Numărul vacilor, porcilor, caprelor și oilor crescute în grajdurile și țarcurile de lângă casă a scăzut, în medie, cu șase la sută în acest an, arată statistica oficială. Prețurile mici pentru lapte și carne îi determină pe crescători să renunțe la această activitate, iar din această cauză producătorii de lactate sunt nevoiți să importe materia primă din afara țării.

Valeriu Popa, de 8 ani este văcar în satul Heciul Nou din raionul Sîngerei. Bărbatul spune că față de acum 10 ani, numărul animalelor a scăzut de aproape două ori, scrie agroexpert.md.

„Aici este Heciul Nou. – Câte vaci aveți? 60 avem. – Deci pe tot satul sunt 60 de vaci? Da, partea cealaltă mai sunt acolo 30 de vaci, cam așa. La 10 ani în urmă, erau și 80, și 90 și la 100 ajungea partea cealaltă, partea aceasta peste 100, ajungea și la 130. Unde sunt copacii era fermă de vaci, dar s-a desființat”, afirmă Valeriu Popa.

Valentina Burlacu din satul Elizaveta, municipiul Bălți este unica din mahala care mai are vaci, totul de dragul copiilor și nepoților, pentru a le oferi produse de calitate.

„Nu îți iese așa, dar fiindcă sunt copiii, dar să mă duc cu laptele cela de la magazin și cu al nostru, nu se combină. Mai țin că mai am și un băiat și de aceasta. La fiecare gospodărie erau vaci, dar acum iaca strada noastră nu are nimeni, poate mai ține vreo 2-3 păsări. – De ce nu țin vaci? Apoi unde să le duci la păscut, dacă nu ai unde, nu este imaș cum era înainte, cum se făceau la colhozuri, sovhozuri, dar acum ești bucuros așa să ții pentru tine”, susține locuitoarea.

Locuitorii din Elizaveta își amintesc cu nostalgie de timpurile când la fiecare gospodărie erau câte 2-3 vaci, însă din cauza prețurilor mari la furaje acum nu mai este rentabilă această ocupație.

„Dacă este muncă pe degeaba, că să ții un animal trebuie să ai un folos ceva, dar așa ce, nu poți ținea vacă că ba nu îți dă voie să le paști acolo, este totul scump și când scoți munca ta, nu faci nimic, noi chiar singuri am avut vacă și nu faci nimic deja”, a adăugat o locuitoare.

Directorul fabricii de brânzeturi din raionul Rîșcani, spune că în ultimii 3-4 ani cantitatea de lapte produs în Republica Moldova a scăzut cu 35 la sută, de aceea procesatorii sunt nevoiți să importe materia primă.

„La noi în Moldova avem un deficit de producție a laptelui. Dacă este deficit nu e concurență, unde nu e concurență, nu este calitate și toate merg. Unde îi puțin lapte cresc costurile de achiziție, logistica, de aceea pentru noi e foarte important ca fermierii noștri să aibă lapte cât mai mult, calitativ, să nu trebuiască să-l importăm de peste hotare”, precizează directorul Fabricii de Brânzeturi din raionul Rîșcani, Gheorghe Angheluță.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea susține că ministerul va veni cu soluții astfel ca până în 2025 la un efectiv de vite să crească în ferme până la 20 de mii de capete.

„Obiectivul Ministerului Agriculturii în urma programelor care vor fi începute din octombrie anul curent 2023, este ca până în 2025 să ajungem la un efectiv de 20.000 de vaci mulgătoare în ferme, în alt productive care să producă cantitatea de minim 160.000 de litri de lapte, măcar un 40 la sută din consumul intern de lapte să fie garantat de producătorii din ferme de lapte”, a declarat oficialul.

În Republica Moldova sunt înregistrate 60 de mii de vaci mulgătoare, dintre care aproape14 mii sunt în cele 220 de ferme, unele cu un efectiv de 20-30 de capete, autorizate de ANSA.

Prof. dr. Vlad Ciurea a explicat la Antena 3 CNN că dulcele este extrem de important pentru creier, însă nu orice dulce. Medicul a subliniat că există câteva alimente care sunt pe placul creierului și care au efecte extrem de benefice.

