Aplicația Revolut va fi disponibilă și pentru utilizatorii din Republica Moldova.

Despre acest lucru a anunțat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, conform deschide.md.

„În sfârșit! După un an de negocieri, în curând, și utilizatorii din Republica Moldova se vor alătura celor 30 de milioane de utilizatori Revolut la nivel mondial. Suntem pe ultima sută de metri. Zile numărate”, a scris demnitarul.

Potrivit lui Alaiba, intrarea acestui gigant financiar pe piețele din alte țări a crescut radical standardele serviciilor, a doborât comisioanele bancare plătite de consumatori, a crescut calitatea serviciilor și a animat concurența.

„Este exact ceea ce ne dorim să se întâmple și pe piața noastră, în beneficiul consumatorului. Momentan, Revolut debutează în țara noastră cu versiunea Lite App. Am încrederea că vor extinde într-un ritm alert gama de servicii oferite”, a adăugat el.

Aplicația Revolut reprezintă o alternativă bancară digitală care te ajută să îți controlezi mai bine banii. Contul Revolut poate fi deschis în câteva secunde, direct din aplicație. Banii pot fi cheltuiți oriunde în lume, în peste 150 de monede, la cursul de schimb interbancar, fără taxe și comisioane ascunse. La fel, poți deține și schimba 25 de monede direct din aplicație și poți transfera bani gratuit în orice cont bancar din lume.

Ţi-ai umplut un castron cu cireşe delicioase, însă ţi-a pierit imediat pofta atunci când ai văzut că au viermi în ele? Soluţia este una simplă. Durează doar câteva minute şi îţi va permite să te bucuri apoi în linişte de fructele tale preferate.

Printre fructele preferate ale acestei perioade se numără, fără îndoială, cireşele.

Însă nimic nu poate fi mai dezgustător pentru unele persoane decât să ajungă acasă, după ce au cheltuit bani frumoşi pe cireşele din piaţă sau din supermarket, doar pentru a vedea că fructele pe care le-au cumpărat au viermi în ele.

Cireşele cu viermi, un semn că nu sunt pline de pesticide

Totuşi, nu este un lucru rău, pentru că este un semn că acele cireşe nu au fost stropite cu prea multe pesticide. În plus, există un truc foarte simplu pentru a scăpa rapid de acei viermi.

Aceşti viermi apar din cauza muştei cireşelor, o insectă din familia Tephrididae, care îşi depune ouăle pe fructe înainte ca acestea să se coacă.

Când viermii ies din ouă, ei intră în cireşe pe la coadă şi se hrănesc apoi cu pulpa fructului. Din fericire, cireşele de mai nu au foarte mulţi viermi, pentru că aceştia încă nu au eclozat sau pur şi simplu sunt prea mici pentru a fi văzuţi.

Cum scăpăm de viermii din cireşe fără prea multe bătăi de cap?

Metoda este foarte simplă şi rapidă. Tot ce trebuie să faceţi este să scoateţi mai întâi sâmburii cireşelor şi apoi să scufundaţi fructele într-un castron plin cu apă rece. Viermii vor ieşi imediat la suprafaţă, iar cireşele vor putea fi mâncate apoi fără probleme.

Alte recomandări vorbesc despre o soluţie de apă cu sare. Cireşele se vor ţine acolo timp de 5 minute, iar apoi se spală bine înainte de consum.

O altă variantă este să adăugaţi un pic de oţet în apă (o lingura la doi litri de apă, mai exact), însă nu uitaţi să clătiţi bine cireşele la final, înainte de a le mânca.

Cum să menţii cireşele proaspete pentru ia mult timp?

Un alt secret legat de cireşe vă învaţă cum să le păstraţi proaspete acasă pentru cât mai mult timp.

Spălați bine cireșele sub un jet de apă rece, până când eliminaţi toate impurități sau reziduuri.

Apoi, amestecați o lingură de bicarbonat de sodiu și patru căni de apă rece într-un castron și amestecați până când bicarbonatul de dizolvă complet.

Puneţi apoi cireşele în acel castron, complet acoperite de apă, lăsându-le acolo timp de 10 minute.

La final, scoateți cireșele din amestec și spălați-le foarte bine cu apă curată, uscaţi-le foarte bine cu prosoape de hârtie, pentru a scăpa de umezeală.

