească", subliniază editorii Forbes, precizând că în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, cei mai bogaţi oameni din Rusia aveau o avere combinată de 606 miliarde de dolari.

După ce preşedintele Vladimir Putin a declanşat o "operaţiune militară specială" în Ucraina, la data de 24 februarie 2022, Occidentul a impus ceea ce a numit cele mai severe sancţiuni din istoria modernă asupra economiei ruseşti, şi a unora dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, în încercarea de a-l pedepsi pe Putin pentru războiul din Ucraina.

Economia rusească s-a contractat cu 2,1% în 2022, ca urmare a presiunilor create de sancţiunile occidentale, dar cu toate acestea a fost capabilă să îşi vândă petrolul, metalele şi celelalte resurse naturale pe pieţele globale, în special în China, India şi Orientul Mijlociu. În paralel, preţul mediu al ţiţeiului Urals, coloana vertebrală a economiei ruseşti, a fost de 76,09 dolari per baril în 2022, în creştere faţă de 69 de dolari în 2021. De asemenea, preţul îngrăşămintelor, un alt produs important exportat de Rusia, a crescut şi el anul trecut.

Luna aceasta Fondul Monetar Internaţional şi-a îmbunătăţit estimările privind ritmul de creştere a economiei ruseşti în acest an, de la 0,3% până la 0,7%, dar le-a revizuit în jos pentru anul viitor, de la 2,1% până la 1,3%, precizând că se aşteaptă ca criza de mână de lucru şi exodul companiilor occidentale să afecteze economia rusească în 2024.

Andrei Melnichenko, care şi-a construit averea în domeniul îngrăşămintelor, a fost plasat de Forbes pe prima poziţie în topul celor mai bogaţi oameni din Rusia, cu o avere estimată la 25,2 miliarde de dolari, mai mult decât dublu faţă de averea sa estimată din 2021. Pe locul al doilea se situează Vladimir Potanin, preşedinte şi cel mai mare acţionar la Nornickel, cel mai mare producător mondial de paladiu şi nichel, cu o avere estimată la 23,7 miliarde de dolari. Podiumul este completat de Vladimir Lisin, care controlează producătorul de oţel NLMK, cu o avere de 22,1 miliarde de dolari potrivit Forbes Rusia.

Pe lângă oligarhii care au făcut avere din privatizarea companiilor de stat, pe lista Forbes apar însă şi noi nume ale unor miliardari care au făcut avere din snacks-uri, supermarket-uri, chimicale, construcţii şi industria farmaceutică, ceea ce sugerează că cererea internă în Rusia a rămas una solidă în pofida sancţiunilor occidentale.

Putin le cere oligarhilor să ajute Rusia să facă faţă sancţiunilor

Preşedintele Vladimir Putin i-a îndemnat, luna trecută, pe miliardari şi elita de bussines a Rusiei să investească în noi tehnologii, facilităţi de producţie şi companii, pentru a ajuta Rusia să depăşească ceea ce a numit încercările Occidentului de a-i distruge economia, transmite Reuters.

De asemenea, Putin a subliniat că până acum Rusia a sfidat aceste încercări şi că firmele occidentale care au decis să rămână în ţară, în loc să se alăture exodului companiilor, au luat o decizie inteligentă.

Vladimir Putin a avut joi o reuniune cu cei mai mari miliardari ruşi, prima de la debutul invadării Ucrainei, în data de 24 februarie 2022, când liderul de la Kremlin a lansat ceea ce a numit drept "o operaţiune militară specială" în Ucraina.

Putin le-a spus miliardarilor că nu a avut altă alegere decât să trimită forţele ruseşti în Ucraina, forţându-i practic pe miliardari să fie în mod public de acord cu decizia sa. Mulţi dintre miliardarii ruşi, denumiţi popular drept oligarhi, au fost vizaţi ulterior de sancţiunile impuse de Occident.

La un an de la debutul invaziei, Putin pune noi presiuni pe miliardari ruşi să îşi majoreze investiţiile acasă şi să sprijine economia în contextul unui baraj fără precedent de sancţiuni occidentale.

Miliardarii Oleg Deripaska, Vladimir Potanin, Alexei Mordashov, German Khan, Viktor Vekselberg, Viktor Rashnikov, Andrei Melnichenko şi Dmitry Mazepin, ale căror interese variază de la matale şi până la bănci şi îngrăşăminte, se numără printre cei care au participat la reuniunea de joi, potrivit imaginilor difuzate de mass media rusească.

Putin le-a spus liderilor de business că Rusia se confruntă cu un "război al sancţiunilor" dar că a reuşit să îşi reorienteze rapid economia spre ţările care nu au impus sancţiuni şi de asemenea le-a mulţumit oamenilor de afaceri că lucrează pentru a ajuta statul rus, scrie dcnews.ro. 