”Să mergem puțin spre dulce, dar dulcele care îi place creierului. Nu-i place orice! Este un organism foarte mofturos.

Trebuie să îi dai miere, ciocolată seacă, nu însiropată.

Cacao iar este foarte bună pentru activitatea cerebrală!

Să se mănânce mâncăruri seci, carne cât mai seacă, cât mai fără grăsime, carnea de curcan este recunoscută, pentru că are calorii reduse, peștele slab și salată, salată, salată”, a explicat neurochirurgul Vlad Ciurea la Antena 3 CNN.

money.ro

Philip Morris International anunță o investiție de 3 milioane de dolari în Republica Moldova. Contractul a fost semnat la finalul lunii august, iar procesul de producție urmează să înceapă chiar din acest an.

Compania urmează să investească în echipamente specializate pentru fabrica „Tutun-CTC”, unde vor fi produse branduri din portofoliul PMI. Noua tehnologie va susține și scopul implementării sistemului de trasabilitatea a produselor de tutun „track and trace”, prevederea legislativă care urmează să intre în vigoare din 2026. Unul dintre efectele anticipate va fi combaterea traficului ilicit de țigări, spun reprezentanții companiei, scrie stiripesurse.ro.

Prin investițiile planificate, fabrica „Tutun-CTC” va produce branduri din portofoliul PMI, iar compania va contribui la economia țării inclusiv la asigurarea locurilor de muncă, dar și va revigora alte industrii din țară.

„Acest lucru nu doar va facilita procesul de furnizare a produselor, ci va contribui și la economia țării, la asigurarea locurilor de muncă și suntem siguri că va transmite un semnal pozitiv și altor companii să investească în Republica Moldova”, a declarat Maksym Barabash, director Philip Morris Ukraine & Moldova.

Pentru industria tutunului, perioada pandemică și războiul din Ucraina au adus provocări multiple: schimbarea lanțurilor de aprovizionare, riscuri ridicate de inflație, schimbări în politicile de reglementare și o creștere aproape dublă a vânzărilor ilicite la produsele de tutun. Totuși, compania nu și-a redus activitatea, ci, dimpotrivă, a reușit să-și extindă prezența pe piața moldovenească.

Philip Morris este prezent pe piața Moldovei din 1996, este unul dintre cei mai mari contribuitori la bugetul de stat și un angajator responsabil. În ciuda tuturor dificultăților, anul trecut, compania a achitat 1 miliard de lei la bugetul Republicii Moldova. Tot anul trecut, Philip Morris Moldova a inițiat transferul Centrului de asistență pentru utilizatorii dispozitivelor de încălzire a tutunului din România în Republica Moldova.

Anunțul referitor la investițiile din Republica Moldova vine în contextul în care CEO-ul Philip Morris International, Jacek Olczak, prezent la București pentru evenimentul care a marcat 30 de ani de prezență a companiei în România, anunța la rândul său, o suplimentare cu 130 de milioane de euro a investițiilor în Fabrica de la Otopeni.

Philip Morris International (PMI) este o companie americană de tutun, unul dintre cei mai mari producători de țigări din lume. Produce produse din tutun în 46 de fabrici și le vinde în 180 de țări. Cele mai cunoscute brănduri sunt: ​​Marlboro, Parliament, Bond, Chesterfield, L&M, Next, HEETS (bețișoare de tutun pentru sistemul electronic de încălzire a tutunului IQOS).

Deși au obținut producții mai bune decât în anii precedenți, agriculto­rii se plâng că stau cu cerealele în hambare și nu au ce să facă cu mar­fa, pentru că prețul de vânzare este prea mic. Aceștia spun că piața este plină cu grâne din Ucraina, iar cei care vor să cumpere oferă prețuri mult prea mici, care nu le acoperă uneori nici cheltuielile suportate. Astfel încât agricultorii nu-și pot recupera nici măcar investițiile.

Sergiu Plămădeală din satul Cobîlea, raionul Șoldănești, lucrează 50 de hectare de teren. Ca să-și întrețină familia, crește porci și viței. Doar o parte din cereale le utilizează pentru hrana animalelor, restul recoltei o vinde, scrie vocea.md.

