Miercuri, 17 mai, Executivul a aprobat un memorandum pentru negocierea și semnarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și energie electrică din România și Republica Moldova.

Actul normativ aprobă negocierea şi semnarea Memorandumului de înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică din România şi Republica Moldova, se arată în comunicatul transmis de către Executiv, scrie capital.ro.

„Cooperarea este esenţială pentru întărirea securităţii şi independenţei energetice. România a fost, este şi va fi un susţinător al Republicii Moldova prin intermediul realizării unor proiecte concrete. Exemplu stă operaţionalizarea Interconectorului Iaşi-Ungheni-Chişinău (finalizat în 2021) şi conectarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova la reţeaua continentală, puternic susţinută de România în forurile europene. Şi nu ne vom opri aici. Prin Memorandumul semnat astăzi începem o nouă etapă a cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Moldova”, a declarat ministrul Energiei Virgil Popescu, potrivit sursei citate.

Proiectele prioritare pentru România și Republica Moldova

Conform comunicatului, cooperarea dintre cele două state se va concentra pe realizarea altor proiecte concrete:

În domeniul gazelor naturale:

1) lucrări complementare interconexiunii Iaşi – Ungheni – Chişinău prin care se vor asigura regimurile de debit şi presiune pentru curgerea gazelor naturale în ambele sensuri, respectiv:

a) analizarea posibilităţii creşterii capacităţii de transport a interconexiunii Iaşi – Ungheni;

b) extinderea gazoductului Iaşi – Ungheni – Chişinău prin construcţia unei conducte de transport gaze – Centura Chişinăului.
Lucrările ar urma să fie finalizate până la sfârşitul anului 2031.

În domeniul energiei electrice:

1) realizarea proiectului Interconectarea sistemelor electroenergetice ale României şi Republicii Moldova prin construirea obiectivului de investiţii de importanţă strategică Linia Electrică Aeriană de 400 kV Suceava – Bălţi, extinderea staţiei 400 kV Suceava şi staţia 400 kV Bălţi;

2) armonizarea legislaţiei primare şi secundare a statelor lor privind regimul fiscal şi vamal în aspectele referitoare la regulile pieţei energiei electrice;

3) Relizarea interconexiunii de comunicaţie pe linia electrică existentă 110 kV Huşi – Cioara;

4) Posibilitatea: a) realizării unui studiu de sistem comun pentru identificarea celei mai bune soluţii pentru realizarea celei de-a treia linii electrice de interconectare la nivelul de tensiune de 400 kV dintre România şi Republica Moldova; b) preluării Î.S. Moldelectrica în blocul de reglaj al C.N.T.E.E. Transelectrica S.A., în cadrul interconexiunii ENTSO-E, respectiv integrarea Î.S. Moldelectrica în Piaţa de Echilibrare administrată de către C.N.T.E.E. Transelectrica S.A.; c) cuplării pieţelor centralizate de energie electrică din Republica Moldova cu cele organizate de Operator al pieţei de energie electrică desemnat din România, Opcom S.A.

Crescătorii de albine au făcut demersuri, până acum fără rezultat, pentru ca mierea să fie etichetată corect, în condițiile în care actuala legislaţie permite un amestec de miere fără a fi trecute pe etichetă ţara de provenienţă şi nici procentul de amestec, spune preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea: „Apare miere amestesc Ucraina, Moldova, România, China, de exemplu. Aşa scrie pe etichetă şi sunt pline hypermarketurile, nu e un secret”.

Reprezentantul crescătorilor de albine spune că au fost făcute demersuri către minister, către guvern, parlamentari europeni, chiar și către Comisia Europeană pentru a lua măsuri de etichetare corectă a produsului miere, pentru că actuala etichetare - stabilită printr-o directivă a Parlamentului European - permite acest amestec de miere UE şi non-UE sau miere non-UE, fără a trece pe etichetă ţara de provenienţă şi nici procentul de amestec, scrie hotnews.ro.

„Nu este un secret”

• „Personal am participat la negocieri privind o etichetare corectă şi a fost trecută legea 383 cu modificările ulterioare, Comisia Europeană nu a recunoscut acest sistem de etichetare şi a trebuit să renunţăm la această etichetare cu ţara de origine măcar. În aceste condiţii, apare la raft etichetare cu trei, patru produse miere, în special provenită din patru ţări diferite”, a declarat Ioan Fetea, marţi, la Prima News, conform News.ro.

El a explicat că mierea românească pe care o găsim în magazine este amestecată cu miere care provine din spaţiul extracomunitar:

• „Apare miere amestesc Ucraina, Moldova, România, China, de exemplu. Aşa scrie pe etichetă şi sunt pline hypermarketurile, nu e un secret.
• Problema este că nu ştim procentul de participare.
• Acest preţ, sub preţul nostru de cost, se justifică prin faptul că această miere a noastră este procesată, este achiziţionată nu numai în România, ci şi în statele unde exportăm miere pentru calitatea ei şi apoi se introduce 2,3,5% miere românească şi apoi o miere care vine din spaţiul extracomunitar la preţuri de dumping, sub preţul nostru de cost şi din acest amestec sigur că îşi permit să facă aceste preţuri reduse şi să facă bani”.

