Un basarabean a reuşit să pună pe roate o afacere de succes, la Chicago, SUA. El a creat o companie de transport şi logistică, cu o cifră de afaceri de 100 de milioane de dolari pe an. După aproape un deceniu, are mii de clienţi printre cei mai mari producători de metal, lemn şi companii de construcții din SUA. Basarabeanul nu a uitat de locurile natale şi investeşte și în Republica Moldova.

Faceți cunoștință cu Mihai Sava, basarabeanul ambiţios care a create o afacere de success pornint de la zero. Acum este președintele unei companii de logistică şi transport din SUA, însă începutul a fost anevoios, scrie tvrmoldova.md.

MIHAI SAVA cetăţean al Republicii Moldova stabilit în SUA: „Prima dorința când am venit în State a fost să am de ajuns bani să am cu ce trăi, să îmi cumpăr mâncare şi să-mi achit gazda.”

Mihai a ţintit tot mai sus și a decis să-şi deschidă propria afacere. Prima a fost în domeniul construcţiilor, după care s-a reprofilat spre transport şi logistică. În anul 2014, împreună cu un partener, a fondat actuala companie.

MIHAI SAVA cetăţean al Republicii Moldova stabilit în SUA: „Eu am venit în SUA în 2007 şi am instalat parchet şi laminat până în 2010. Am făcut primii bani atunci acolo şi cu aceştia în 2010 am cumpărat primul camion, după care a mers al doilea, al treilea. Începuturile mereu sunt dificile, grele, nu sunt ușoare, cu nopți nedormite şi stres, dar am reuşit să trecem ca acum să avem angajați 340 de șoferi în SUA.”

Afacerea din America nu l-a făcut să uite de casă. Ba din contra. Din 2018 a deschis o companie şi în Republica Moldova iar filiala de la Chişinău are acum 150 de angajaţi.

MIHAI SAVA cetăţean al Republicii Moldova stabilit în SUA: „Eu aş fi putut să am 150 de angajați aici în SUA, dar am ales să îi am în Republica Moldova, să merg înapoi acasă, să investesc în ţară, în oamenii în ţară, să le creez locuri de muncă bine plătite în Republica Moldova. Mediu în companie salariile sunt 2000 de dolari.”

Din SUA, Mihai Sava face strategia financiară şi de dezvoltare a companiei, iar în Republica Moldova au loc alte procese interne importante.

MIHAI SAVA cetăţean al Republicii Moldova stabilit în SUA: Compania are un rulaj de 100 de milioane de dolari anual. Lunar noi trimitem în Republica Moldova pentru salarii, cheltuieli administrative şi de suport precum contabili, avocați şi orice tip de serviciu care are nevoie compania trimitem în jur la 350 de mii de dolari, anual asta ar fi 4 milioane.”

Statele Unite ale Americii se află pe locul trei în topul ţărilor preferate de basarabenii ce au ales să migreze. Potrivit datelor din Registrul de stat al populaţiei, oficial, în SUA, sunt stabiliţi aproape 18 mii de cetăţeni ai Republicii Moldova.

România exportă spre Republica Moldova aproape 1.000 de MW de electricitate luni dimineață, dar cea mai mare parte din această energie se duce mai departe spre Ucraina. Aceasta în condițiile în care turbinele eoliene instalate în țara noastră produc o cantitate uriașă de electricitate.

Producția de electricitate a României depășește în această dimineață 9.000 de MW, cea mai mare parte provenind, în jurul orei 10:00, din turbine eoliene, scrie hotnews.ro.

Acestea asigură peste 2.460 de MW, în contextul în care toată partea de est a țării noastre se află sub cod galben de vânt puternic, ninsori și viscol.

În total, în România sunt instalate turbine eoliene de 3.000 de MW.

A doua sursă de producție a energiei sunt hidrocentralele, care produceau 2.415 MW la ora menționată. Astfel, peste jumătate din producția țării este reprezentată de surse regenerabile.

România exportă electricitate în Ucraina

Consumul țării este de aproximativ 8.200 MW, iar producția totală depășește 9.100 MW, diferența fiind exportată.

Potrivit datelor Transelectrica, aproape 1.000 de MW pleacă spre Republica Moldova.

