Potrivit ultimelor estimări ale International Trade Centre, merele moldovenești sunt cele mai nevalorificate fructe pentru export în UE, cu un potențial nerealizat de 42,1 milioane de dolari.

Germania este țara cu cea mai mare potențială cerere de fructe moldovenești, unde ar putea fi exportate produse în valoare de 35 milioane de dolari, scrie agroexpert.md.

Dintre toate fructele crescute în Republica Moldova, în UE se caută în special strugurii de $27,1 milioane, prune proaspete de 11,2 milioane de dolari, prune uscate de 6,9 milioane de dolari

Până în 2027, Republica Moldova ar putea valorifica alte 104,7 milioane de dolari doar din exportul de fructe spre Uniunea Europeană.

Ultimele date ale Biroului Național de Statistică relevă că în anul 2022 exporturile de mărfuri și produse au totalizat 2,5 miliarde de dolari, cu 32,2% mai mult față de anul precedent.

Cerealele au avut o pondere de 10% din totalul exporturilor de 4,3 miliarde de dolari, fructele și legumele – 8,3%, iar băuturile alcoolice – 4,2%.

Istoricul Florian Banu a fost invitat într-un podcast de pe canalul de YouTube HAI România!, acolo unde a precizat că țara noastră ar putea avea de câștigat de pe urma conflictului dintre Republica Moldova și Transnistria.

Ministerul Afacerilor Externe din Republica Moldova a respins existența unor amenințări din partea Ucrainei privind invadarea regiunii transnistrene, așa cum susține Rusia. Eventuala escaladare a unui conflict între Moldova și Transnistria ar putea avea importanță și pentru România, avertizează istoricul Florian Banu, invitatul jurnaliștilor Dan Andronic și Robert Turcescu în podcastul HAI România, scrie capital.ro.

MAE de la Chișinău a transmis că declarațiile Moscovei potrivit cărora Transnistria este teritoriu rus sunt „provocatoare”. Pe de altă parte, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a poziționat ferm împotriva tentativelor de intimidare venite dinspre regiunea separatistă Transnistria, dar a dezvăluit recent și o tentativă de lovitură de stat orchestrată de Rusia.

Maia Sandu a schimbat tonul

Prezent în studioul EVZ-Capital, istoricul Florian Banu a observat că, în contextul geopolitic incendiar al războiului din Ucraina, Republica Moldova este într-o situație complicată. Provocat de jurnalistul Dan Andronic să comenteze care crede că va fi soarta Moldovei, după recentul Summit G9 de la Varșovia (n.red. – la care Maia Sandu nu a participat), invitatul a punctat că e normal dat fiind că președintele Republicii Moldova a schimbat tonalitatea.

Mai precis, Florian Banu a amintit că Maia Sandu a subliniat, în ultimele sale vizite la Bruxelles, că vorbește limba moldovenească. Este o schimbare de discurs față de perioada când se pronunța în favoarea aderării cât mai rapide a țării sale la blocul comunitar. „La ultima vizită, Maia Sandu și-a adus aminte că sângele apă nu se face. Ciudat, până acum nu am auzit genul ăsta de retorică, ci era o retorică suveranistă, stat moldovenesc, națiune distinctă”.

„E obsesia moldovenilor, care a fost exploatată și de ucraineni, pentru că populația română e cotată ca fiind populație moldovenească”, a replicat Dan Andronic.

Istoricul Florian Banu: Moldova va fi folosită pentru a lichida Transnistria

„Mi-e teamă că Republica Moldova va deveni o miză (n.red. – în conflictul din Ucraina). Va fi folosită pentru a lichida Transnistria. Această pană vârâtă și menținută de Federația Rusă între Moldova și Ucraina este foarte stânjenitoare. Pentru interesele euroatlantice este de dorit să dispară din ecuație”, apreciază reputatul istoric.