Potrivit sursei citate, atât timp cât legislația nu va fi modificată nu pot fi luate măsuri.

• „Până nu se modifică legislaţia, chiar dacă depistăm noi prin analizele pe care le facem în laboratoarele proprii sau în terţe laboratoare nu ne ajută cu nimic pentru că nu pot fi luate măsuri atâta timp cât legislaţia europeană permite acest amestec.
• Am văzut că Parlamentul European este dispus să modifice această legislaţie privind etichetarea, mai ales după acel raport al Comisiei în care se recunoştea acea falsificare peste 50% din importurile de miere care intră în Uniunea Europeană.
• Prin această măsură am fi cumva protejaţi pentru că în Europa sunt vreo patru, cinci state care exportă miere din producţia proprie, restul sunt consumatoare şi importă, nu îşi asigură consumul propriu. Acestea au cel mai mult de suferit, iar România este în primele două state care au de suportat această legislaţie care nu protejează producţia autohtonă”, a mai declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

El a menţionat că preţul mediu de cost al unui kilogram de miere este 2,2 – 2,4 euro pe kilogram.

În anii trecuţi, România producea, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, cu efective de 1,47 de milioane de familii de albine.

În prezent, la nivel naţional există 2,35 milioane de familii de albine şi sunt înregistraţi peste 35.000 - 37.000 de apicultori, în jur de 50% fiind membrii ACA, care deţin peste 60% din efectivele de albine.

Aproape jumătate din mierea importată în Europa este „falsă” - avertisment al Comisiei Europene

Aproape jumătate - 46% - din mierea importată în Uniunea Europeană nu este miere autentică, deoarece nu respectă reglementările comunitare, potrivit unui studiu al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și al Centrului Comun de Cercetare al UE, care ridică această cifră la 74% în cazul importurilor din China și 93% din Turcia.

Studiul se bazează pe analiza a 320 de probe și ridică suspiciuni semnificative față de un raport anterior care plasa la 14% stocurile care nu respectau directiva europeană privind mierea. Țările analizate sunt: ​​Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Polonia, România, Spania, Suedia, Norvegia și Elveția, conform Rador. Conform raportului citat de Rador, „mierea falsă” provine în principal din China și Turcia.

Per ansamblu, mai mult de jumătate (57%) dintre operatorii controlați exportau miere suspectată a fi „alterată cu zaharuri străine”.

Comisia Europeană a investigat până în prezent 44 de operatori, iar 7 au fost sancționați, a adăugat Executivul comunitar.

Concret, aceste practici se referă la utilizarea siropurilor de zahăr atât în ​​țările din afara UE, cât și pe teritoriul comunitar, precum și la analizele de laborator pentru a adapta amestecurile la controale și pentru a nu fi detectate de clienți și autorități.

De asemenea, analiza a identificat utilizarea de aditivi și coloranți și practici pentru a masca originea mierii și trasabilitatea acesteia. „Pe baza tuturor acestor lucruri, există o suspiciune serioasă că o mare parte din mierea importată din țările non-UE și care este suspectată că ar fi alterată de către Centrul Comun de Investigații rămâne prezentă și nedetectată pe piața UE”, a adăugat Comisia Europeană.

Revitalizarea sectorului zootehnic se numără printre prioritățile-cheie ale Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. În vederea creșterii producției de pește autohton, în anul curent, ca și în 2022, va fi subvenționată ramura pisciculturii, scrie agroexpert.md.

Astfel, în scopul definitivării măsurilor de subvenționare, a fost organizată o ședință cu producătorii și procesatorii produselor de acvacultură. Crescătorii de pește au comunicat că își doresc să beneficieze de subvenții pentru procurarea materialului de prăsilă, materialelor de construcție, utilajelor, hranei, îngrășămintelor ș.a.

Vicepremierul Vladimir Bolea a dat asigurări că statul va sprijini investițiile în modernizarea exploatațiilor piscicole, iar ce ține de stimularea procurării materialului de prăsilă, se vor acorda, în premieră, plăți directe la comercializarea materialului piscicol de populat (larve, alevine, puiet de o vară și puiet de un an) de către fermele piscicole de prăsilă, însă doar în cazul existenței unor asemenea entități.

A fost menționat faptul că, în prezent în țară nu este atestată nicio fermă piscicolă în categoria de prăsilă, iar toți doritorii ce au potențial de a fi atestați în această categorie, sunt îndemnați să solicite acest lucru în condițiile Regulamentului.

În cadrul discuțiilor, s-a atras atenția asupra necesității de promovare a unor practici sigure privind importul și comercializarea produselor de acvacultură. Piscicultorii susțin ideea că eforturile instituțiilor statului trebuie să fie orientate spre monitorizarea trasabilității produselor piscicole și asigurarea unui control mai eficient al activităților de producere, captare și comercializare a peștelui.