La rândul său, Republica Moldova își asigură aproape integral consumul (821 MW la ora analizată) din producție proprie (721 MW) și exportă spre Ucraina o cantitate de peste 800 MW.

Așadar, aproape întreaga cantitate de energie care pleacă la export din România se îndreaptă către Ucraina.

Dacă în anul 1995, un adult moldovean consuma anual 3 cești de cafea din boabe, în 2023 – numărul acestora a crescut până la 134, iar în anul 2024 se estimează că un adult din Moldova va consuma 153 de cești de cafea. Expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, susține că anul 2024 poate fi declarat anul cafelei în Republica Moldova, deoarece moldovenii au depășit consumul mediu global de 140 de cești de cafea anual/per adult”, transmite IPN.

„În 2024 noi depășim consumul mediu global. Până la consumul mediu european, care este de două-trei ori mai mare, mai este nevoie de câțiva ani. În momentul aderării noastre la Uniunea Europeană și consumul nostru de cafea va fi comparabil cu cel al țărilor din UE”, consideră economistul.

Potrivit expertului, Republica Moldova nu produce cafea, dar o importă. Astfel, până în 2005 importa cafea boabe de cel mult 600 de mii de dolari. Către 2010, importul de cafea boabe a ajuns la 1,7 milioane de dolari, iar către 2020 - la 8,7 milioane de dolari. În 2023 estimativ s-a importat cafea boabe de 14,1 milioane de dolari. În 2024, estimativ importul de cafea boabe va fi de circa 15,8 milioane de dolari.

Veaceslav Ioniță susține că Biroul Național de Statistică (BNS) oferă datele privind importul total de cafea (solubilă și boabe), ceai și mirodenii. Astfel, în total, importul de cafea (solubilă și boabe), ceai și mirodenii în 2005 a fost de 4,1 milioane de dolari. Abia în 2021 importul de cafea din boabe a depășit importul de cafea solubilă, de ceai și mirodenii. În prezent, domină importul de cafea din boabe. În 2023, în total, importul de cafea (solubilă și boabe), ceai și mirodenii este estimat la circa 23 de milioane de dolari. Importul de cafea boabe – la 14 milioane de dolari, iar importul de cafea solubilă, ceai și mirodenii – 9 milioane de dolari.

Potrivit analistului economic, în Republica Moldova se atestă un fenomen nou, și anume importul cafelei din boabe neprăjite, după ce industria prăjirii boabelor de cafea a luat amploare. Dacă în 1995 se importau 600 de kilograme de boabe neprăjite, în 2023 s-au importat 70 de tone. Boabele sunt prăjite de către vreo patru prăjitorii deja existente în Republica Moldova, iar ulterior vândute, sub diferite branduri moldovenești aici. Astfel ajung chiar să fie exportate. „Deocamdată, importul de cafea boabe neprăjite este mic. Deocamdată, cumpărăm cafea deja pregătită de către alții. Dar cred că avem toate șansele să dezvoltăm această industrie la noi”, crede analistul.

Expertul susține că moldovenii au cheltuit în 2023, pentru cafea, circa 1,5 miliarde de lei, iar guvernul a colectat aproape 300 de milioane de lei sub formă de impozite.

Într-o evaluare detaliată a Bugetului pentru anul 2024, Ina Crețu, Ofițeră de programe și Analistă de politici în domeniul Economiei de la Fundația Soros, aduce în atenție aspecte critice legate de austeritate, deficitul semnificativ, și modificările aduse cheltuielilor în diverse domenii.

Conform Inei Crețu, bugetul actual este definit de austeritate, cu un deficit considerabil, reducerea cheltuielilor pentru infrastructură, dar cu majorări de salarii pentru profesori și programe de susținere a businessului. Deși Guvernul a numit bugetul pentru 2024 „Investim pentru copii”, criticile se îndreaptă către reducerea cheltuielilor pentru învățământ și protecție socială, scrie bani.md.

Printre aspectele pozitive evidențiate în Bugetul 2024 se numără planificarea cheltuielilor pentru reforma sistemului de asistență socială „RESTART” și acordarea compensațiilor pentru resurse energetice și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.

Cu toate acestea, analiza atrage atenția asupra diminuării cheltuielilor pentru infrastructură de apă și canalizare, Fondul național de dezvoltare regională și locală, precum și Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, comparativ cu bugetul anterior.