Însă conflictul din Transnistria prezintă riscul că se poate extinde, mai precis „se poate internaționaliza”. „Poate fi un atac al Transnistriei asupra Ucrainei sub steag fals. Dacă ne uităm în istorie, vom vedea suficiente atacuri cu steag fals care au condus la războaie. Lichidarea acelui cui al lui Pepelea pe care Rusia îl menține acolo de 30 de ani ar fi o miză. Aud tot felul de politicieni români că Moldova trebuie susținută. În ce fel trebuie susținută?”, a mai remarcat invitatul.

„România nu va ezita să se implice în recuperarea unor teritorii”

Chestionat de jurnalistul și istoricul Dan Andronic dacă ne putem aștepta în mod realist ca România să fie atrasă în acest conflict, Florian Banu a menționat felul în care țara noastră a acționat în contextul operațiunii Barbarossa din al Doilea Război Mondial (n.red. – numele de cod secret acoperitor folosit de Germania nazistă pentru operația militară de invadare a Uniunii Sovietice, acțiune începută la 22 iunie 1941).

„Dacă simte că are un sprijin suficient de puternic, probabil că România nu va ezita să se implice în recuperarea unor teritorii românești”, a conchis istoricul în studioul EVZ-Capital.

Unirea României cu Republica Moldova ar fi mai aproape ca oricând, dă de înțeles președintele din Belarus, Alexander Lukașenko.

Scandalul pe tema Transnistriei creează îngrijorări la nivel internațional, iar acest subiect i-a dat de gândit și președintelui din Belarus. Alexander Lukașenko e de părere că planul Occidentului este să facă posibilă unirea României cu Republica Moldova. Lukașenko crede că în acest fel Republica Moldova ar deveni o forță occidentală.

„Occidentul ar vrea să rezolve problema cu Rusia cu o singură lovitură și în Transnistria să închidă această ‘gaură cenușie’, cum se spune, și să unească Moldova, să o bage în România sau să o facă pro-occidentală. Acesta este scopul lor”, a afirmat Lukașenko, relatează agenția de presă de stat din Belarus Belta.

Și fostul ministru al Apărării din Republica Moldova,  Anatol Şalaru, spune că unica soluție a moldovenilor e ca teritoriul lor să se unească cu România.

„Unica soluţie pe care noi o avem astăzi şi cred că şi Europa e timpul să înţeleagă că teritoriul românesc de peste Prut trebuie să se unească cu România, fiindcă altă soluţie nu există. Ori, peste 10 sau 15 ani Republica Moldova trebuie dusă la azilul de batrâni, fiindcă nu va mai avea cine să lucreze să plătească impozite. Tineretul pleacă, eu cunosc situaţia dintr-un partid politic pe care l-am condus, la Organizaţia de Tineret veneau la şedinţe 300 sau 400 de tineri. Acum, 90% din ei au plecat din ţară”, a spus Şalaru, conform news.ro.

„Cetăţenii de acolo ştiu acest lucru, ştiu, procentul unioniştilor a crescut în proporţie geometrică, cu câţiva ani în urmă era 4% sau 5% pentru unire, acum minimum 40% sunt pentru unire cu România. Oamenii, inclusiv şi ruşii văd unica soluţie prin unirea cu România”, a adăugat Anatol Şalaru.

Anunțul momentului în Europa. Rusia este gata să înceapă un nou război pentru Transnistria. Ministerul Afacerilor Externe, condus de către Serghei Lavrov, a confirmat informația.

„Legat de acumularea semnificativă de personal și echipament militar ucrainean în apropiere de granița dintre Ucraina și Trannistria, așa cum au fost constatate de Ministerul apărării din Federația rusă, desfăsurarea de artilerie pusă în poziție de tragere, ca și numărul crescut la un nivel fără precedent de zboruri ale dronelor ucrainene deasupra teritoriului Transnistriei, avertizăm SUA, NATO și pe acoliții lor ucraineni să nu întreprindă acțiuni aventuroase.

