Majoritatea companiilor, inclusiv băncile, susțin intenția autorităților de a restricționa volumul de numerar pentru a combate spălarea de bani, economia subterană și evaziunea fiscală. În același timp, întreprinzătorii insistă asupra faptului că modificările ar trebui să fie implementate în mod chibzuit și treptat, întrucât proiectul de lege privind decontările în numerar adoptat în primă lectură prezintă numeroase lacune și deficiențe. Zilele trecute, acesta a fost discutat în cadrul audierilor publice înaintea celei de-a doua lecturi. Toată lumea este nemulțumită - bancheri, oameni de afaceri, colectori de produse agricole, avocați și așa mai departe.

Business Pages a ascultat revendicările participanților la audieri, răspunsurile Ministerului Finanțelor și comentariile deputaților și le-a ales pe cele principale.

Și băncile "plâng" câteodată

Șeful Asociației Băncilor din Moldova, Dorel Noroc, a făcut câteva observații "critice", în opinia sa. 

De exemplu, potrivit proiectului de lege, persoanele juridice ar trebui să calculeze pentru următoarele trei zile lucrătoare necesarul de bani care va acoperi toate cheltuielile pentru operațiunile de casă. Tot ceea ce depășește acest minim trebuie creditat în contul de plăți. Același lucru este valabil și pentru soldul de fonduri după cele trei zile menționate. 

Potrivit lui Noroc, este nerealist ca băncile să prevadă de câți "cash" au nevoie pentru trei zile, deoarece activitatea băncii este foarte strâns legată de numerar și nu se știe câte persoane vor veni să depună bani sau să retragă bani din conturi. În plus, legea stipulează că o companie care are numerar rămas după trei zile trebuie să îl depună în contul său. 

"Unde va pune banca soldurile? În contul cui?" - s-a mirat Noroc, sugerând că băncile ar trebui excluse de pe lista celor care ar trebui să fie afectate de această restricție. El a adăugat că restricțiile propuse de Ministerul de Finanțe ar duce la costuri administrative inutile pentru bănci, ceea ce ar afecta costul serviciilor lor.  

De asemenea, bancherii sunt nedumeriți de mărimea comisionului de 0,1% în tranzacțiile de vânzare-cumpărare de imobile și mașini. Norok a spus că acum comisionul pentru achizițiile de imobile fără numerar este limitat de Banca Națională la maximum 20 de lei, dar dacă legea va fi adoptată, acesta va crește de zece ori.

Mai multă birocrație

Trebuie remarcat faptul că nu numai băncile sunt îngrijorate de dispoziția privind limita de trei zile a numerarului. În primul rând, companiile spun că o regulă similară a fost instituită printr-o hotărâre de guvern din 1992, care a fost anulată în 2021 ca fiind birocratică. În al doilea rând, mulți ar putea specifica sume umflate, astfel încât să fie siguri că au suficient pentru toate tranzacțiile, dar acest lucru va duce la congestionarea sistemului bancar. Un alt comentariu se referă la termenul în care o companie trebuie să depună soldurile de cach într-un cont. 

Întreprinderile s-au plâns, de asemenea, de lipsa unei rețele extinse de bancomate și sucursale bancare în întreaga țară, ceea ce ar duce la dificultăți pentru cetățenii și micii întreprinzători care ar trebui să retragă sau să depună bani.

O lovitură pentru colectorii agricoli

O altă problemă este legată de cei care colectează produse agricole, cum ar fi nucile, de la oameni, săteni obișnuiți, și le vând marilor companii exportatoare. În prezent, astfel de colectori lucrează legal pe baza ordinului Ministerului de Finanțe, au o raportare strictă și o cifră de afaceri limitată la 1,2 milioane de lei pe an. Dar, portrivit proiectului, volumul de numerar va fi limitat la 100 de mii de lei pe an. Dacă un colector cumpără doar o tonă de nuci și le plătește oamenilor în numerar, limita se va termina, iar dacă va dori să cumpere mai multe nuci sau alte produse, va trebui să facă transferuri doar în numerar. 

Un reprezentant al unei companii exportatoare și-a exprimat temerea că acest lucru va duce la o scădere a colectării produselor agricole și, în consecință, a exporturilor, deoarece aceste restricții vor face mai dificile decontările cu fermierii.