Fructele se vor aşeza într-un vas închis ermetic sau acoperite cu o folie de plastic și vor fi băgate în frigider, unde vor rămâne astfel proaspete pentru mai multe zile.

capital.ro

Evoluțiile recente din Ucraina sugerează că, în Rusia, comandanții militari și-au epuizat capacitatea de a răspunde eficient la o escaladare a luptei.

În opinia unor analiști devine tot mai clar că singurul mod în care Rusia poate face față escaladării, cu o altă escaladare, ar fi prin folosirea armelor nucleare, arată o analiză publicată de Unherd. Există unele semnale care indică deja că Rusia s-ar fi decis, scrie capital.ro.

Recentele atacuri cu drone care au lovit cele mai bogate cartiere ale Moscovei au reprezentat un punct de cotitură în campania lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Atacurile surpriză, care au ucis opt persoane și pentru care Kievul a negat orice responsabilitate, au fost primele de acest fel împotriva civililor ruși.

Au fost, de asemenea, cea mai importantă incursiune pe teritoriul Rusiei, de la cel de-al Doilea Război Mondial. Putin s-a grăbit să eticheteze loviturile drept act „terorist”. Deși atacurile au oferit un impuls moral pentru efortul de război al Ucrainei, problema răzbunării Rusiei rămâne în aer.

La cincisprezece luni de la declanșarea războiului, bombele lui Putin nu au pus la pământ Ucraina. Un aflux de 300.000 de noi soldați în timpul iernii a contribuit la îmbunătățirea luptei unităților ruse, iar desfășurarea unor tancuri din anii ’50 a pus gaz pe foc la zvonul conform căruia munițiile rusești s-au epuizat. Acum devine clar că singurul mod în care Rusia poate face față escaladării, cu o escaladare, va fi prin introducerea armelor nucleare.

”De  la foarte puțin probabil” la ”improbabil”

Mulți experți occidentali spun că iau în serios amenințarea unui atac nuclear rusesc, dar fac greșeala de a susține că șansele sunt destul de reduse. Luna trecută, Avril Haines a declarat la o audiere la Senat că forța convențională slăbită a Rusiei l-ar putea face pe președintele rus să se bazeze mai mult pe „opțiunile asimetrice” pentru descurajare, inclusiv pe capacitățile nucleare.

El a menționat că este „foarte puțin probabil” ca Moscova să facă acest lucru. De asemenea, șeful Agenției de Informații a Pentagonului, generalul Scott Berrier, a evaluat șansele unui astfel de atac ca „improbabile”.

Există, însă, dovezi destul de mari că președintele Putin a decis să folosească o armă nucleară tactică în războiul din Ucraina. În recentele discursuri și interviuri, el a susținut că Rusia se confruntă cu o amenințare existențială, care justifică utilizarea armelor nucleare. În plus, și-a reorganizat conducerea militară, astfel încât cei trei generali responsabili cu folosirea armelor nucleare tactice comandă acum „operațiunea militară specială”.

Motive tactice și motive strategice

Mai mult, în timp ce NATO a precizat clar că nu va sancționa folosirea armelor nucleare de către membrii săi pentru apărarea Ucrainei, Putin are deja motive tactice pentru a le desfășura: a salva viețile soldaților ruși, a scurta războiul și a distruge forțele ucrainene.

Are și motive strategice: să pună în valoare arsenalul său nuclear și să demonstreze că nu blufează. Prin urmare, se poate presupune că e gata să le folosească, cel mai probabil ca răspuns la incapacitatea armatei ruse de a câștiga războiul prin mijloace convenționale. Cu alte cuvinte, duhul nuclear al Rusiei a ieșit din lampă.

În anii 80, securitatea Rusiei s-a sprijinit pe doi piloni, a căror forță relativă a crescut și a scăzut: forțele terestre convenționale și armele nucleare. Forțele convenționale au fost folosite pentru a influența, agresa și a forța vecinii și adversarii Rusiei să se supună voinței sale.

Forțele nucleare au fost menite să descurajeze Statele Unite și Occidentul să interfereze militar în Rusia și în zona sa de influență. Cu toate acestea, de la sfârșitul Războiului Rece, forțele convenționale ale Rusiei au avut unele probleme. Pentru a compensa, liderii ruși au fost nevoiți să se bazeze pe forțele nucleare pentru a face și una și alta: arme nucleare strategice pentru a descuraja Occidentul și arme nucleare tactice pentru a-și amenința vecinii.