Fostul cancelar german Gerhard Schröder a fost criticat pentru participarea la recepţia de Ziua Victoriei organizată de Ambasada Rusiei la Berlin, după ce Bild a publicat fotografii de la eveniment în care acesta apare alături de soţia sa şi de alte persoane, conform The Guardian.

În presa germană au apărut fotografii cu fostul cancelar Gerhard Schröder, care a refuzat să-şi denunţe prietenia şi legăturile de afaceri cu Vladimir Putin, ca invitat de onoare la o recepţie găzduită de ambasada Rusiei la Berlin.

Schröder şi soţia sa, So-yeon Schröder-Kim, s-au aflat, la evenimentul care a avut loc marţi,  alături de Egon Krenz, în vârstă de 86 de ani, ultimul lider comunist al Germaniei de Est (GDR). Krenz a fost forţat să demisioneze la căderea Zidului Berlinului, iar ulterior a fost condamnat la şase ani şi jumătate de închisoare pentru rolul său în crimele regimului comunist, în special în împuşcarea mortală a persoanelor care încercau să scape din RDG.

Alţi invitaţi au inclus conducerea partidului populist de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) şi membri de rang înalt ai extremei stângi Die Linke. Oaspeţilor li s-au servit şampanie şi caviar, potrivit relatărilor.

Schröder, care a fost cancelar între 1998 şi 2005, a fost un puternic susţinător al gazoductului Nord Stream în timpul mandatului său. De atunci a avut roluri în companiile Rosneft şi Gazprom, la care acum a renunţat oficial. După demisia sa din consiliul de conducere al Rosneft din cauza preocupărilor privind sancţiunile UE, el a fost văzut la Moscova în urmă cu un an de un reporter german, căruia i-a spus: „Am câteva zile de vacanţă la Moscova – este un oraş frumos”.

Imagini cu Schröder şi alţi oaspeţi de la ambasadă – la o recepţie pentru a marca Ziua Victoriei sau rolul Armatei Roşii Sovietice în înfrângerea Germaniei naziste în 1945 – au fost difuzate de tabloidul Bild.

Oaspeţii ar fi intrat în ambasadă după ce au trecut pe lângă locul în care se desfăşoară un protest  permanent faţă de războiul Rusiei în Ucraina. Protestatarii au redenumit spaţiul din faţa Ambasadei Pieţei Libertăţii.

Franz Josef Wagner, jurnalist şi editorialiist la Bild, a răspuns cu un atac furios la adresa lui Schröder. „Fostul nostru cancelar mănâncă caviar în timp ce Putin măcelăreşte oameni, răpeşte copii, permite ca femeile să fie violate. Fiecare persoană sensibilă poate simţi mirosul  sulfuros din ambasadă – mirosul morţii. Gerhard Schröder şi-a pierdut simţul mirosului”, a scris el.

Schröder-Kim a confirmat pentru Der Spiegel că împreună cu soţul său a participat la eveniment şi a spus că este „uimită” că acest lucru este privit cu dispreţ, scrie money.ro.

Complotul rusesc pentru înlăturarea Maiei Sandu ar fi fost dirijat de la Londra de către un fost șef al poliției din Republica Moldova, scrie, azi, The Times, citând un document transmis ministerului britanic de Externe de către un grup de avocați din Moldova și Marea Britanie.

Afirmațiile din documentul obținut de The Times au fost susținute de guvernul de la Chișinău, care a declarat că a cerut extrădarea lui Gheorghe Cavcaliuc, un ofițer de poliție acuzat că a acumulat ilegal o avere care depășește cu mult veniturile sale oficiale. Documentul a fost pregătit de militanții care au cerut Marii Britanii să îi înghețe activele folosind regimul de sancțiuni britanic.

Cavcaliuc a negat cu tărie acuzațiile. „Acuzațiile împotriva mea sunt total false din toate punctele de vedere”, a declarat el.

Fostul șef al poliției a părăsit Moldova în 2020, când Maia Sandu, o militantă pro-occidentală anticorupție, a fost aleasă președinte, învingându-l pe pro-rusul Igor Dodon. De atunci, președintele Putin a încercat să-i răstoarne guvernul cu ajutorul unor interpuși, explică The Times.

Cavcaliuc ar fi fost un jucător cheie în eforturile de a răsturna regimul Maia Sandu, a susținut un purtător de cuvânt al guvernului moldovean. „El și-a folosit legăturile din trecut pentru a recruta foști ofițeri de poliție pentru un grup paramilitar care «protejează» falsele demonstrații împotriva guvernului”, a declarat pentru The Times Radu Marian, deputat din partea Partidului PAS, al lui Sandu, și președinte al grupului parlamentar de prietenie Marea Britanie-Moldova.

Colonelul are bani să trăiască la Londra și să conducă un partid

Înainte de a ajunge în Marea Britanie, Cavcaliuc, în vârstă de 40 de ani, a fost colonel de poliție cu 20 de ani de experiență în cadrul forțelor de ordine din Moldova. În timpul președintelui pro-rus Dodon, el a fost șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție al Republicii Moldova, numărul doi în ierarhia instituției.