„Am avut 50 de hectare, din care 20 însămânțate cu grâu, pe care l-am dat cu 2,20 de lei kilogramul. Trebuia să plă­tesc rata la bancă, dar nici nu avem unde depozita marfa. Suntem mai mult în pier­dere. Este foarte greu. Uneori îmi vine să las totul și să merg peste hotare. Numai pen­tru îngrășăminte am plătit 17 mii de lei”, ne spune fermierul.

Muncește peste hotare și investește acasă

Într-o situație similară s-a pomenit și Sergiu Pietraru din același sat, Cobîlea. Muncește de ani buni în Franța și a decis să investească acasă, în agricultură. Și el stă cu hambarul plin cu cereale și nu știe ce să facă cu ele, pentru că nu ar vrea să le dea la un preț de nimic.

„Mai am încă 30 de tone de grâu și orz din anul trecut. Nu le-am vândut, pentru că prețul nu mi-a convenit, trebuia să îl dăru­iesc. În anul acesta e exact aceeași situație. Nici jumătate din cheltuielile pentru moto­rină, îngrășăminte nu le-am acoperit. Cred că o să mă întorc în Franța și voi munci la străini, dacă pe noi nu ne ajunge capul să comercializăm producția noastră”, ni se plânge Sergiu Pietraru.

Și agricultorul Sergiu Ivanov din raionul Fălești spune că nu i s-a întâmplat niciodată să ajungă până la finele verii cu hambarele pline cu cereale.

„Dacă îl vând acum, eu răspund penal. Este legea prețului de cost, nu avem voie să vindem sub prețul de cost. Ce ne facem noi? Eu vreau să vând grâul, cum să nu îl vând? Dați un preț mai mare și îl vând tot, dar nu ai cui vinde.  Am destul, am cantități mari, niciodată nu am avut așa cantități mari depozitate ca la ora actuală. Tot timpul îl vindeam, dar acum suntem între ciocan și nicovală, nu știu ce o să fie”, ne spune fer­mierul.

Recunosc problema, dar nu pot face nimic

Deși recunoaște că prețul cerealelor în acest an este prea mic, Ministerul Agricul­turii susține că nu poate influența politica prețurilor, dar că depune eforturi pentru a subvenționa o parte de pierderile agricul­torilor.

„Dacă ați observat, prețul la grâu a înce­put cât de cât să crească, după ce Federația Rusă a ieșit din acordul vizând cerealele din Ucraina. Noi știm că la nivel global con­sumul de cereale a rămas același, ba din contră, s-a mărit. Producția de cereale s-a micșorat, respectiv, cerere trebuie să exis­te. Se preconizează că prețul la cereale va merge spre creștere”, susține Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Preț de două ori mai mic

În vara anului trecut, un kilogram de grâu costa între patru lei și 50 de bani și cinci lei, de două ori mai mult față de vara aceasta.

Anterior, fermierii au cerut Guvernului să organizeze un „coridor verde” pentru ex­portul de cereale autohtone prin portul Giurgiulești. Marți, Cabinetul de miniștri a decis alocarea din Fondul de Rezervă a 200 de milioane de lei pentru fermierii care au avut pierderi la culturile de prima grupă în anul 2022. Banii vor fi distribuiți prin inter­mediul Agenției pentru Intervenție și Plăți în Agricultură, după colectarea cererilor de ajutor.

Cuantumul financiar stabilit pentru fieca­re solicitant va facilita lucrarea și pregătirea terenului pentru perioada imediat următoa­re, va îmbunătăți situația financiară și nu va permite intrarea în insolvabilitate a circa 3000 de fermieri, cu suprafețe în posesie de până la 1500 de hectare.

„Agricultura beneficiază de subvenții masive, de peste 1 miliard 700 de milioane de lei anual, pentru că ne dorim ca, gradual, acest sector să devină mai tehnologizat și mai puțin vulnerabil la provocările din ex­terior. Efortul enorm pe care îl depunem, împreună cu întreaga societate, va ajuta fermierii să depășească dificultățile finan­ciare pe care le au”, a spus prim-ministrul Dorin Recean.