Acum ne veți asculta!

Astăzi, un singur atac nuclear în Ucraina ar putea zădărnici un contraatac ucrainean cu pierderi reduse de vieți ale rușilor.  La începutul anului, Putin a făcut mai multe declarații, încercând să demonstreze că nu blufează cu privire la utilizarea armelor nucleare. În februarie, a semnat o lege care „suspenda” participarea Rusiei la New Start, tratatul strategic privind armele nucleare.  Apoi, în martie, a anunțat că va staționa arme nucleare tactice în Belarus, la o instalație de depozitare care urmează să fie construită.

Putin a mai sugerat că forțele belaruse vor fi antrenate să folosească aceste arme. Kremlinul a făcut acești pași din ce în ce mai amenințători în ideea că NATO și Occidentul, în special, Statele Unite, nu  vor acorda atenție cerințelor Rusiei pe scena globală. În 2018, când Putin a dezvăluit cele mai noi arme nucleare ale Rusiei, el a avertizat: „Acum ne veți asculta!” Mulți nu au făcut-o.

Patru ani mai târziu, invazia din Ucraina a fost un semnal de alarmă pentru cei care l-au ignorat. Pe lângă avertizarea Occidentului că Rusia ar putea folosi o armă nucleară, Kremlinul a pregătit pas cu pas poporul rus cu motivele pentru care ar trebui să folosească arme nucleare. Printre justificări, Putin a invocat în repetate rânduri comparații cu modul în care procedează Statele Unite.

Un avion de cercetare radioelectronică RC-135W aparținând forțelor Aeriene ale Marii Britanii a evoluat, pentru prima dată, în spațiul aerian al Republicii Moldova. Alte trei aeronave au survolat partea de est și respectiv sud-est a României.

Potrivit surselor de monitorizare a aviației de pe Twitter și Telegram, avionul Boeing RC-135W Rivet Joint a decolat de la Baza Aeriană Waddington din Marea Britanie. Aeronava, cu numărul de înregistrare ZZZ664 și indicativul radio RRR7201, a trecut în Republica Moldova de pe teritoriul României, la sud de localitatea Bălți. Avionul a orbitat într-un raion aerian situat între localitățile Bălți și Kahul din Republica Moldova, scrie defenseromania.ro.

De-a lungul frontierei de est a României a evoluat și un avion de cercetare Boeing RC-135V Rivet Joint din cadrul Forțelor Aeriene ale SUA. Aeronava, cu numărul de înregistrare 64-14846 și indicativul radio JAKE17, a decolat de la Baza Aeriană Mildenhall de pe teritoriul Marii Britanii. Aceasta a zburat pe toată granița de est a României, de la Suceava și până la Constanța.

În zona litoralului românesc s-a aflat și un avion al forțelor NATO de tip Boeing E-3A Sentry. Acesta a decolat de la Baza Aeriană Geilenkirchen de pe teritoriul Germaniei. Aeronava, cu numărul de înregistrare LX-N90452 și indicativul radio NATO03, a survolat un raion aerian situat la nord-vest de Constanța.

De asemenea, în estul României a zburat și un avion A330MRTT (cu numărul de înregistrare F-UJCH) din cadrul Forțelor Aeriene ale Franței. Acesta a desfășurat misiuni de realimentare în aer a unor avioane de vânătoare angajate în patrula Combat Air în zonă.

Toate aceste zboruri sunt legate, probabil, de asigurarea securității în regiune pe timpul desfășurării summitului din Republica Moldova, la care au fost prezenți aproximativ 50 de președinți, prim-miniștri și înalți oficiali europeni.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat joi la Tokyo că SUA și Japonia lucrează pentru a-şi moderniza alianţa militară în faţa ameninţărilor din partea Chinei, Coreei de Nord şi Rusiei.

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, vizitează Tokyo pentru scurte discuţii bilaterale. Mai apoi, acesta va participa la „Dialogul Shangri-La” privind apărarea şi securitatea în Asia-Pacific, organizat la Singapore, potrivit AFP.

SUA și Japonia se confruntă cu provocări comune

Lloyd Austin a declarat înaintea unei întrevederi cu omologul său japonez, Yasukazu Hamada, că ţările lor se confruntă cu „provocări comune legate de comportamentul coercitiv” al Chinei, „provocările periculoase ale Coreei de Nord şi războiul crud ales de Rusia în Ucraina”.