Susținem cu putere soluționarea oricărui subiect prin mijloace politice și diplomatice. În același timp, să nu aibă nimeni nicio îndoială că Armata Federației Ruse va răspunde la provocările regimului de la Kiev, dacă va avea loc orice fel de acțiune, și vom asigura protecția compatrioților noștri din Transnistria. Orice acțiune care va fi un pericol la adresa lor va fi considerată, în conformitate cu legile internaționale, ca un atac la adresa Federației Ruse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a transmis, vineri, că „nu există ameninţări directe la adresa securităţii militare a statului”, după ce Moscova a acuzat din nou Ucraina că pregăteşte o „invazie” în Transnistria şi a avertizat că orice ameninţare la adresa soldaţilor ruşi de acolo va declanşa o ripostă militară „adecvată” din partea Rusiei.

„În prezent nu există ameninţări directe la adresa securitaţii militare a statului”, a precizat Ministerul Apărării al Republicii Moldova, într-un comunicat în care susţine că monitorizează toate evenimentele, acţiunile şi schimbările care au loc în regiune şi pe teritoriul controlat de regimul de la Tiraspol’, capitala autoproclamatei republici transnistrene.

„Ministerul colaborează cu toate celelalte autorităţi de securitate ale statului pentru a preveni împreună orice tentativă de destabilizare, pentru a menţine pacea şi stabilitatea în ţară, astfel încât cetăţenii noştri să fie în siguranţă”, subliniază instituţia într-un comunicat transmis presei.

Istoricul Adrian Cioroianu este încrezător în unirea României cu Republica Moldova. Acest afirmă că mulţi politicieni de la Chişinău şi de la Bucureşti au susţinut ideea unionistă dinadins, pentru a compromite acest ideal.

Schimbarea graniţelor dintre Rusia şi Ucraina, ca urmare a războiului, ar putea duce şi la unirea dintre Republica Moldova şi România, a declarat Adrian Cioroianu în emisiunea Insider politic, de la Prima TV.

”Vă spun la modul cel mai serios: unii dintre cei care au propagat ideea unirii o făceau pentru a o compromite şi o făceau servind interese care nu erau nici româneşti, nici din Republica Moldova. Unii, nu toţi. Şi oameni din România, şi din Republica Moldova.

Aş spune că mai mult în România. La noi au fost oameni care, mai degrabă, au băgat băţul prin gard, agitând ideea unionistă, dar au făcut-o într-un fel în care să compromită această idee. Eu văd astăzi mai posibilă unirea decât o vedeam acum un an. Acesta este sentimentul pe care-l am”, a spus Cioroianu, potrivit money.ro

Cutia Pandorei deschisă de războiul din Ucraina

El a remarcat că după cele mai multe conflicte din Europa, mai ales soldate cu modificarea graniţelor, s-a deschis o cutie a Pandorei, situaţie care s-ar putea aplica şi în cazul războiului Rusiei în Ucraina.

”Ca profesor de istorie în primul rând, ştiu că după majoritatea conflictelor care au avut loc în Europa, mai ales dacă se soldează cu schimbări de graniţe, atunci se deschide o cutie a Pandorei. Dacă Rusia face un război pentru schimbarea graniţelor ei cu Ucraina, să nu se aştepte că acestea ar fi singurele graniţe care s-ar putea schimba”, a conchis fostul ministru de Externe.

În timp ce Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei, în Europa au crescut temerile că Kremlinul are în vizor noi ținte pentru ai îndeplini obiectivele imperiale ale lui Vladimir Putin.

Acum, îngrijorarea este că acesta ar putea să nu aștepte până când luptele din Ucraina se vor fi liniștit înainte de a ținti o nouă țară: Republica Moldova.

Republica Moldova nu are nici adâncimea teritorială, nici populația, și cu atât mai puțin puterea militară necesară pentru a face față Moscovei, scrie capital.ro.