Ina Crețu atrage atenția și asupra aspectelor negative din bugetul țării pentru anuul 2024.

Astfel, economista vorbește depsre:

– creșterea planificată a veniturilor bugetului de stat cu doar 1,3% (855,3 milioane de lei) față de veniturile aprobate pentru anul 2023, ceea ce, în mod practic, ne spune că acest indicator va stagna. Majorarea veniturilor va fi susținută de impactul unor măsuri ale politicii fiscale și creșterea încasărilor din impozite și taxe.

– estimările de granturi în veniturile bugetului de stat s-au diminuat semnificativ și vor constitui doar 3,6% (2,4 miliarde de lei) din veniturile totale. Astfel, pentru anul 2024 prognoza volumului intrărilor din granturi externe pentru susținerea bugetului și finanțarea proiectelor din surse externe se estimează la un nivel minim din ultimii ani. Este una din consecințele tranzitării țării noastre din grupul țărilor cu venituri joase în cel al țărilor cu venituri medii, ceea ce presupune micșorarea volumului granturilor și atragerea mai multor credite externe în țară.

– diminuarea cheltuielilor bugetului de stat cu 2,2% sau circa 1,9 miliarde de lei (!) comparativ cu cheltuielile aprobate pentru anul 2023, ceea ce reflectă tendința de reducere a cheltuielilor publice în mai multe domenii și va duce la stagnarea dezvoltării unor domenii social-importante din țară, inclusiv infrastructură și cel social.

– Cheltuielile bugetului vor fi reduse cel mai semnificativ în domeniul „Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale” – 924,3 milioane de lei sau 43,6% din descreșterea totală. Cea mai mare reducere a cheltuielilor este planificată pentru Fondul național de dezvoltare regională și locală în valoare de 818,5 milioane de lei, ceea ce va afecta, cu siguranță, implementarea proiectelor de infrastructură în localitățile țării, în special din mediul rural, inclusiv în contextul următoarelor ediții ale Programului „Satul European”.

– au fost reduse semnificativ cheltuielile planificate pentru Învățământ – 524,3 milioane de lei (din cauza economiilor în acest domeniu identificate de Ministerul Educației și Cercetării, excluderea cheltuielilor de o singură dată); Protecție socială – 537,4 milioane de lei (din cauza diminuării Fondului de reducere a vulnerabilității energetice, reducerea transferurilor cu destinație specială către bugetele locale în contextul reformei RESTART); Ordine publică și securitate națională – 248,1 milioane de lei (din cauza reducerii cheltuielilor pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe, diminuarea proiectelor de investiții capitale, excluderea cheltuielilor destinate achitării plății unice cu caracter excepțional pentru angajații MAI în contextul crizei refugiaților).

– cheltuielile capitale însumează 6,8 miliarde de lei ce este cu 195,6 milioane de lei mai puțin față de anul 2023. Ponderea cheltuielilor capitale în totalul cheltuielilor bugetului de stat constituie 8,3% sau circa 2%, raportate la PIB. Totodată, cheltuielile pentru investiții capitale se vor diminua cu 41,6 milioane de lei sau cu 2% față de anul 2023. Reducerea a acestui tip de cheltuieli ce afectează dezvoltarea infrastructurii în țară.

– pe parcursul anului 2024 vor fi valorificate împrumuturi de stat externe în sumă de 14,7 miliarde de lei (781,6 milioane de USD) și rambursate împrumuturi de stat externe în sumă de 10,7 miliarde de lei (568,9 milioane de USD). Deci, real vor fi utilizate în economia națională împrumuturi externe în valoare de aproximativ 4 miliarde de lei.

În concluzie, bugetul de stat pentru anul 2024 este un buget al unei dezvoltări economice moderate, auster, cu un deficit peste norma admisibilă, cu potențial modest de asigurare a evoluției sustenabile în Republica Moldova. În mod practic, pentru cetățeni, aceasta înseamnă mai puține cheltuieli pentru educație, sănătate, protecție socială, dezvoltarea infrastructurii și asigurarea ordinii publice.

Ca urmare a anulării stării de urgență în Moldova, lista mărfurilor de importanță socială, pentru care era în vigoare o marjă comercială limitată de 20%, a fost modificată.