„Dar suntem uniţi de interesele şi valorile noastre comune. Şi luăm măsuri importante pentru a moderniza alianţele noastre şi pentru a ne consolida descurajarea”, a declarat secretarul Apărării din SUA.

Japonia se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea navelor chineze

De asemenea, acesta a menţionat cooperarea trilaterală cu Australia şi Coreea de Sud, precum şi creşterea „ritmului, duratei şi amplorii” manevrelor şi antrenamentelor.

Forţele americane şi japoneze devin „mai polivalente, mai rezistente şi mai mobile”, a continuat el, salutând decizia Japoniei de a se dota cu o capacitate de contraatac şi de a îmbunătăţi schimbul de informaţii cu Washingtonul.

Sursa menționată amintește că Austin a sosit în Japonia miercuri, la câteva ore după ce Coreea de Nord a încercat fără succes să lanseze un satelit spion folosind o tehnologie interzisă de rezoluţiile Naţiunilor Unite.

Phenianul şi-a înmulţit testele de rachete în ultimul an, iar Japonia se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea navelor chineze în jurul insuliţelor administrate de Tokyo, dar revendicate de Beijing.

La sfârşitul lui 2022, Japonia, care are o Constituţie pacifistă, a dezvăluit o evoluţie majoră a doctrinei sale de securitate naţională, angajându-se să-şi majoreze bugetul de apărare la 2% din PIB până în 2027 şi calificând China drept „provocarea strategică fără precedent” pentru propria securitate.

Japonia nu vrea să adere la NATO

Amintim că prim-ministrul japonez Fumio Kishida a declarat miercuri că țara sa nu intenționează să devină membră NATO, dar a recunoscut planul alianței de securitate de a deschide un birou de legătură în Japonia.

Comentariile lui Kishida au fost făcute după ce ambasadorul japonez în Statele Unite a declarat la începutul acestei luni că pactul militar condus de SUA plănuiește un birou la Tokyo, primul din Asia, pentru a facilita consultările în regiune.

„Nu am cunoștință de nicio decizie luată” la NATO cu privire la înființarea biroului, a declarat Kishida în cadrul unei sesiuni parlamentare de miercuri, adăugând că țara sa nu intenționează să adere la NATO ca stat membru sau semimembru.

În replică, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a calificat demersul Japoniei drept ceva ce regiunea Asia-Pacific „nu salută”, afirmând că Tokyo ar trebui să fie „foarte precaut în ceea ce privește problema securității militare”, având în vedere „istoricul său de agresiune”, scrie capital.ro.

Canada îi va sancționa pe oligarhii ruși care vor încerca să destabilizeze Republica Moldova, a anunțat joi șeful diplomației canadiene, potrivit mediafax.ro.

Canada îi va sancționa pe oligarhii ruși care încearcă să se amestece în afacerile Republicii Moldova, a declarat joi ministrul afacerilor externe al Canadei Melanie Joly.

Anunțul a fost făcut în timp ce în Republica Moldova se desfășoară Summitul Comunității Politice Europene. La întâlnire participă aproximativ 50 de președinți, prim-miniștri și înalți oficiali europeni, inclusiv liderul Ucrainei, Volodimir Zelenski.

În timpul evenimentului, NATO monitorizează spațiul aerian de deasupra Moldovei. Summitul are loc la Castelul Mimi din satul Bulboaca, situat la aproximativ 35 de kilometri distanță de capitala Chișinău.

Deutsche Bank se aşteaptă ca ratele de nerambursare să ajungă la vârf în trimestrul al patrulea al anului viitor.

Potrivit băncii, ratele maxime de nerambursare vor ajunge la 9% pentru obligaţiunile din SUA cu randament ridicat, 11,3% pentru oîmprumuturile din SUA, 4,4% pentru obligaţiunile europene cu randament ridicat şi 7,3% pentru împrumuturile europene.

Creşterile agresive ale ratei dobânzii pentru a domoli inflaţia, efectuate de marile bănci centrale, inclusiv Rezerva Federală a SUA, au crescut riscurile de recesiune globală.

Cea mai mare economie a Europei, Germania, a intrat într-o recesiune.