O badantă din Moldova a primit o moștenire fabuloasă în Italia, însă rudele bărbatului decedat o acuză l-a determinat bătrânul de 94 de ani să o numească pe ea singura moștenitoare în testamentul său.

Femeia este acuzată că l-a izolat de familie și prieteni în perioada pandemiei și a reușit să îl facă să scrie un nou testament. În noul document, bătrânul îi lăsa totul îngrijitoarei sale: suma de 300.000 de euro și o casă în centrul orașului Fererra.

Testamentul a fost scris cu numai o lună înainte de moartea bătrânului, în plus acesta este scris într-o italiană precară, ceea ce, spun rudele,  este extrem de ciudat, bătrânul fiind profesor de italiană.

Limbajul folosit în testament a ridicat semne de întrebare. Bărbatul scrie că vrea să lase totul celei care îl îngrijește, însă exprimarea nu pare a fi cea a unui intelectual. ”Am hotărât, după moartea mea, să îi las celui care mă îngrijește, moștenirea, apartamentul. De asemenea, banii rămași în bancă, pentru că rudele mele, călugărița nu au făcut nimic pentru mine. (Nu trebuie să ceară nimic)”, citează din document ziarul Gazzetta di Reggio.

Însă, o probă grafologică a arătat că testamentul, datat 10 februarie 2021, a fost semnat de către bărbat, care avea 94 de ani la momentul respectiv. Cu toate acestea, modalitățile și toate circumstanțele în care bărbatul a semnat testamentul sunt cele care l-au determinat pe judecător să trimită cazul în judecată.

Femeia în vârstă de 51 de ani este acuzată de ”eludare a unei persoane incapabile”.

Semne de întrebare sunt ridicate și în momentul decesului. Femeia s-a dus direct la carabinieri, luând cu ea testamentul care o vedea ca unică moștenitoare a unui cont bancar de 300.000 de euro și o casă în centrul orașului Ferrara. Nu a informat rudele despre deces, iar apoi a organizat ea însăși transferul cadavrului pentru înmormântare, potrivit Adevărul.

Pe 13 iulie, judecătoarea Alessandra Martinelli va audia primii martori.

Turcia va deveni o putere nucleară și își va dubla numărul de portavioane pentru a fi mai puternică pe mare, a promis președintele turc Recep Tayyip Erdogan într-un lung interviu de televiziune acordat marți seară.

Turcia, putere nucleară

Vorbind la postul de televiziune de stat TRT, în cadrul campaniei sale electorale înaintea alegerilor din 14 mai, președintele turc a spus că, pe lângă centrala nucleară de la Akkuyu, țara sa va construi și o a doua centrală în cooperare cu China sau Japonia.

În ceea ce privește flota turcă, Erdogan a spus că scopul partidului său este ca, după portavionul Anadolu de mici dimensiuni, să construiască o altă navă de acest gen, dar de două ori mai mare, pentru a întări și mai mult puterea Turciei pe mare, transmite Kathimerini.

Totodată, el a anunțat restrângerea migrației interne către Istanbul, promițând un plan ambițios de decongestionare a cartierelor cu prea mulți locuitori și crearea a două noi orașe satelit ale Istanbulului cu câte 1 milion de locuitori fiecare, locuitori care vor proveni în principal din zonele afectate de cutremurul din sudul Turciei.

El a criticat creşterea vertiginoasă a chiriilor în Istanbul, punând-o pe seama goanei după profit a proprietarilor, un fenomen ce trebuie ţinut sub control, inclusiv prin stoparea fluxului de sinistraţi dinspre regiunile sudice.

În plus, Erdogan a anunțat crearea altor șapte orașe pe coasta Asiei Mici pentru a primi cetățenii veniți din zonele afectate de cutremur, pe care le-a numit „oraşe de rezervă”.

Pe de altă parte, nu a ezitat să ţină o nouă predică homofobă spunând că „vom lupta activ împotriva tendințelor deviante precum mișcarea LGBT, care amenință structura familiei turcești”.

Erdogan, furios pentru avansul opoziției în sondaje

Pe de altă parte, Recep Tayyip Erdogan și-a lansat campania electorală printr-un miting de amploare în Afyonkarahisar, o provincie din vestul ţării cu importanță simbolică pentru partidul său, deoarece acolo au fost puse bazele fondatoare ale AKP în 2001.