Rusia a luat în vizor Republica Moldova

La fel cum Ucraina a provocat mânia lui Putin prin speranța de a deveni mai deplin democratică, pluralistă și pro-occidentală, actualul președinte al Moldovei și guvernul său au făcut același lucru, de exemplu, prin trimiterea de reprezentanți la forumurile găzduite de Uniunea Europeană și NATO, arată o analiză realizată de Washington Post.

Țara este departe de a adera la oricare dintre aceste grupuri, dar chiar și interesul său a fost suficient pentru a înfuria Rusia. La începutul acestei luni, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că Occidentul dorește ca Moldova să „joace rolul următoarei Ucraine”.

Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, este extrem de fragilă. O fâșie îngustă de la frontiera sa estică, la granița cu Ucraina, este ocupată de 30 de ani de o garnizoană de trupe rusești care numără în prezent aproximativ 1.500 de soldați. Propaganda și dezinformarea rusească sunt larg răspândite și adesea folosite pentru a discredita guvernul.

Moscova are mâinile ocupate în Ucraina. Cu toate acestea, Vladimir Putin s-a dovedit a fi un maestru al nebuniei. Se poate spune că, cu cât mai mult timp se prelungește actualul impas din Ucraina, cu atât mai tentantă ar putea fi o țintă pentru Moldova, ca un mijloc pentru Kremlin de a salva aparențele prin răsturnarea unei țări oficial neutre cu doar 2,6 milioane de locuitori.

Republica Moldova nu ar putea face față unui atac rusesc

În cazul în care trupele rusești ar invada Republica Moldova, țării i-ar fi greu să opună rezistență.  La 10 februarie, prim-ministrul moldovean, Natalia Gavrilița, a demisionat la o zi după ce președintele ucrainean Volodimyi Zelenski a avertizat că se pregătește un complot rusesc pentru a-i răsturna guvernul. În ziua în care aceasta a demisionat, o rachetă rusă a traversat cerul Republicii Moldova în drum spre ținta sa din Ucraina, cea mai recentă încălcare a spațiului aerian al țării.

Oficialii au declarat că demisia a fost o remaniere guvernamentală obișnuită. Dar a fost, de asemenea, rezultatul indirect al unei campanii de presiune din partea Rusiei, inclusiv o reducere drastică a livrărilor de gaze naturale care a declanșat o criză energetică severă și a contribuit la creșterea inflației.

Partidele politice moldovenești susținute de Moscova au organizat demonstrații de stradă, unele dintre ele cu „protestatari” care sunt plătiți.

Președinta Maia Sandu, aleasă în 2020 pe o platformă pro-occidentală, a declarat că Moscova a planificat o lovitură de stat pentru a instala un guvern pro-rus la Chișinău, capitala Republicii Moldova.

Republica Moldova se plasează în top 20 la exporturile mondiale de cireșe și printre primii 10 la exportarea merelor și prunelor din lume.

„Republica Moldova se numără printre primii 20 exportatori mondiali de cireșe și printre primii 10 exportatori de mere și prune din lume, scrie noi.md.

Anual, în Moldova sînt culese peste 500 de mii de tone de mere, pe o suprafață totală de circa 56 000 de hectare și 100 de mii de tone de prune, pe o suprafață de 22 000 de hectare. Datorită investițiilor tot mai mari, volumul de producere va crește, iar sectorul agricol se va dezvolta în continuare”, a anunțat deputata PAS, Alina Dandara.

Grupul Trans-Oil a livrat peste o sută mii de tone de ulei de floarea-soarelui, roada anului 2022, în India. Conducerea a precizat că uleiul provine din Moldova, România și Ucraina.

Transbordarea ship-to-ship a uleiului de floarea-soarelui de pe barja-cisternă Danube Challenger (ex-barja Regina-W II), flota riverană a Grupului Trans-Oil, a fost livrat direct la bordul vasului-tanker (m/t) G Silver (charter Trans-Oil Group), Terminalul FRIAL, Constanta Port, România, scrie yellowpages.md.