Estimarea unei rate maxime de nerambursare a împrumuturilor din SUA de 11,3% ar fi aproape de maximul istoric, în comparaţie cu un vârf de 12% în timpul crizei financiare globale din 2007-2008 şi cu 7,7% în timpul bulei tehnologice din SUA de la sfârşitul anilor 1990, potrivit Deutsche Bank.

Riscurile de nerambursare pentru firmele europene par mai mici decât cele similare din SUA, având în vedere un procent mai mare de obligaţiuni mai bine cotate, precum şi un sprijin fiscal european mai mare şi cantităţi mai mici de datorii în sectoarele cu creştere ridicată, cum ar fi tehnologia.

Pe piaţa europeană a obligaţiunilor cu randament ridicat, sectorul imobiliar este sectorul care se confruntă cu cea mai mare presiune şi reprezintă peste jumătate din toată datoria europeană cu randament ridicat, a spus Deutsche.

Acesta a remarcat că contribuţia de capital nou din partea proprietarilor de capital privat al companiilor, stimulentele fiscale în Europa şi reducerile dobânzilor băncilor centrale pot contribui la atenuarea unor riscuri şi la evitarea celui mai rău scenariu.

Totuşi, asta nu ar împiedica un scenariu de bază al ratelor de nerambursare în creştere, a spus Deutsche Bank.

money.ro

Republica Moldova a recepționat primul lot de echipamente militare în valoare de 7 milioane de euro, prin intermediul Instrumentului European pentru Pace, a anunțat în această seară ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul unei conferințe de presă cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell.

Potrivit ministrului Apărării, donația face parte din pachetul de asistență militară aprobată de Consiliul European încă din anul 2021.

Anatolie Nosatîi a declarat că ulterior acest sprijin a ajuns la 87 de milioane de euro, pentru a spori reziliența și securitatea Republicii Moldova în fața provocărilor venite din partea Federației Ruse.

„Echipamentele sunt destinate pentru subunitățile de geniu și medicale din cadrul Armatei Naționale. Acestea sunt primele livrări. Până la finele anului curent urmează să fie recepționate și alte echipamente, precum ambulanțe, roboți de deminare, vehicule de transport și echipamente medicale. Celelalte 80 de milioane de euro sunt alocate pentru achiziționarea echipamentelor de logistică, comunicație și informatică”, a declarat Anatolie Nosatîi.

Potrivit Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, donația militară va spori modernizarea sectorului de apărare al Republicii Moldova și face parte din Misiunea de Parteneriat a UE în Republica Moldova, lansată astăzi la Chișinău.

„O să sprijine capacitățile de eliminare a munițiilor. Lotul include drone, laptopuri, costume pentru eliminarea materialelor explozibile, echipamente ultrasonografice. Sprijinul nostru este menit pentru a răspunde la nevoile emergente care sunt provocate de agresiunea rusească împotriva Ucrainei și noi vă vom oferi un radar de supraveghere aeriană, vom reuși să consolidăm capacitățile de securitate aeriană a Republicii Moldova”, a declarat Josep Borrell.

Precizăm că Instrumentul European pentru Pace a fost înființat în martie 2021 pentru a finanța toate acțiunile Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) în domeniile militar și de apărare, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea internațională.

radiomoldova.md

Marți dimineață, pe data de 30 mai, moșiile apropiaților lui Vladimir Putin au fost țintele unui atac cu drone asupra Moscovei. Dronele care se îndreptau spre capitala rusă au căzut în zone din apropierea orașului, unele chiar la 3 kilometri de reședința liderului de la Kremlin.

Televiziunea de stat RosTV nu a vorbit aproape deloc despre atac, însă panica cetățenilor se poate vedea pe filmările apărute pe rețelele de socializare.

Dronele s-au aflat aproape de reședința lui Vladimir Putin

Jurnaliștii sursei citate susțin că pe posturile de televiziune ruse nu s-a raportat aproape nimic despre cel mai mare „atac cu drone asupra Capitalei şi zonelor din apropiere” de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit canalului de propagandă Russia-24, anumite clădiri au fost doar ușor avariate, iar toate dronele au fost „doborâte”.

Marți dimineață, publicația ucraineană a publicat o hartă care indică toate locațiile exploziilor. Potrivit Obozrevatel, una dintre drone a căzut în satul Ilyinske, care se află la doar 3 km de reședința lui Vladimir Putin din Novo-Ogaryovo.