Eșec notarial

Tot în cadrul audierilor s-a discutat și problema cumpărării prin transfer a apartamentelor de peste 70 de mii de euro. În special, cei care au economisit mult timp și nu au ținut banii în bancă vor avea probleme în a dovedi proveniența fondurilor, chiar dacă banii sunt câștigați cinstit.

Șeful Comisiei economice a Parlamentului, Radu Marian, a declarat că autoritățile lucrează acum la modul în care să simplifice documentele pe care băncile le cer atunci când depun o sumă mare de bani într-un cont. 

Mihai Burunciuc, reprezentant al Camerei de Comerț Americane Amcham, a semnalat o altă problemă legată de legalizarea notarială a tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a proprietăților. Notarii vor fi obligați să verifice dacă apartamentele scumpe (cu o valoare mai mare de 70 de mii de euro) sunt cumpărate prin transfer și apoi să certifice contractul de vânzare, dar banca nu va aproba transferul propriu-zis fără un astfel de contract, iar notarii vor avea mâinile legate. 

Soluția poate fi un cont escrow, un cont special pentru decontări sigure între cumpărător și vânzător. Acesta se mai numește și cont condiționat, deoarece trece automat de la un proprietar la altul atunci când apar anumite condiții. Dar în Moldova este puțin utilizat, iar pentru tranzacțiile în valută nu este deloc potrivit, în condițiile în care 99% din locuințe sunt cumpărate în euro.

De la deșeuri metalice la comisioane

Valentin Eșanu, șeful firmei de colectare, depozitare și prelucrare a deșeurilor metalice Sofilarex, a vorbit și despre posibilele probleme legate de aplicarea legii privind numerarul. El a spus că ar fi greu de urmărit cifra de afaceri a celor care vând fier vechi, pentru că și aceștia sunt limitați la 100.000 de lei, dar nu se ține un registru al acestor vânzători, iar el și alte firme trimit rapoarte la Fisc o dată pe an. 

Alți participanți s-au plâns de neîncrederea față de bănci, de comisioanele bancare mari pentru plata mărfurilor prin POS-terminale, ceea ce limitează utilizarea mai activă a plăților fără numerar. Cu toate acestea, Vladimir Munteanu, vicepreședintele Băncii Naționale, a dat asigurări că aceste comisioane vor fi reduse treptat, iar în luna martie va demara un proiect-pilot de plăți instantanee cu comision zero între persoane fizice, iar până la sfârșitul anului acest serviciu va funcționa și în sfera B2B. 

Principala observație făcută de participanți a fost că "nu este de vină mediul de afaceri că are cach" și că nu este o infracțiune. 

Reprezentanții Ministerului de Finanțe și deputații au promis să ia în considerare comentariile antreprenorilor și, dacă este posibil, să le ia în considerare până la a doua lectură a proiectului de lege.

Pe fundalul nesfârșitelor embargouri rusești, exporturile moldovene de fructe și legume s-au îndreptat tot mai mult spre piața europeană în ultimii ani, fiind încurajate și de o decizie a Uniunii Europene din 2022 de a mări cotele de export fără taxe. Totuși, din cauza concurenței mari pe piața europeană, dar și din cauza războiului din Ucraina, mulți antreprenori moldoveni au căutat să facă și saltul spre Orientul Mijlociu. Acum, din cauza unui nou conflict – atacurile grupării Houthi din Yemen în Marea Roșie – exportatorii moldoveni sunt din nou afectați, transmite IPN cu referire la Radio Europa Liberă.

Ion Tulei, crescător de fructe în satul Olănești, raionul Ștefan Vodă, a exportat primul lot de mere în India în toamna anului 2022, după ce invazia rusească la scară largă în Ucraina mărise costurile exporturilor în CSI. La acea dată, Tulei exporta deja de 5 ani în Emiratele Arabe Unite.  La început de februarie 2024, companiile de transport maritim l-au anunțat că taxele pentru transportare s-au dublat, pentru că navele comerciale de transport nu mai traversează Marea Roșie în drumul lor direct spre Emirate sau India, ci fac un ocol de câteva săptămâni în jurul Africii.

Atacurile grupării Houthi din Yemen asupra navelor comerciale din Marea Roșie, care au început în noiembrie și s-au intensificat în decembrie și ianuarie, au determinat transportatorii să opteze pentru ruta ocolitoare.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării de la Chișinău a spus Europei Libere că „instabilitatea politică și conflictele armate din regiune pot crea riscuri pentru mediul de afaceri și exportatori, per ansamblu, inclusiv și a celor din Moldova”.