De la Londra, el conduce acum propriul său partid politic moldovean, PACE, care a obținut 1,28% din voturi la alegerile parlamentare din 2021. Cavcaliuc a susținut că partidul, format în 2020, a fost finanțat din donații individuale de la 20.000 de membri, scrie defapt.ro.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat vineri că industria nucleară din România se află în fața unui moment important, tehnologia SMR fiind una dintre energiile viitorului. Șeful executivului a punctat, de asemenea, interesul crescut la nivel internațional privind investițiile în proiecte energetice de viitor.

Moment important pentru industria nucleară națională

Premierul Nicolae Ciucă a declarat vineri, la lansarea Centrului de Explorare a Energiei (Centru E2) NuScale în cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, că „suntem prima ţară din lume care va implementa tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni”, scrie capital.ro.

El a mai spus că Utilizarea noului tip de tehnologie SMR, alături de construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Cernavodă, întăresc profilul energetic al României, iar alături de investiţiile private, finanţate prin Fondul de Modernizare, prin REPOWER EU, de valorificarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre deblocate prin noua lege off-shore, toate aceste demersuri vor asigura stabilitate şi independenţă energetică pentru cetăţenii români şi pentru mediul de afaceri.

„Mă bucur foarte mult să particip la acest eveniment pentru că ştiu cât de mult s-a trudit pentru ca noi să putem să beneficiem de acest proiect pilot care pune România pe harta importantă a ceea ce urmează să se dezvolte în domeniul energiei nucleare civile. Ne aflăm într-un moment important pentru România şi pentru industria nucleară naţională. Prin instalarea primului Centru de Explorare a Energiei (Centru E2) NuScale, suntem prima ţară din lume care va implementa tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni.Paşii rapizi pe care îi face ţara noastră în ceea ce priveşte tehnologia nucleară avansată, sigură, matură şi eficientă este un succes al colaborării dintre România şi SUA, al Guvernului, al Ministerului Energiei, al Nuclearelectrica, reprezentat de Cosmin Ghiţă, şi desigur, este un succes al diplomaţiei române”, a afirmat premierul Nicolae Ciucă.

El a arătat că „dezvoltarea simulatorului camerei de comanda NuScale, la fel ca fiecare proiect şi fiecare investiţie pe care le pregătim împreună, demonstrează încă o dată relaţiile puternice dintre SUA şi România, consolidate de Parteneriatul Strategic, care anul acesta va celebra 26 de ani”.

„Sprijinul Statelor Unite pentru includerea în sistemul naţional de producere a energiei Reactoare Modulare Mici (SMR) este substanţial, constant şi oferit la momentul oportun, a mai spus premierul, arătând că îl vede ca fiind unul pe termen lung şi foarte lung. ”Întrevederea de bun augur a preşedintelui Klaus Iohannis cu reprezentantul special al preşedintelui Statelor Unite pentru climă, John Kerry, în marja Conferinţei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP26) a fost urmată, la scurt timp, de decizia SUA de a finanţa cu 14 milioane de dolari etapa preliminară a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România”, a arătat premierul.

Interes crescut pentru investițiile în proiecte energetice de viitor

Nicolae Ciucă a menţionat că în dezvoltarea şi implementarea de reactoare modulare mici bazate pe tehnologie americană NuScale, Romania este cel mai potrivit partener pentru Statele Unite.

„Avem experienţa de peste 26 ani în operare sigură şi activitate de peste 50 ani a reglementatorului independent CNCAN. Suntem singura ţară din regiune care îşi poate asuma acest rol de lider la nivel european”, a afirmat premierul, el menţionând că activitatea Centrului de Explorare a Energiei NuScale în cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti va constitui încă o etapă decisivă ce va contribui la poziţionarea României într-o zonă de relevanţă internaţională pentru ceea ce înseamnă energia nucleară.

„Există interes crescut în plan internaţional pentru investiţiile în proiecte energetice de viitor. Inclusiv în discuţiile cu prim-ministrul Republicii Coreea, domnul Han Duck-soo, am fost bucuros să constat că firmele coreene au toată deschiderea pentru a participa la reabilitarea centralelor nucleare din România şi la construcţia de noi centrale nucleare”, a arătat şeful Executivului.

El a subliniat că la nivelul Guvernului, încurajează aceste investiţii. ”Utilizarea noului tip de tehnologie SMR, alături de construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Cernavodă, întăresc profilul energetic al României, în acord cu viziunea europeană de protejare a mediului şi cu ţintele de decarbonizare asumate de echipa guvernamentală pe care o conduc. Adoptarea Legii privind semnarea Acordului de Sprijin pentru dezvoltarea Proiectului Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă demonstrează angajamentul ferm al statului român pentru ducerea la bun sfârşit a proiectului”, a mai declarat Nicolae Ciucă.

Viitorul aparține inclusiv tehnologiei SMR

Premierul a precizat că „viitorul este al energiei curate, accesibilă cetăţenilor şi economiilor noastre”.