Acum se va aplica lista anterioară din 2016, care include pâinea, laptele și unele produse lactate, uleiul de floarea-soarelui nerafinat, făina, unele cereale și mai multe tipuri de alimente pentru copii, scrie BP.

În același timp, produse precum carnea de porc, orice fel de carne de pasăre, peștele congelat de toate soiurile, zahărul, pastele făinoase și ouăle pot fi acum vândute cu un adaos de peste 20%.

Reamintim că o suprataxă comercială limitată pentru aceste tipuri de produse a fost introdusă de CSE la sfârșitul lunii februarie 2022.

În Moldova, prețul mediu pentru o sticlă de vin este unul dintre cele mai mici din lume - 1,63 euro. Și asta ținând cont de faptul că în 2022 vinurile moldovenești au crescut în preț cu 10-15%.

Unde puteți cumpăra cel mai scump vin?, - scrie Business Pages cu referire la Compare My Jet.

??Islanda — €17,25
??Norvegia — €16,54
??Coreea de Sud — €14,74
??SUA — €14,21
??Elveția — €12,76
??Australia — €12,63
??Finladna — €12,06
??Irlanda — €12,06
??Marea Britanie — €10,79
??Mexic — €10,53

Unde puteți cumpăra cel mai ieftin vin?

??Portugalia — €4,02
??Ungaria — €4,51
??Chile — €4,81
??Slovacia — €5,02
??Germania — €5,63
??Spania — €5,63
??Austria — €6,04
??Țările de Jos — €6,04
??Slovenia — €6,04
??Cehia — €6,23.

De la 1 ianuarie 2024, salariul minim în Moldova a fost majorat cu 25% - până la 5000 de lei.

Potrivit unei hotărâri de guvern anterioare, de la 1 ianuarie 2024, salariul minim este stabilit la 5000 de lei pe lună, cu un timp mediu lunar de lucru de 169 de ore, ceea ce va însemna 29,58 de lei pe oră, scrie infomarket.md.

Anterior, salariul minim în Republica Moldova în sectorul real și cel bugetar era același și se ridica la 4000 de lei pe lună, cu un timp mediu lunar de lucru de 169 de ore (23,67 lei pe oră). Majorarea salariului minim la 5000 de lei are drept scop asigurarea sustenabilității creșterii garanțiilor salariale minime pentru lucrători, precum și susținerea puterii de cumpărare a acestora. De asemenea, va asigura protecția celor mai vulnerabile categorii de lucrători; va contribui la lupta împotriva evaziunii fiscale și la formalizarea muncii.

În plus, veniturile bugetare vor crește ca urmare a creșterii deducerilor din impozite și taxe pe salarii. Un efect deosebit este așteptat într-o serie de sectoare - agricultură, piscicultură și silvicultură, recreere și divertisment, tranzacții imobiliare, servicii administrative și de sprijin, în care 17% până la 26% dintre angajați sunt plătiți între 4.000 de lei și 16% până la 23% între 4.000 și 5.000 de lei pe lună. De asemenea, salariul minim va fi aplicat la calcularea salariilor pentru munca simplă, necalificată, în sectorul public, în care lucrează aproximativ 36.000 de angajați din sectorul public.

Autoritățile au cheltuit aproximativ 100 de milioane de lei pentru a majora salariile angajaților guvernamentali. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, spune că măsura a fost necesară pentru a atrage personal de înaltă calificare.

"Mai puțin de 100 de milioane de lei au fost alocate pentru a majora salariile a circa 1.200 de persoane. Avem nevoie de echipe profesioniste care să corespundă cerințelor actuale. Asta este ideea. Vrem să mărim salariile pentru că ne dorim să obținem rezultate", a declarat Buzu, în cadrul emisiunii Freedom de la TV8, scrie noi.md.

Totodată, el a precizat că în 2024, în mod prioritar, vor fi majorate salariile profesorilor și cadrelor academice. Mai mult, potrivit ministrului, vor fi identificate resurse și pentru majorarea salariilor asistenților sociali cu circa 15%. Salariul mediu pe economie ar putea crește anul viitor cu două mii de lei. Acesta va crește de la 11.700 de lei la 13.700 de lei. Salariul mediu lunar pe economie este utilizat la calcularea contribuțiilor de asigurări sociale, a cuantumului prejudiciului cauzat de infracțiuni, precum și a cuantumului prejudiciului cauzat de evaziunea fiscală a companiilor sau instituțiilor.