Ion Tulei, care cultivă fructe pe o suprafață de peste 100 de hectare la Olănești, spune că tocmai se obișnuise cu piața din Orientul Mijlociu, pe care o vedea de perspectivă. „Cele mai importante piețe de acolo rămân Dubai și Arabia Saudită. Acum, din cauza crizei din Marea Roșie, ni s-a cerut să achităm o taxă adițională pentru transportare de 2100 de dolari (față de 1070, până la criză). Liniile maritime au anunțat că vor evita Marea Roșie. Aceasta înseamnă că se mărește perioada de tranzit de la 14 la 45 zile”, afirmă Tulei.

„Totul se complică”, a spus Europei Libere și directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, Iurie Fală, adăugând că sunt în creștere „nu doar prețurile, dar și riscurile”. Asociația lui Fală, care reprezintă interesele mai multor exportatori de fructe, a calculat că, în medie, prețul pentru transportare spre Orientul Mijlociu și Asia de Sud Est a crescut de la 1600 la 2000 de dolari, iar drumul s-a lungit cu aproximativ două săptămâni.

Până la atacurile Houthi, exista, totuși, o tendință clară de creștere. Datele Ministerului Dezvoltării Economice puse la dispoziția Europei Libere arată că, în 11 luni ale anului 2023, comerțul cu țările Mării Roșii și Emiratele Arabe Unite constituia 1,3% la export și 1,2% la import, comparativ cu 0,8% la export și 0,6% la import în 11 luni ale anului 2022.

Șase dintre serviciile publice prestate de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), Centrul Național de Acreditare din Moldova (MOLDAC) și Institutul Național de Metrologie (INM) vor fi digitalizate, iar altele vor fi prestate în mod proactiv. 

Astfel, în cadrul ANRCETI se digitalizează eliberarea permisului tehnic pentru utilizarea staţiilor de radiocomunicaţii și depunerea notificării de către persoana fizică sau juridică care intenţionează să furnizeze servicii poştale, scrie BP.

La MOLDAC, actul de acreditare a organismelor de evaluare a conformității nu va mai fi un act permisiv obligatoriu pentru antreprenori și va fi prestat digital prin platforma instituției, iar la INM va putea fi solicitat digital certificatul de aprobare de model și buletinul de verificare metrologică.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, prin vot unanim, să coboare cu 0,5 puncte procentuale rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt, până la nivelul de 4,25 la sută.

Totodată, au fost diminuate cu 0,5 la sută ratele de dobândă la creditele overnight, până la nivelul de 6,25 la sută anual, iar la depozite overnight – până la nivelul de 2,25 la sută anual.

Decizia a fost luată după ce, timp de trei luni consecutiv, inflația s-a menținut în jurul țintei de 5,0%. Astfel, măsurile aprobate astăzi de BNM vor să consolideze această performanță, precum și să contribuie la echilibrarea economiei.

„În acest sens, banca centrală așteaptă ca intermedierea financiară între bănci și companii să fie mai dinamică, totodată, fiind asigurată stabilitatea financiară”, a menționat guvernatoarea BNM, Anca Dragu, în cadrul unui club de presă, la care a prezentat decizia de politică monetară.

Guvernatoarea băncii centrale a menționat că tendințele anticipate privind evoluția inflației rămân valabile în mare parte. Potrivit prognozei, inflația medie anuală va fi în jur de 4,7 la sută anul curent și, respectiv, de 4,5 la sută în anul viitor.

„Riscurile și incertitudinile prognozei rămân înalte”, a spus Anca Dragu. Guvernatoarea a făcut referire la mediul extern, unde se conturează surse precum tensiunile în Orientul Mijlociu, durata blocării căilor de transport din Marea Roșie, războiul din Ucraina, șocurile temporare de ofertă și prețurile la produsele alimentare, momentul începerii relaxării măsurilor politicilor monetare în regiune și la nivel mondial, precum și o eventuală configurare geopolitică după alegerile din 2024, care ar putea duce la schimbarea politicilor economice.

Anca Dragu a subliniat că BNM va monitoriza în continuare situația macroeconomică internă și cea externă, astfel încât, la momentul oportun, să fie luate măsurile necesare pentru a asigura și menține stabilitatea prețurilor.