„Cum poate să reprezinte Turcia un om care nici măcar nu-și poate aduna aliații în jurul aceleiași mese?”, a întrebat el, referindu-se la principalul său rival, Kemal Kilicdaroglu, șeful Alianței Naționale formate din șase partide. În același timp, el a acuzat opoziția că depinde de imperialiști și de FMI și a declarat că partidul său nu se înclină în fața nimănui. „Ne înclinăm numai în fața lui Allah”, a spus el, potrivit sursei citate.

În încercarea de a etala mari planuri economice, Erdogan a inaugurat un nou centru de investiții la Istanbul, promițând „un nou ecosistem financiar”. Presa de opoziție a scris că participarea la inaugurare a fost limitată.

Între timp, Kilicdaroglu înregistrează un mic avans față de președintele turc, cu 47,8% față de 43,4% cât are Erdogan. Al treilea candidat, Muharrem Ince, care obține undeva sub 3,5%, subminează efectiv perspectivele de victorie pentru frontul comun al opoziției, potrivit unui sondaj realizat de compania Mack înainte de alegerile din luna mai.

Votul kurzilor se va dovedi decisiv în această confruntare electorală și nu este o coincidență că Kilicdaroglu a apărat ieri drepturile minorității kurde și soarta comună a turcilor și kurzilor. Concret, el a condamnat trolii de pe rețelele de socializare care se pronunţă împotriva cooperării opoziției cu partidul pro-kurd HDP: „Pe măsură ce palatul prezidențial își dă seama că va pierde alegerile, încep acuzațiile împotriva kurzilor și sunt trataţi ca nişte teroriști. Este o rușine, o adevărată rușine.”

Dacă va exista şi un al doilea tur, pe data de 28 mai, este așteptat să voteze încă vreo 50.000 de tineri alegători care împlinesc 18 ani între timp. Potrivit unui sondaj publicat ieri de Sabah, scenariul cel mai probabil este ca în cazul unui al doilea tur să se înregistreze o victorie la limită a lui Erdogan, factorul cheie fiind alegătorii indeciși și deziluzionați ai celorlalte partide.

Sursă: capital.ro

Procesul de modernizare a sectorului de apărare al R. Moldova poate dura încă cel puțin 7 ani, până în 2030, și necesită alocări anuale de circa 250 de milioane de euro, a spus secretarul de stat al Ministerului Apărării, Valeriu Mija, într-o discuție cu Europa Liberă.

Adoptat în 2020, proiectul „Armata 2030”, presupune că în 10 ani, alocând anual cel puțin 5 miliarde de lei (250 de milioane euro), R. Moldova ar trebui să scape de armamentele sovietice învechite și să aibă o Armată Națională modernizată, conform standardelor internaționale.

Nu este clar, însă, dacă autoritățile vor putea să obțină rezultatele dorite. „Chiar dacă există o înțelegere politică și o conștientizare a faptului că sectorul de apărare ar trebui să fie o prioritate”, spune Valeriu Mija, din 2020 până în 2022 Ministerul Apărării a beneficiat de alocări nesemnificative, de cel mult 0,3% din Produsul Intern Brut anual (în 2023 – 0,5-0,6% din PIB). Asta în timp ce 5 miliarde de lei ar însemna circa 1% din PIB.

Ministerul Apărării are ambiția ca acest buget să fie majorat până la 2-2,5% către anul 2030, însă autoritățile moldovene se confruntă acum cu o dilemă. „Avem o atitudine politică pozitivă și consolidată din partea Președinției și Guvernului, dar avem și înțelegerea că țara se află în situație de criză și aceste surse nu pot fi alocate fizic”, explică Mija.

Nefiind incluse în planul de modernizare a Armatei Naționale, sistemele de apărare antiaeriană sunt acum o prioritate pentru Ministerul Apărării, mai spune secretarul de stat: „Avem o cooperare bilaterală și internațională. Vrem să aflăm unde pot fi obținute aceste sisteme și prin ce modalitate”.

Potrivit lui, Uniunea Europeană ajută R. Moldova în elaborarea unui studiu de fezabilitate și ar putea veni cu anumite recomandări în procurarea acestor sisteme. „Acum se duc discuții tehnice între experții UE și cei din Ministerul Apărării pentru a fi identificată o soluție fezabilă”, susține Mija.

În curând, Uniunea Europeană ar putea aloca R. Moldova, prin programul European Peace Facility, 40 de milioane de euro pentru consolidarea capacităților Forțelor Armate. R. Moldova ar urma să primească mai multe echipamente neletale, inclusiv un radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acțiune la sol.

Scriitorul azer Eduard Bagirov, care era un ”confident” al dictatorului rus Vladimir Putin, a murit la Moscova. El avea 47 de ani.

Moartea sa a fost confirmată de propagandista Margarita Simonyan, pe 12 aprilie, pe canalul ei de Telegram.