„În acest viitor, care aparţine inclusiv tehnologiei SMR, cu toţii beneficiem de energie nelimitată, în condiţii de maximă siguranţă şi cu grijă faţă de mediu. Aceste proiecte pe care tocmai le-am menţionat, precum şi cele dezvoltate de Nuclearelectrica, de companiile energetice strategice Transgaz şi Romgaz, sunt circumscrise acestui obiectiv şi ferm susţinute de Guvern. Alături de investiţiile private, finanţate prin Fondul de Modernizare, prin REPOWER EU, de valorificarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre deblocate prin noua lege off-shore, toate aceste demersuri vor asigura stabilitate şi independenţă energetică pentru cetăţenii români şi pentru mediul de afaceri”, a spus prim-ministrul.

Ciucă a mai afirmat că „un rol deosebit de important a avut şi va continuă să aibă de acum încolo Universitatea Politehnica Bucureşti, aflată în prima linie a promovării inovative”.

„Pe 9 Mai, de Ziua Europei, am lansat în această universitate de elită activitatea Centrului Cyber, prima agenţie europeană care îşi desfăşoară activitatea în România. Astăzi dăm startul unui nou proiect care va fi dus mai departe şi dezvoltat de generaţia de ingineri aflată acum pe băncile universităţii.(…) Mulţumesc domnului rector Costoiu şi întregii echipe care contribuie la formarea unei noi generaţii de ingineri, oameni care prin creativitate, perseverenţă şi voinţă vor duce mai departe viziunea noastră de dezvoltare!”, a mai spus el.

Îndeletnicirea transmisă din generație în generație l-a făcut pe Maxim Alexei din satul Molovata Nouă să deschidă un atelier de meșteșugărit jucării din lemn. Meșterul popular s-a asociat cu Irina Agafița, specialistă în marketing. Așa s-au născut jucăriile PINO. Cu susținerea Uniunii Europene și a PNUD, oferite în cadrul Programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, antreprenorii au procurat echipament modern.

„Fiind dintr-o familie de lemnari, fiindcă stră-stră-străbuneii mei prelucrau lemn, la început mă jucam cu niște cuburi, după asta am început să fac uși, scări, mese, ca orice lemnar. Atunci când a apărut primul meu copil, tatăl meu mi-a spus: ‘Hai să intrăm în atelier și să-i facem niște jucării.’ Pot spune că de atunci m-am reorientat și în acest atelier producem exclusiv jucării din lemn”, așa își amintește Maxim Alexei parcursul în lumea jucăriilor.

O mașină, un buldozer și o macara. Acestea au fost primele modele create de Maxim, cu care și-a relansat activitatea de lemnar. De atunci a confecționat sute de modele, transformând buștenii de lemn în jucării. Face asta zi de zi, de mai bine de 12 ani.

„Nu desenez, nu fac schițe. Îmi imaginez cum vreau să fie o jucărie și după asta iau o bucată de lemn și o transform. Dacă-mi place ceea ce iese, atunci continui, dacă nu, atunci o pun pe raft și o las acolo. Pe zi pot produce câteva sute de jucării, alteori fac o jucărie în două zile. Totul depinde de model și de cât este de sofisticat”, spune Maxim Alexei.

O prietenie s-a transformat în parteneriat de afaceri

Mulți ani Maxim făcea jucării și le prezenta la târgurile unde era invitat în calitate de meșter popular. Nu avea un brand și nici afacere ca la carte, până în momentul în care a cunoscut-o pe Irina Agafița.

„L-am cunoscut pe Maxim când el își vindea jucăriile în stradă. Încă de pe atunci m-am gândit că e o idee foarte bună să fie fabricate jucării din lemn. Atunci, la fel ca și acum, mă ocupam de organizarea meșterilor populari care vroiau să participe la evenimente, festivaluri. Așa am făcut cunoștință cu el și în timp ne-am împrietenit.”

Colaborarea, nu și prietenia, dintre Irina și Maxim a intrat într-un impas atunci când a venit pandemia, căci Maxim până atunci își vindea jucăriile doar la evenimente. Incertitudinea l-a făcut pe Maxim să se gândească serios să se stabilească în altă țară, pentru că era în situația în care nu-și putea întreține familia. Atunci, Irina i-a propus lui Maxim să lanseze un magazin online, acolo unde să fie expuse și comercializate jucăriile. Așa a apărut brandul de jucării PINO.

„Eu îl consider pe Maxim foarte talentat, pentru mine talentul lui e ceva neobișnuit. Când mi-a spus că vrea să plece eu i-am spus: ‘Nu, nu, nu. Tu ești atât de talentat, tu nu poți pleca.’ Atunci i-am propus să vindem online, eu având studii de management și marketing. Era foarte sceptic la început, dar a acceptat. Eu am creat identitatea vizuală, iar el făcea jucăriile. I-am zis că ar fi bine să extindem gama de jucării, iar Maxim mi-a spus că nu are utilajele potrivite și atunci iarăși ne-am gândit că trebuie să facem ceva”, povestește Irina Agafița, administratoarea afacerii și a magazinului online.