De asemenea, guvernatoarea BNM a precizat că va oferi mai multe informații pe 13 februarie 2024, când va prezenta primul raport asupra inflației din acest an.

Un turist italian, care obișnuiește să ofere imagini și impresii din România pe TikTok, a intrat într-un supermarket din România, mirându-se de ceea ce a găsit la rafturi.„M-am dus la un supermarket din București și m-am distrat tare de ce am găsit”, a scris el în descrierea unui videoclip care se poate vedea mai jos, scrie ziare.com.

„Berile se vând în pachete de câte șase, înfoliate în plastic. Fiecare are doi litri. Impresionant”, a subliniat italianul.„Cutiile de ton sunt transparente și cu plastic deasupra. N-am văzut niciodată așa ceva. În România există ketchup verde, ce spectaculos!”, a fost o altă remarcă.„Untul se vinde în casetă cu cod. Nu știu de ce. Poate ajută să-l servești mai ușor?”, a mai spus mirat turistul.

@tripotatoes3 Sono andato in un supermercato a Bucharest e mi sono divertito molto questo è quello che ho trovato #supermarket #romania #bucarest #bucharest #bucaresti ♬ Che La Luna - Louis Prima

Podul.ro a solicitat Agenției Servicii Publice informații cu privire la numărul de cetățeni ai României din dreapta Prutului care au solicitat, în ultimii 3 ani, cetățenia statului românesc de la Est de Prut. 

De asemenea, publicația noastră a solicitat Agenției Servicii Publice să ne comunice câte cereri de obținere a cetățeniei basarabene au fost aprobate sau respinse, dar și câte dintre acestea se află în așteptare spre a fi examinate în anul curent.

Astfel, potrivit datelor statistice aferente perioadei 2021-2023,  106 cetățeni ai României au depus cereri privind dobândirea cetățeniei RM, după cum urmează:

– 2021: 47 cereri depuse, 32 aprobate;

– 2022: 29 cereri depuse, 27 aprobate;

– 2023: 30 cereri depuse, 19 aprobate;

În perioada specificată au fost respinse 9 cereri, motivul fiind constatarea unor nereguli în documentele de stare civilă și actele de identitate. Restul cererilor se află în curs de examinare pentru anul 2024. 

Toți cei care consumă cafea zilnic trebuie să știe! În ultimii ani, au apărut o serie de studii care sugerează că obiceiul de a bea cafea poate diminua anumite riscuri pentru sănătate și poate prelungi viața.

Toți cei care consumă cafea zilnic trebuie să știe! Ce efect are asupra noastră?

Toți cei care consumă cafea zilnic trebuie să știe! În ultimii ani, au apărut o serie de studii care sugerează că obiceiul de a bea cafea poate diminua anumite riscuri pentru sănătate și poate prelungi viața.

Cafeaua conține un număr mare de compuși care ar putea influența pozitiv sănătatea, inclusiv polifenoli, despre care cercetările arată că pot reduce inflamația și pot stimula metabolismul. Cu toate acestea, se întâmplă adesea ca, după ce bem cafea, să ne simțim mai obosiți. Care este explicația?

„În linii mari, oamenii pot fi metabolizatori rapizi sau mai lenți ai cofeinei. Totul depinde dacă aveți enzima hepatică CYP1A2 rapidă sau lentă”, spune Dr. Karan Raj, cunoscut pentru demontarea unor mituri medicale pe TikTok.

„În cazul în care cofeina te face să te simți obosit, ar putea fi din cauza unei erori de software în gena cofeinei pe care fiecare o are”, afirmă medicul, conform Huffington Post.

Enzima CYP1A2 are legătură cu ficatul

CYP1A2, enzima despre care vorbește Dr. Raj, este o enzimă de metabolizare din ficat.

„Au fost raportate mai multe variante ale CYP1A2; unele pot avea un impact asupra metabolizării unor medicamente. Aceste variante prezintă o variabilitate de aproape 40% în ficat și de 60% în metabolismul cofeinei”, spune el.

„În funcție de metabolismul tău, ar putea dura între două și opt ore pentru a elimina jumătate din cofeină”, explică dr. Raj.

Cofeina te menține alert prin blocarea receptorilor de adenozină

„Cofeina te menține alert prin blocarea receptorilor de adenozină”, subliniază el.