Kievul neagă că ar fi responsabil de atacurile din Rusia

Tot marți, 30 mai, Administrația de la Kiev a transmis că Ucraina nu este implicată „direct” în atacurile cu dronă care au provocat daune minore asupra unor clădiri din oraşul Moscova, considerate de autorităţile ruse drept „acte de terorism”.

„În privinţa atacurilor, sigur că suntem bucuroşi să observăm şi să anticipăm o intensificare a acestora. Dar nu avem nimic de-a face direct cu ele”, a declarat Mihailo Podoliak, consilier în cadrul Cancelariei prezidenţiale din Ucraina.

Acesta nu a explicat însă la ce se referă prin lipsa de implicare „directă”.

Sistemele antiaeriene ruse au doborât opt drone lansate de către grupuri ucrainene, la periferia Moscovei. Două dintre acestea au fost avariate, modificându-și astfel traiectoria de zbor. În cele din urmă, au căzut pe două clădiri civile. Din fericire, nu au existat victime.

„În cursul dimineţii, un atac cu drone a provocat daune minore asupra unor clădiri. Nicio persoană nu a fost grav rănită”, a declarat primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, citat de cotidianul francez Le Monde.

Ministerul rus de Interne a acuzat astfel „regimul de la Kiev” de comiterea unor „acte de terorism” asupra Moscovei.

Pe de altă parte, în cursul nopții de luni spre marți, o persoană a fost ucisă, iar altele au fost rănite în urma unor atacuri cu dronă comise de forţele militare ruse asupra Kievului.

capital.ro

Statele membre ale Uniunii Europene au decis marți, cu două zile înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, să sporească de aproape de două ori valoarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova, pe care a convenit să o acorde cu un an în urmă.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, în aprilie 2022, cu o zi înainte ca România, Germania și Franța să lanseze platforma de sprijin pentru Republica Moldova, instituția care grupează statele membre ale Uniunii adoptase legislația care permite UE să ajute financiar Moldova cu 150 de milioane de euro. Astăzi, în ajunul summitului CPE de la Chișinău, Consiliul a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Moldova va avea la dispoziție în total 295 de milioane de euro, scrie caleaeuropeana.ro.

Asistența macrofinanciară a Uniunii are ca scop sprijinirea stabilizării economice și a agendei de reforme structurale a Republicii Moldova, suplimentând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

“Moldova poate continua să se bazeze pe UE. Vom continua să sprijinim Moldova, inclusiv din punct de vedere financiar. Având în vedere circumstanțele actuale, este oportun să dublăm fondurile pe care le punem la dispoziția Moldovei”, a declarat Elisabeth Svantesson, ministrul de finanțe al Suediei.

Din suma maximă de 295 de milioane de euro, UE va oferi până la 220 de milioane de euro sub formă de împrumuturi și până la 75 de milioane de euro sub formă de granturi. Asistența va contribui la acoperirea necesităților balanței de plăți a Moldovei, așa cum au fost identificate în programul FMI.

Există efecte negative considerabile ale războiului Rusiei din Ucraina asupra economiei moldovenești. Având în vedere că există în continuare un deficit rezidual semnificativ de finanțare externă în balanța de plăți a Moldovei pentru 2023, în plus față de resursele furnizate de FMI și de alte instituții multilaterale, Consiliul a considerat că este necesar să se majoreze asistența macrofinanciară a Uniunii acordată Moldovei. Această majorare este, în circumstanțele excepționale actuale, considerată a fi un răspuns adecvat la solicitarea Moldovei de sprijin pentru stabilizarea sa economică, în conjuncție cu programul FMI.

Prezenta decizie va intra în vigoare în a treia zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

UE și statele sale membre sunt unite în sprijinul lor neclintit pentru Moldova.

Moldova a primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022. Încă înainte de a i se acorda statutul de candidat la UE, Moldova a primit asistență financiară din partea UE în cadrul Instrumentului european de vecinătate. Această asistență este acum în creștere.

UE ajută Moldova în paralel cu programul Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Moldova din 20 decembrie 2021, în cadrul mecanismului extins de creditare/mediu extins de creditare. În mai 2022, ca urmare a nevoilor de finanțare în creștere care decurg în mare parte din efectele războiului din Ucraina asupra economiei moldovenești, FMI a adoptat, de asemenea, o decizie de a crește sprijinul financiar acordat Moldovei.