De la scepticism la entuziasmul unui nou început

Entuziasmată de noul început, Irina Agafița a început să caute soluții. Așa a participat în primăvara anului 2022 la concursul de granturi lansat de programul UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD. Propunerea depusă a avut succes, iar Irina și Maxim au obținut o finanțare în valoare de 15.000 de euro, bani cu care au cumpărat echipamentul necesar pentru producția jucăriilor din lemn.

„Maxim era neîncrezător, credea că doar alții pot obține finanțare, nu și el. Era foarte fericit când am obținut primul grant, după asta un altul. A înțeles că este posibil și că este ceva real și, mai ales, cât este de ușor să lucrezi la utilaje noi. Așa am crescut productivitatea; acum reușește să facă o cantitate mult mai mare de jucării și, cel mai important, muncește în condiții de siguranță”, spune Irina.

Din grantul oferit, au fost procurate un CNC frezer și un strung de îndreptat lemnul.

„Înainte am avut un utilaj foarte riscant. Eu când lucram la el, lucram cu frică. Acum totul este mai sigur, mai eficient, mai curat iese lemnul, nu așchiază așa de tare, iar asta înseamnă că avem acum un utilaj bun și performant”, menționează Maxim.

Jucăriile din lemn de la PINO sunt un exemplu de sustenabilitate

Maxim Alexei a optat mereu pentru un mod sustenabil de a produce jucăriile. Astfel, lemnul folosit în producerea jucăriilor este cumpărat de la localnicii din Molovata Nouă sau din împrejurimi. Maxim alege să folosească cel mai des lemnul de la pomii fructiferi, pentru a le oferi jucăriilor o textură deosebită. În plus, e și o modalitate de a refolosi resursele naturale.

„Oamenii care nu mai au nevoie de un copac, sau poate chiar îi încurcă, ne cheamă și noi ne ducem și tăiem copacul sau preluăm bușteanul. Îl facem scândură, îl uscăm și după asta facem jucării. Nuc, cireș, dud, păr – practic orice tip de lemn care crește prin zonă este potrivit pentru jucăriile noastre”, spune Maxim.

Deși lemnul este cumpărat de la localnici, în urma războiului din Ucraina a crescut prețul materiei-prime.

Totodată, Maxim a renunțat să mai producă jucării de tip tanc, deși până atunci, era unul din cele mai solicitate și vândute modele.

„Când s-a început războiul, pur și simplu n-am mai putut să produc acest model. Am renunțat, chiar dacă e doar o jucărie. Am renunțat deși tancurile de lemn se vindeau mai bine decât mașinuțele sau avioanele”, subliniază Maxim.

Ucenicia nu mai e la modă?!

Maxim nu reușește de unul singur să asigure producerea jucăriilor, dar și să participe la târguri. Meșterul popular își dorește foarte mult să-și extindă afacerea și să angajeze mai mulți oameni la atelier. În timp ce el a învățat profesia de lemnar de la tatăl lui, acum Maxim nu prea are cui transmite cunoștințele sale, copiii săi fiind mici. Tinerii din sat, a observat Maxim, nu ar mai fi interesați de ucenicie.

„Din păcate acum e cam greu. Tinerilor nu le putem oferi salarii atât de mari, așa cum vor ei, în plus mulți pleacă din țară. Angajăm femei, vârstnici, persoane fără experiență anterioară. Unele sarcini de muncă cer persoanei doar să șlefuiască sau să îmbine unele piese.”

„Suntem chiar foarte solicitați. De foarte multe ori, vindem tot ce avem”, relatează Maxim. Lemnarul organizează și sesiuni creative pentru copii, care sunt implicați la confecționarea jucăriei dorite: „Atunci ei merg acasă de două ori mai fericiți, fiindcă și-au făcut propria jucărie și au prins ideea cum se face jucăria, procesul.”

Maxim și-ar dori să aibă un atelier mai spațios, pentru a găzdui evenimente și primi mai mulți vizitatori de toate vârstele.

O altă idee de viitor este crearea unui spațiu „de poveste” pentru copiii de pe ambele maluri ale Nistrului.

„Pe malul râului Nistru, Maxim are un teren înconjurat de copaci de pin și ne gândim acolo să construim un atelier și un spațiu deschis unde atât copiii, cât și părinții, să se poată reconecta prin jocuri în natură. E un proiect grandios la care visăm”, spune Irina.

evoMAG a preluat pachetul majoritar de acțiuni al Elefant Online, administratorul retailerului online elefant.ro și elefant.md.

Tranzacția a fost derulată prin firma Evolution Prest Systems, operatorul evoMAG, condus de Mihai Pătrașcu, scrie bani.md.

Aceasta a preluat 68,4% din acțiunile Elefant Online.

Celelalte acțiuni aparțin Axxess Capital (28%) și Elefant în nume propriu (3%).

După numărul de comenzi, Elefant.ro este al doilea jucător din piață. În prezent, cel mai mare retailer online de pe plan local este eMag (Dante International), al cărui acționar majoritar este grupul sud-african Naspers.