„Oamenii cu o mutație cu metabolizare rapidă descompun cofeina mai repede, astfel încât acei receptori de adenozină se eliberează mai repede, permițând adenozinei chimice care induce somnul să se lege și să te facă să te simți mai obosit decât un metabolizator lent”, adaugă el.

Cafeaua, și ingredientul său principal, cofeina, au fost studiate intens, majoritatea studiilor sugerând că, dacă este băută cu moderație, este benefică organismului. Astfel, numeroase cercetări sugerează că băutorii de cafea trăiesc mai mult deoarece au un risc mai scăzut de boli de inimă, cancer și diabet.

În plus, cofeina poate crește concentrarea mentală și, de asemenea, poate aduce beneficii sănătății creierului pe măsură ce îmbătrânim. Cafeaua pare să fie asociată cu un risc scăzut de apariție a bolii Parkinson, dar și de depresie și tendințe suicidare.

Dar cafeaua trebuie băută în mod corect, susțin unii experți. Când ar trebui consumată?

La prima oră a dimineții?

Acest ritual este cât se poate de bun deoarece studiile au arătat că poate îmbunătăți funcția cognitivă, sprijină metabolismul și crește performanța fizică. Cafeaua conține cofeină, un stimulent care ajută să te simți mai alert și mai concentrat.

Mai mult, consumul de cafea, dimineața, poate ajuta la reglarea ritmului circadian, acel ceas intern al corpului care reglează ciclul somn-veghe. Consumul de cafea dimineața vă poate ajuta să vă resetați ritmul circadian și să preveniți întreruperile de somn în cursul zilei.

La jumătatea dimineții?

Dacă vă simțiți moleșiți și aveți nevoie de un impuls, jumătatea dimineții ar putea fi un moment bun pentru a bea o ceașcă de cafea deoarece atunci nivelul de cortizol începe să scadă. Cortizolul este un hormon care reglează răspunsul la stres și ajută să vă mențineți treaz în timpul zilei. Bând cafeaua în acest moment al zilei, puteți menține nivelul de cortizol și nivelul de energie.

În plus, o cafea la mijlocul dimineții vă poate ajuta să vă îmbunătățiți starea de spirit și productivitatea. Studiile au arătat că funcția congnitivă poate fi îmbunătățită cu ajutorul cofeinei poate îmbunătăți funcția cognitivă. În plus, poate îmbunătăți memoria și crește motivația. Dacă aveți un proiect care necesită concentrare maximă, o ceașcă de cafea la mijlocul dimineții poate fi exact ceea ce aveți nevoie.

După-amiaza devreme

Cel mai bun moment pentru a bea cafea, cu beneficii maxime pentru sănătate, este după prânz, când resimțim o scădere a energiei și a productivității. Este cel mai bun moment pentru a bea cafea deoarece cofeina poate ajuta la combaterea oboselii și la îmbunătățirea funcției cognitive.

capital.ro

Cine are cele mai mici salarii în comparație cu media națională?

Președintele Sloveniei, cu un venit anual de 44,7 mii de euro, ceea ce este cu 3% mai mare decât salariul mediu, scrie Business Pages.

Președintele Ucrainei, cu un salariu de 8,13 mii de euro pe an - cu 1,63% peste media națională.

Președintele Serbiei, care primește o remunerație pe oră de 10,7 euro și câștigă 20,56 mii de euro înainte de impozitare.

Președinta RM a indicat în declarația sa pentru anul 2023 un venit de 18,6 mii de euro. Salariul său (13,7 mii de euro/an) este de 1,7 ori mai mare decât media.

Salariul președintelui României este de 60.000 de euro, de 3 ori mai mare decât salariul mediu din țară.

În Bulgaria, președintele primește aproape 125.000 de euro pe an. Aceasta este de 10 ori mai mult decât salariul mediu.

Salariul anual înainte de impozite al președintelui elvețian este de 285.500 de euro.

Acest lucru este menționat în Programul aprobat de reforme economice al Republicii Moldova pentru anii 2024-2026, publicat de Ministerul Finanțelor. Documentul notează că Republica Moldova are o economie deschisă mică.

În general, țara are o politică macroeconomică solidă la un nivel satisfăcător. Criza din 2022, seceta severă, prețurile ridicate, războiul dintr-o țară vecină au continuat să afecteze economia națională în 2023. PIB-ul Moldovei a scăzut cu 0,4% în perioada ianuarie-septembrie 2023, scrie infomarket.md.