Potrivit companiei, M/t G Silver va livra în India 15 800 mt de ulei de floarea-soarelui de origine din Republica Moldova, România și Ucraina.

Totodată, astăzi, 20 februarie, cantitatea de 9 000 de tone de porumb a fost transportată în portul Constanța (România) de convoiul de barje ale Trading Line Group.

”Cantitatea livrată completează stoc-ul de porumb pentru livrarea CIF de 60 000 de tone de porumb din portul Constanța, terminalul SOCEP, pregătită pentru transbordare de Grupul Trans-Oil”, a menționat compania.

O nouă cercetare se adaugă pe lista celor de până acum care susțineau efectele benefice ale cafelei asupra creierului. Conform unor date publicate în revista ”Frontiers in Aging Neuroscience”, consumul de cafea ar putea îmbunătăți structura creierului uman.

Rezultatele sugerează că un consum moderat de cafea poate proteja împotriva declinului cognitiv prin încetinirea acumulării de beta-amiloid în creier și prin îmbunătățirea neurotoxicității asociate din cauza stresului oxidativ mediat de beta-amiloid și a proceselor inflamatorii.

Studiul realizat în Germania a constatat că persoanele care beau în mod regulat 3-4 căni de cafea pe zi au avut cea mai puternică structură a creierului, inclusiv păstrarea grosimii corticale, care este asociată cu o inteligență mai mare.

Studiul exploratoriu a analizat creierul a peste 2.000 de oameni din Hamburg, cu vârste cuprinse între 45 și 74 de ani, potrivit MindBodyGreen.

A comparat patru grupuri de oameni care au spus că beau în mod regulat:

• Mai puțin de o ceașcă de cafea pe zi
• 1-2 cești de cafea pe zi
• 3-4 cești de cafea pe zi
• 5-6 cești de cafea pe zi

Ce s-a constatat la cei care au băut 3-4 cești de cafea

Astfel, s-a constatat că persoanele care au băut în mod regulat 3-4 cești de cafea pe zi au avut cea mai puternică structură a creierului.

Îmbunătățirea a fost observată cu o tendință ascendentă –  de la cei care nu au băut cafea deloc, la cei care au băut mai multe cești, sugerând un anumit prag pentru sănătatea creierului și beneficiile cognitive.

Cei care au băut mai multă cafea au avut tendința de a fi mai sănătoși

Autorii spun însă că studiul a fost efectuat pe un grup relativ mic și omogen. Ei au subliniat că cei care au băut mai multă cafea au avut tendința de a fi mai sănătoși.

Ei susțin că sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă cafeaua decofeinizată are efecte similare.

Boabele de cafea conțin substanțe sănătoase, care scad stresul oxidativ și inflamația

Cercetătorii au remarcat în studii anterioare că boabele de cafea conțin peste 100 de substanțe chimice vegetale sănătoase, care scad stresul oxidativ și inflamația, stimulând în același timp metabolismul.

Acești compuși ar putea ajuta la reducerea inflamației, pot inhiba absorbția de grăsime de către intestin, blochează receptorii implicați cu ritmuri anormale ale inimii și reduc stresul oxidativ, care este un dezechilibru dintre radicalii liberi și antioxidanți din organism.

Consumul zilnic de una până la cinci cești de cafea a fost asociat cu riscuri mai mici de aritmie, boli de inimă, insuficiență cardiacă sau accident vascular cerebral. Consumul de două până la trei căni de cafea a fost asociat cu un risc mai scăzut de deces prematur sau de boli de inimă.

Deși aceste descoperiri nu pot confirma o legătură cauză-efect, sunt cele mai recente care indică faptul că obiceiul de bea cafea poate avea numeroase beneficii pentru sănătate.

capital.ro

Biroul Național de Statistică informează că în anul 2022, numărul de turiști și excursioniști, participanți la turismul organizat de agențiile de turism și turoperatori, a crescut cu 48,7 % față de anul 2021.

Prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor în anul 2022 au plecat în străinătate 324 600 de turişti şi excursionişti, cu 106 900 de persoane mai mult față de 2021. Majoritatea cetăţenilor moldoveni, adică 99,7 %, au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere şi agrement, scrie diez.md. 

Aceștia au preferat să călătorească, preponderent în:
# Turcia – 52,0 %;
# Bulgaria – 16,3 %;
# România – 10,2 %;
# Egipt – 10,1 %;
# Grecia – 4,3 %;
# Muntenegru – 0,9 %.

Totodată, a sporit și numărul turiştilor şi excursioniştilor participanţi la turismul intern și a constituit 123 600 de vizitatori, fiind în creștere cu 56,0 %, comparativ cu anul 2021. 

Cei mai mulți turiști care au călătorit în Republica Moldova, prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor au venit din:
# România – 34,8 %;
# Italia – 17,2 %;
# SUA – 5,2 %;
# Franța – 4,7 %;
# Federația Rusă – 4,4 %.

Facebook a permis oligarhului Ilan Șor care are legături cu Kremlinul să difuzeze reclame prin care îndemna la proteste și revolte împotriva Guvernului de la Chișinău, chiar dacă el și partidul său se află pe lista de sancțiuni a Statelor Unite.

Clipurile în care apărea politicianul Ilan Șor, care este condamnat pentru escrocherie au fost șterse în cele din urmă de pe Facebook, însă au fost văzute de milioane de persoane în Republica Moldova, relatează The Associated Press.

Pentru a profita de pe urma nemulțumirilor generate de creșterea prețurilor la combustibil și a inflației, postările plătite de partidul lui Șor au vizat Guvernul prooccidental de la Chișinău. De altfel, Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a avertizat la începutul săptămânii că Rusia plănuiește o lovitură de stat.

„Tentativele de stabilizare sunt reale și reprezintă o adevărată provocare pentru instituțiile noastre. Avem nevoie de măsuri decisive pentru a consolida securitatea țării”, a declarat Maia Sandu, cu ocazia depunerii jurământului de către noul Guvern condus de premierul Dorin Recean, fost consilier prezidențial pentru Apărare și Securitate.

Distribuirea acestor reclame relevă modul în care Rusia și aliații săi au exploatat deficiențele platformelor de socializare, precum Facebook, pentru a folosi propaganda și dezinformările ca arme pentru a destabiliza Guvernele țărilor din Europa de Est.

Reclamele finanțate de Ilan Șor au contribuit la alimentarea protestelor violente față de Guvern și ar avea ca scop destabilizarea Republicii Moldova, în așa fel încât să ajungă din nou în sfera de influență a Rusiei, a afirmat Dorin Frăsîneanu, consilier în domeniul Politicii Externe al fostului premier Natalia Gavrilița.

„Chiar dacă se află pe lista de sancțiuni a SUA, încă văd reclame sponsorizate pe Facebook", a spus Frăsîneanu.

El a atras atenția că a observat săptâmâna acesta ceea ce par a fi conturi false care distribuie postările. De asemenea, fostul consilier a amintit că Guvernul de la Chișinău a cerut explicații conducerii rețelei Facebook. „Am contactat Facebook, dar este foarte greu pentru că nu există o persoană anume, niciun contact”, a explicat el.

Legislația interzice companiilor americane să efectueze tranzacții financiare cu persoanele și entitățile incluse pe lista de sancțiuni a Statelor Unite. În schimb, Departamentul Trezoreriei americane, ce gestionează programul privind sancțiunile, a refuzat să comenteze, după ce i-a fost solicitat un punct de vedere pe această temă, notează The Associated Press.

Reacția Facebook, după ce a permis postările unei persoane aflate pe lista de sancțiuni a SUA

Compania Meta, care deține Facebook și Instagram, a precizat că a șters postările în momentul în care le-a depistat.