"Edik Bagirov a murit cu adevărat. Nu am spus cât timp familia era într-un asemenea șoc, dar ce poți ascunde acum", a spus ea.Simonyan a adăugat că regretatul scriitor „a iubit prea mult viața”.

Detaliile morții neașteptate a lui Bagirov au fost publicate de bloggerul rus Ilya Varlamov, citând două surse apropiate scriitorului. Acestea spun despre confidentul lui Putin că a fost lovit de o boală foarte gravă.„Scriitorul a fost în comă în ultima săptămână, toate organele i-au cedat”, scrie sursa.

Baghirov a lucrat îndeaproape cu Kremlinul. El a participat la destabilizarea Republicii Moldoa, unde a fost condamnat, în lipsă, la 5 ani de închisoare de către o instanță din Chișinău.

El a fost reținut în Moldova în 2011. După 4 luni de stat într-un centru de arest preventiv, scriitorul a fost eliberat în arest la domiciliu, ceea ce i-a dat posibilitatea să evadeze prin Transnistria în Rusia.

La un an după aceea, el a devenit ”consilierul” lui Putin la alegerile prezidențiale. Din 2022, a realizat programul „Bagirov Against”, de propagandă rusă „Radio Sputnik”, în care a semănat ura și, fără perdea, a blestemat pe toată lumea, relatează ziare.com

În noiembrie 2022, doi oameni din interiorul Kremlinului au spus publicației ruse Meduza că Evgheni Prigojin avea planuri să lanseze o mișcare conservatoare care s-ar putea transforma în cele din urmă într-un partid politic. Aspirațiile politice ale lui Prigojin nu sunt nimic nou; În 2020, după ani în care a exercitat influență ca antreprenor, implicat în alegeri și șef al unui armate private, se pare că s-a gândit să candideze el însuși pentru o funcție.

Acum, potrivit surselor Meduza, șeful Grupului Wagner are o nouă strategie: în loc să creeze un nou partid de la zero, el speră să preia controlul asupra unui partid existent.Este vorba de Rusia Justă – Pentru Adevăr, un partid de stânga considerat pro-Kremlin, condus în prezent de deputatul Serghei Mironov şi care are legături strânse cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, condus de Igor Dodon, relatează Meduza.Publicația susține că relaţiile de cooperare tot mai intense ale lui Prigojin cu membri ai partidului „Rusia Justă – Pentru adevăr” indică probabil că acesta încearcă să obţină controlul asupra partidului.

Meduza a remarcat că patru membri ai partidului au plecat pentru a forma o nouă mişcare, unii dintre ei menţionând apropierea dintre liderul partidului, Serghei Mironov, şi Prigojin ca fiind motivul plecării lor, scrie ziare.com

Și Institul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) a remarcat relaţia tot mai strânsă dintre Mironov şi Prigojin şi a apreciat că pledoaria lui Mironov pentru recunoaşterea meritelor Wagner în Rusia ar putea declanşa o fractură suplimentară în cadrul Kremlinului.

Procurorii PCCOCS, de comun cu ofițerii SIS, au ridicat peste 800.000 țigări și pachete pentru ambalarea a 13 milioane țigări la Comrat și au reținut doi membri ai grupului infracțional responsabil de producerea clandestină a țigărilor și de contrabandă.

Perchezițiile au avut loc la Chișinău și în sudul republicii – la fabrica clandestină de producere a țigărilor și la domiciliile celor doi reținuți. În fabrică, au fost depistate șase linii de producere a țigărilor care asigurau întreg procesul de producere (fărâmițarea, fermentarea tutunului, producere, ambalare și aplicare a timbrului de acciz falsificat). Pe lângă cele peste 800.000 țigări marcate cu timbre de acciz cu semne vădite de falsificare, au fost ridicate și 44.000 timbre de acciz cu semne vădite de falsificare, pachete noi (material tipografic) pentru ambalarea a 13 milioane țigări, circa 8 tone de tutun brut pentru producere, între 2-3 tone de tutun fermentat pregătit pentru producere în vrac, matrice pentru producerea țigărilor și altor consumabile (clei, aditivi, ambalaje, cutii și pachete de țigări etc).

Potrivit datelor din dosarul penal, țigările urmau să fie transportate spre Ucraina, prin contrabandă.Ulterior perchezițiilor, responsabilul implicat în gestionarea procesului de producere și unul din organizatorii schemei ilicite au fost reținuți. La solicitarea procurorilor PCCOCS, cei doi cu vârste de 40 și 49 de ani au fost plasați în arest preventiv pentru un termen de 30 zile.

Investigațiile continuă, inclusiv în privința altor membri care ar fi implicați în acest gen de activitate ilicită, timp în care aceștia beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.