Suma prognozată pentru anul viitor se bazează pe principalii indicatori macroeconomici pentru perioada 2023-2026.

Într-un interviu acordat agenției InfoMarket, Serkan Sagdic, director de operațiuni Philip Morris în Ucraina, Caucaz și Moldova, a declarat că producția a început la mijlocul lunii decembrie cu mărcile de țigări Bond Street.

În aprilie 2024, fabrica va începe să producă mărcile L&M și Chesterfield. Mai mult, compania examinează posibilitatea producerii mărcilor premium Parliament și Marlboro: în total, 13 tipuri de țigări, inclusiv țigări fine. Serkan Sagdic a mai spus că tutunul pentru producția din Moldova este importat de la o fabrică din Polonia, iar materialele conexe - de la alte fabrici din Europa. "Calitatea produselor de marcă PMI produse în Moldova nu diferă de calitatea produselor produse în alte fabrici", a declarat Serkan Sagdic. Potrivit acestuia, prima comandă se ridică la 200 de milioane de bucăți de țigări. Volumul total anual de vânzări al PMI în Moldova este de 900 de milioane de țigări. Pe termen lung, capacitatea de producție a Tutun-CTC poate fi majorată până la 1 miliard de țigări pe an, ceea ce ar putea permite exporturi. În același timp, în conformitate cu practicile PMI, o parte din producție este oricum importată, pentru a satura piața cu întreaga gamă de produse ale companiei. Vorbind despre producția de la Tutun-CTC, Serkan Sagdic a confirmat că Philip Morris intenționează să investească 3 milioane USD. Aceste fonduri sunt destinate achiziționării de mașini pentru inspectarea calității produselor, inclusiv a unui sistem de urmărire a tutunului "track and trace", dar mai ales - îmbunătățirii competențelor personalului fabricii. "Philip Morris este mândru să deschidă o unitate de producție în Moldova. Iar dacă începem un astfel de parteneriat, acesta este întotdeauna pe termen lung. Sunt țări în care lucrăm de 15-20 de ani. Pentru Tutun-CTC este, de asemenea, o oportunitate de a ridica standardele de calitate, siguranța muncii și procesele operaționale la nivelul internațional înalt aplicat în PMI", - a subliniat directorul de operațiuni pentru producție Philip Morris în Ucraina, Caucaz și Moldova.

Întrebat de ce PMI nu și-a deschis propria producție, dar a încheiat un acord cu un partener, el a spus că o astfel de practică este aplicată de companie în 31 de fabrici din întreaga lume, în țări mici, unde volumul pieței face ca astfel de investiții să fie neeconomice. De asemenea, acest lucru a fost posibil datorită creșterii cotei de piață a Philip Morris International (PMI) în Moldova, care a crescut cu 7 puncte procentuale, ajungând la peste 40% în 2023. Vorbind despre piața ucraineană, Serkan Sagdic a menționat că PMI a fost nevoită să închidă o mare fabrică de producție din regiunea Harkov, în timp ce echipamentele și materiile prime rămân acolo. Această fabrică răspundea nu doar cererii din Ucraina, dar și din Moldova și ale altor țări. În prezent, producția PMI în Ucraina se realizează în baza instalațiilor închiriate ale Imperial Tobacco, la Kiev. Dar PMI planifică deja să investească 30 de milioane de dolari pentru a lansa o nouă producție a fabricii sale în regiunea Lviv. Întrebat care ar fi fost șansele ca Moldova să obțină producția PMI dacă nu ar fi existat războiul din Ucraina, Serkan Sagdic a spus că acestea ar fi fost minime. Cu toate acestea, în prezent, compania este mândră de cooperarea sa cu Tutun-CTC și de faptul că, datorită acesteia, a fost organizată o nouă unitate de producție în Moldova. "Sperăm că pentru viitor vom putea extinde colaborarea cu Tutun-CTC, vom putea crește volumul de producție și vom asigura exportul de produse din Moldova", a subliniat directorul de operațiuni al PMI pentru Ucraina și Moldova.