„În momentul în care Ilan Șor și Partidul Șor au fost incluși pe lista de sancțiuni a SUA, am luat măsuri asupra conturilor lor cunoscute", a declarat un purtător de cuvânt al Meta

„Atunci când am identificat noi conturi asociate, am luat măsuri și împotriva acestora. Respectăm legile privind sancțiunile din SUA și vom acționa în continuare pentru a detecta și a aplica măsuri împotriva conturilor false și a paginilor care încalcă politicile noastre”, a adăugat el.

Compania Meta, care a anunțat recent concedieri masive, nu a dat detalii despre câți angajați are în Moldova. Ca multe companii din domeniul IT cu sediul în SUA, Meta s-a confruntat cu probleme pentru a modera conținutul publicat în alte limbi decât în engleză.

Postările lui Ilan Șor care îndemnau la revolte în Republica Moldova, descoperite de un ONG din Londra

Reclamele lui Șor au fost descoperite de cercetătorii Reset, o organizație nonprofit din Londra care analizează impactul rețelelor sociale asupra democrației. Felix Kartte, consilier în cadrul Reset, a declarat că reacția Meta față de propaganda și dezinformarea din Republica Moldova ar putea avea implicați majore asupra securității europene.

„Platformele lor sunt folosite în continuare ca arme de către Kremlin și de serviciile secrete ruse și, din cauza lipsei de reacție a companiei, Statele Unite și Europa ar putea pierde un aliat important în regiune”, a afirmat Kartte.

Nouă postări diferite, plătite de Partidul Șor, au fost publicate pe Facebook, chiar și după SUA au impus sancțiuni la adresa lui Ilan Șor. Cele mai multe dintre mesaje au fost șterse în decurs de o săptămână de la anunțarea sancțiunilor. Cu toate acestea, Șor a mai cumpărat o postare plătită în ianuarie, la două luni după ce fusese sancționat.

Potrivit AP, postările pot fi găsite în baza de date online de reclame a Facebook, care conține un catalog în care se pot face căutări. Reclamele plătite de Șor și de partidul său au fost văzute de milioane de ori înainte de a fi în cele din urmă eliminate.

Reclamele au generat venituri de aproape 15.000 de dolari, o sumă modică prin comparație cu cele 4,65 de miliarde de dolari obținute de Meta în ultimul trimestru din 2022.

De exemplu, una dintre reclame a fost distribuită pe Facebook doar două zile - 29 și 30 octombrie 2022 - timp în care a acumulat peste un milion de vizualizări în Moldova. În postarea pentru care partidul Șor a plătit mai puțin de 100 de dolari, oligarhul a acuzat Guvernul prooccidental sprijinit de Maia Sandu de corupție și de cleptocrație.

Cine este Ilan Șor

În vârstă de 35 de ani, Ilan Șor este un oligarh moldovean de origine israeliană care conduce partidul Șor, apropiat Moscovei. În ianuarie 2017, a fost condamnat șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spătare de bani, fiind dat în urmărire internațională. Șor este implicat în frauda bancară de un miliard de dolari din băncile din Republica Moldova în 2014 și este acuzat c-ar fi dat mită pentru a obține postul de președinte al Băncii de Economii.

Politicianul moldovean a fost inclus de către Departamentul Trezoreriei americane pe lista sancțiunilor întrucât acționează în interesul Rusiei.

SUA susțin că Șor a colaborat cu „oligarhi corupți și entități cu sediul la Moscova pentru a genera tulburări politice în Moldova" și pentru a submina tentativele Republicii Moldova de a adera la UE. Pe lista de sancțiuni figurează, de asemenea, Partidul Șor și soția lui Șor, o vedetă pop de origine rusă. De asemenea, Marea Britanie l-a adăugat pe Șor pe o listă de sancțiuni în decembrie 2022.

Sursă: euronews.ro