Compania are peste 2 milioane de clienți, un Marketplace în care activează circa 400 de companii și un portofoliu de 3 milioane de produse.

evoMag este cel mai mare vendor din marketplace-ul Elefant.

În urmă cu un an, Elefant Online, administratorul retailerului online elefant.ro, și-a majorat capitalul social cu 9,9 milioane de lei, la 74,9 milioane de lei, prin conversia unui credit și prin aporturi în numerar, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Astfel, Millenium Gold Resources Limited, controlată de fostul premier al Republicii Moldova Ion Sturza, a participat atunci la operațiune cu un aport de 6.005.008 lei, sumă provenită din conversia în acțiuni a unei creanțe de peste 1,2 milioane de euro pe care Elefant Online o are față de acționar în urma a două credite din 2019.

Retailerul online Elefant a fost lansat ca o librărie online în 2010. În perioada 2014 – 2016, compania a cunoscut o extindere puternică prin dezvoltarea rapidă a ofertei sale de produse și prin diversificarea modalităților de livrare, prin înființarea mai multor puncte de livrare în mai multe orașe din țară. Un alt pas important în dezvoltarea afacerilor a fost extinderea prezenței în Republica Moldova.

evoMAG a bugetat investiții de 500.000 de euro pentru 2023, de două ori și jumătate mai mari decât  anul trecut. Compania a anunțat că va pune accentul pe identificarea de noi canale de vânzare, inclusiv în afara României, introducerea de noi produse și servicii în portofoliu și creșterea nivelului de documentare a produselor.

Anul trecut, Fondul de investiții Catalyst România a preluat 25% din compania care operează platforma de comerț electronic evoMAG, în urma unui transfer direct al unui pachet de 7,7% din acțiuni de la CEO-ul Mihai Pătrașcu și a unei majorări de capital și prime de emisiune.

Persoane din cadrul instituțiilor publice din Republica Moldova, dar și cetățeni români, sunt implicați într-o afacere internațională pentru obținerea cetățeniei românești. HotNews.ro a publicat o investigație în care scoate la iveală cum activează „firmele care le promit rușilor obținerea frauduloasă a cetățeniei română și care sunt vulnerabilitățile unui sistem creat pentru a repara o nedreptate istorică, dar este folosit și în scopuri ilegale”.

Reporterul HotNews a contactat una dintre firmele care promit cetățenilor ruși servicii de obținere a cetățeniilor altor state, inclusiv a României, servicii care au devenit solicitate după începutul războiului Rusiei în Ucraina. Prezentându-se drept „Xenia”, reporterul s-a adresat la compania „Mirsee”, cu sediul în Ufa, capitala Republicii Bașchiria din Federația Rusă. Ea a întrebat cum poate obține cetățenie română pentru ea, cetățean moldovean, pentru sora sa și soțul acesteia, cetățeni ai Federației Ruse. „Curiozitatea „Xeniei” era îndreptată în special asupra faptului că această companie, cu sediul declarat aproape de granița cu Kazahstanul, promitea „redobândirea cetățeniei române” pentru ruși, chiar dacă aceștia nu aveau rădăcini românești”, scrie anticoruptie.md referitor la HotNews.

Kim Akerov, managerul companiei, i-a transmis potențialei cliente lista documentelor pe care trebuie să le prezinte ea, iar de o parte din documente se ocupă compania. „Treaba noastră va fi nu doar să întocmim un dosar, dar și să căutăm rudele. În listă este menționat certificatul de naștere al părinților dumneavoastră. Acolo sunt menționați bunicii, pentru care noi vom căuta informații prin arhive. Milioane de oameni s-au născut în perioada 1917-1940. Este o arhivă întreagă. Noi căutăm după numele de familie, după anumiți „parametri”. Noi găsim și eliberăm un document, adevărat, al unui om existent cu parametrii potriviți și apoi apostilăm acest document”, i-a spus el Xeniei. Akerov o asigură pe tânără că totul este legal -„Este un document eliberat de arhiva Serviciului Stării Civile (n.r.- din Republica Moldova), cu toate ștampilele și apostilă. Știți ce e apostilarea- este confirmarea din partea statului a veridicității unui document. Orice verificare, chiar și din partea Interpolului, deși e mai puțin probabil că va fi asta, va confirma aceste documente”.

Managerul firmei din Ufa promite că îi va inventa clientei sale și familiei acesteia din Rusia rădăcini românești, în așa fel să se încadreze la articolul 11 din Legea cetățeniei românești, conform căruia își pot redobândi cetățenia persoanele ale căror părinții, bunicii sau străbunicii s-au născut pe teritorii care au aparținut României până în 1940 (de exemplu, Basarabia sau Bucovina de Nord- Cernăuți), dar și-au pierdut cetățenia din cauze neimputabile lor (anexarea acestor teritorii de către URSS).

Un alt serviciu oferit de „Mirsee” este un curs gratuit de studiere selectivă a limbii române, pentru depunerea jurământului și pentru a răspunde la întrebările membrilor Comisiei de Cetățenie (n.r- din România). „Textul jurământului nu trebuie învățat, trebuie doar repetat după ceea ce este scris. Trebuie să știți limba doar pentru a răspunde la întrebări”, a explicat Akerov. Serviciile ar fi costat-o pe „Xenia” 7500 de euro, bani care însă ar fi fost returnați în caz de eșec, scrie HotNews.