Potrivit datelor statistice, aceste ajutoa­re ar facilita lucrarea a circa 280 de mii de hectare de terenuri însămânțate cu culturi de prima grupă (grâu, orz, ovăz). De ase­menea, recent a fost aprobat Regulamen­tul privind repartizarea celor 4000 de tone de motorină donată de România.  Potrivit Ministerului Agriculturii, în 2023, producția de grâu se ridică la 1,5 milioane de tone, aproape dublu comparativ cu anul trecut.

Dormitul cu lumina aprinsă este un obicei pe care unii dintre noi îl deprindem din copilărie. Deși pare inofensiv, acest mod de a ne adormi ne poate afecta sănătatea în moduri nebănuite.

De ce nu este bine să adormim cu lumina aprinsă.

De ce nu este bine să adormim cu lumina aprinsă. Dacă ați făcut vreodată asta sau face parte din rutina voastră de fiecare noapte, iată ce trebuie să știți despre modul în care lumina vă afectează somnul, conform LiveStrong, scrie capital.ro.

Pe termen lung, lipsa unui somn de calitate poate avea consecințe nedorite asupra sănătății. Dacă vă gândiți să lăsați lumina aprinsă când mergeți la culcare, luați în considerare următoarele repercusiuni. Experții susțin că nu trebuie ignorate.

Efecte secundare ale dormitului cu lumina aprinsă

„Dormitul într-o cameră întunecată este mai bun pentru somn și sănătate”, spune Shelby Harris, expertă în somn.

„Expunerea la lumină, în special noaptea, poate perturba ciclul de somn și vă poate face să adormiți mai greu. Dormitul cu luminile aprinse poate afecta calitatea și durata somnului”, susține ea.

Lumina este un semnal puternic pentru creier: spune că e timpul să fii treaz! Pe de altă parte, întunericul spune creierului să se oprească, pentru că e timpul să dormi, arată Institutul Național pentru Securitate și Sănătate Ocupațională (NIOSH).

Lumina suprimă secreția de melatonină

Asta pentru că lumina suprimă secreția de melatonină, un hormon pe care creierul îl pompează când este întuneric, care te ajută să dormi și reglează ciclul somn-veghe, cunoscut drept ”ceasul intern al corpului”.

În plus, spune Harris, lumina stimulează creierul, așa că este mai dificil să te relaxezi înainte de culcare.

O cercetare din ‌The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism‌ a constatat că, la persoanele expuse la lumină, în timpul celor opt ore înainte de culcare, producția de melatonină a fost mai mică și eliberarea ei a fost întârziată.

Perturbă ciclul de somn

Lumina camerei poate fi o perturbare a diferitelor etape ale somnului, toate acestea fiind importante pentru a ne trezi mai odihniți și pentru a obține ceea ce are nevoie corpul.

Cercetările din ‌Sleep Medicine‌ au descoperit că dormitul cu o lumină aprinsă, lângă pat, perturbă ciclurile de somn, creșterea somnului în stadiul 1 (etapa inițială scurtă și ușoară a somnului) și scăderea somnului cu unde lente (somn profund).

De asemenea,  trezirile nocturne au crescut atunci când luminile erau aprinse.

De ce? Luminile afectează activitatea creierului, chiar și atunci când dormiți.

Scade calitatea și durata somnului

Dacă ții ochii închiși, care este problema? Chiar și așa, „lumina din cameră îți poate afecta somnul”, spune Harris.

Dormitul într-o zonă cu expunere la lumină pe timp de noapte este asociat cu o scădere a timpului de somn, sugerează o cercetare din iunie 2016.

Totul este despre supresia melatoninei, spun autorii.

Te face să te simți rău a doua zi

Dacă nu dormi suficient și/sau  somnul este de proastă calitate,  este puțin probabil să te trezești fresh.

„Dormitul cu luminile aprinse te poate face să te simți obosit și amețit a doua zi”, spune Harris.

„Poate afecta concentrarea, starea de spirit și sănătatea generală”, adaugă ea.

Poate crește riscul de boli cronice

Lipsa somnului a fost legată de dezvoltarea diabetului, bolilor cardiovasculare, obezității și depresiei, conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).

Dormitul cu luminile aprinse este legat de depresie. De asemenea, lumina albastră de pe dispozitivele electronice poate avea cele mai grave efecte asupra dispoziției.