La finalul discuției, însă, managerul „Mirsee” i-a spus Xeniei că, contra sumei de 5500, ea va putea depune jurământul fără a cunoaște limba română. „Confirmați că veți depune (jurământul - n.r.) fără limbă. Veniți liniștită la jurământ, cu invitația, cu documente. Intrați. Vă așezați. A cântat imnul. V-au chemat. Președintele (Comisiei pentru Cetățenie - n.r.) nu vă va întreba nimic. O să vă spună: „Citiți jurământul”. Cuvântul cheie este „citiți jurământul”. Dacă spune asta, gata, cetățenia este în buzunarul dumneavoastră. El nu va întreba nimic, el deja știe.”, i-a spus Akerov.

La 12 octombrie 2022, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a confirmat, la interpelarea unui deputat român, că „în doar șapte luni, între 24 februarie și 27 septembrie 2022, numărul rușilor care au depus cerere de cetățenie română în baza articolului 11 a fost de 1590. În 2021 numărul cererilor a fost 2017, iar în 2020 - 1032”. Totodată, în 2022 au fost aprobate 687 cereri ale cetățenilor născuți în Rusia, în 2021 această cifră fiind de 819, iar în 2020 – 952 de cereri.

De azi, 11 mai 2023, au reînceput exporturile de gaz din România în Republica Moldova, fluxul de gaze ce trece pe sub Prut, prin conducta Iași – Ungheni, fiind de 2 milioane de metri cubi. Sunt cantități destul de mari, mai ales în contextul în care producția locală de gaze a scăzut drastic, în ultimele zile, din cauza mai multor perimetre de exploatare aflate în revizie. Tocmai din acest motiv, este de presupus că acest export reprezintă, în fapt, tranzit de gaze.

Se poate remarca, din datele interactive Transgaz, că importăm 7,4 milioane de metri cubi de gaze prin Bulgaria (sursa gazelor putând fi rusească, azeră sau oricare alta – Bulgaria nu are producție de gaze) și exportăm 5 milioane, 3 milioane către Ungaria, 2 către Republica Moldova, scrie economedia.ro.

Cum producția internă a scăzut și mai trebuie și stocate gaze în depozite, pentru că acum de aflăm în ciclul de injecție subterană aprilie – octombrie (6,4 milioane metri cubi, azi), este de presupus că este vorba de tranzit de gaze către Republica Moldova, adică România doar transportă aceste gaze de la un furnizor extern, prin conductele Transgaz, către beneficiarul final, de peste Prut.

Exporturi înregistrate către Republica Moldova apar doar sporadic în datele Transgaz. Acum o lună, în 12 aprilie, a apărut un export, însă foarte mic, 0,6 milioane de metri cubi într-o zi, și a dispărut după doar două zile. Anterior, exporturi au mai fost în decembrie, chiar înainte de Crăciun, circa 1 milion de metri cubi zilnic, timp de trei zile, și la începutul lunii decembrie, când s-a ajuns până la 2,5 milioane de metri cubi zilnic.

Exportul de gaze către Republica Molodva, spre deosebire de cel către Ungaria (în fapt, tranzit), este doar sporadic. Ce se întâmplă azi, cu acest export de 2 milioane metri cubi, este cel mai mare nivel din ultimele șase luni.

Republica Moldova se aprovizionează curent de la gigantul rusesc Gazprom. În martie, acum două luni, țara vecină a reluat achiziţiile de gaze de la Gazprom, după o pauză de aproximativ trei luni. „În luna martie a acestui an, în conformitate cu contractul actual, Gazprom a furnizat Republicii Moldova un volum total de 176,7 milioane metri cubi de gaze naturale, sau 5,7 milioane metri cubi pe zi”, a scris atunci directorul companiei publice de distribuţie a gazelor naturale Moldovagaz, Vadim Ceban, într-un mesaj pe Telegram.

Începând din luna decembrie a anului trecut, grupul rus Gazprom a furnizat gaze naturale doar regiunii separatise Transnistria. Livrările de gaze au provocat în mod frecvent tensiuni între Republica Moldova şi Rusia până la finele anului trecut, în condiţiile în care până acum Chişinăul a depins aproape în exclusivitate de Gazprom pentru importurile de gaze. Vadim Ceban a precizat că decizia de a relua achiziţiile de gaze, care vor fi utilizate pentru producţia de electricitate, a fost luată pentru că preţul cerut de Gazprom este „aproape identic” cu cel oferit luna trecută de furnizorul local Energocom.

În luna octombrie 2021, Moldovagaz şi Gazprom au prelungit cu cinci ani acordul de furnizare de gaze naturale. În conformitate cu prevederile noului contract, Gazprom cere ca plata pentru gazele naturale livrate să fie făcută în avans până la data de 20 a fiecărei luni.