Într-un studiu mic, pe 20 de persoane, din martie 2022, adulții sănătoși care au dormit cu expunere moderată la lumină au avut o frecvență cardiacă mai mare pe timp de noapte, o variabilitate scăzută a frecvenței cardiace (un marker al sănătății inimii) și o rezistență mai mare la insulină, dimineaţa următoare, în comparaţie cu cei care dormeau cu o lumină slabă.

Situaţia financiară a SA Termoelectrica (100% capital de stat) a continuat să se agraveze în prima jumătate a acestui an, arată datele din raportul financiar al întreprinderii.

Astfel cel mai mare producător de energie termică şi electrică din Republica Moldova (fără regiunea transnistreană) a înregistrat în primele şase luni ale acestui an, pierderi de aproape 173 milioane lei, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2022 raporta un profit de circa 390 milioane lei, transmite noi.md cu referire la mold-street.com.

Menţionăm că SA Termoelectrica a finalizat anul trecut cu pierderi de 233 milioane lei, ceea ce denotă că în a doua jumătate a anului 2022, situaţia financiară a întreprinderii a degradat şi tendinţa se menţine şi în acest an. Raportul financiar relevă că principalul factor al acestor rezultate au fost costurile mari.

Astfel dacă veniturile Termoelectrica au crescut în prima jumătate din 2023 cu 24,4%, pînă la 3,52 miliarde lei, apoi costurile au crescut de două ori şi ceva mai rapid: de la 2,46 miliarde lei în primele şase luni din 2022, la 3,785 miliarde lei în aceeaşi perioadă din 2023. Conducerea întreprinderii explică acestei evoluţii prin scumpirea semnificativă a resurselor energetice (în special păcura), dar şi prin scăderea producţiei şi a livărilor de energie. De exemplu producţia de energie termică s-a redus cu 4%, iar cea de energie electrică cu 12,4%.

Aceste diminuări au avut loc ca urmare a modificării regimului de funcţionare a utilajului, conectarea cazanelor cu apă fierbinte la CET Sursa I în scopul asigurării alimentării continuă a consumatorilor cu energie termică (contrar progamului de producere)", afirmă administraţia Termoelectrica. Altfel spus în anumite perioade Termoelectrica a produs doar energie termică, deşi poate genera şi energie electrică, iar astfel de acţiuni nu puteau fi făcute fără concursul Guvernului şi Comisiei pentru Situaţii Excepţionale.

De asemenea din cauza modificării regimului de funcţionare a instalaţiilor de generare a crescut şi consumul propriu de energie electrică. Potrivit raportului financiar la 30 iunie 2023, datoriile pe termen lung ale Termoelectrica depăşesc trei miliarde lei, iar cele pe termen scurt ajung la 275 milioane lei.

Guvernul Republicii Moldova analizează posibilitatea de a interzice prin lege cultivarea porumbului în sudul țării, potrivit declarațiilor Ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea. Potrivit acestuia, discuțiile se concentrează în jurul limitărilor climatice și necesităților de apă pentru dezvoltarea optimă a acestei culturi agricole în regiune.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea a explicat că situația vine ca urmare a limitărilor naturale în ceea ce privește cantitatea de precipitații în sudul Republicii Moldova. De-a lungul ultimilor 2000 de ani, această zonă a fost caracterizată de precipitații reduse, în jur de 200-300 mm, în timp ce porumbul, o cultură care necesită o cantitate semnificativă de apă pentru creștere, are nevoie de 580-600 mm de precipitații pentru a se dezvolta adecvat, scrie bani.md.

În această optică, Guvernul intenționează să impună restricții legale pentru cultivarea porumbului în regiunile cu precipitații sub 500 mm, pentru a asigura utilizarea rațională a resurselor agricole și a preveni risipa de timp și energie pentru culturi care nu se dezvoltă optim în condițiile climatice existente.

Ministrul a subliniat că această discuție nu este o noutate și că reflectă o realitate istorică și climatică bine-cunoscută în zonă. Astfel, propunerea are scopul de a sprijini agricultorii în luarea deciziilor corecte pentru culturile pe care le aleg să le planteze, asigurând o abordare mai sustenabilă și eficientă în sectorul agricol.