Cu toate acestea, PIB-ul a crescut cu 2,6% în trimestrul III 2023, ceea ce a atenuat scăderea generală. Se preconizează că, pe termen mediu, cheltuielile publice vor crește mai puțin decât în anii precedenți. Se estimează că ponderea medie a cheltuielilor în 2024 va fi de aproximativ 34,1% din PIB. Prin urmare, cheltuielile curente sunt estimate la 32,7% din PIB, în timp ce cheltuielile de capital sunt estimate la aproximativ 1,4% din PIB. O parte din cheltuielile de capital este planificată să fie finanțată prin împrumuturi externe, ceea ce va permite guvernului să finanțeze proiecte de interes public. Pe termen mediu, în perioada 2024-2026, rata de creștere a cheltuielilor este planificată să crească de la 2,3% în 2024, față de 2023, la 7,1% în 2026, față de 2025. Documentul subliniază că mediul extern rămâne provocator, cu incertitudini și riscuri mari. Perspectivele de redresare economică globală, care erau optimiste la începutul anului 2023, au fost slăbite de presiunile inflaționiste persistente și de recentele turbulențe din sectorul bancar internațional. Invazia Rusiei în Ucraina continuă; tensiunile geopolitice au crescut. În prezent, inflația în Republica Moldova a scăzut ca urmare a politicilor restrictive ale Băncii Naționale și a scăderii prețurilor la alimente și energie. Cu toate acestea, multe țări se confruntă în continuare cu presiuni asupra prețurilor, care, la rândul lor, creează tensiuni pe piața muncii. În plus, creșterea rapidă a ratelor dobânzilor a sporit vulnerabilitatea sectorului bancar, ceea ce necesită măsuri de stabilizare/echilibrare a sistemului bancar.

FMI preconizează o redresare a activității economice mondiale în perioada 2024-2026, dar riscurile negative persistă, deoarece impactul crizei rămâne foarte incert. Această incertitudine ar putea duce la o redresare mai lentă decât se preconiza anterior. Efectele războiului continuă să cântărească asupra economiei Republicii Moldova. După ce PIB-ul s-a contractat cu aproximativ 5 % în 2022, PIB-ul a scăzut ulterior cu 0,4 % în perioada ianuarie-septembrie 2023. Se preconizează că economia își va reveni în 2024 (+3,5 %), susținută de o creștere puternică a producției agricole și de o redresare a consumului și a investițiilor, pe măsură ce salariile reale și remitențele se vor redresa. În același timp, se așteaptă ca PIB-ul să rămână până acum sub tendințele de dinainte de pandemie și de dinainte de război. Incertitudinile legate de război rămân ridicate și ar putea încetini redresarea, iar riscurile la adresa perspectivelor sunt ridicate și predispuse să se înrăutățească. Cu toate acestea, progresele înregistrate în ceea ce privește aderarea la UE, o redresare mai rapidă a cererii interne sau a partenerilor comerciali ar putea stimula creșterea economică și încrederea. Creșterea economică preconizată este determinată de starea de sănătate relativ bună a sectoarelor economice interne și reflectă mai mulți factori care compensează pierderile din 2022: o redresare treptată a consumului, deoarece se preconizează că inflația va scădea mai rapid decât se aștepta anterior și se așteaptă ca relaxarea monetară să sprijine creditarea; producția agricolă care se redresează după o recesiune profundă în 2022; redresarea relativă a economiilor partenerilor comerciali, care va stimula comerțul extern; salariile și pensiile mai mari vor susține consumul; actualul mediu relativ mai slab al politicii monetare și prețurile globale ale energiei, mai mici decât se așteptau, vor sprijini, de asemenea, cererea.

Potrivit documentului, principalele ipoteze referitoare la principalele măsuri de politică care vor afecta perspectivele economice sunt: politica monetară rămâne adecvată; politica fiscală se va concentra în continuare pe atenuarea impactului economic și social al războiului, sprijinind în același timp redresarea; măsurile importante de sprijinire a întreprinderilor vor continua; politicile de reformă structurală se vor concentra pe sprijinirea întreprinderilor și îmbunătățirea pieței muncii; proiectele de infrastructură publică vor fi implementate mai eficient, cu hr "Pe termen mediu se așteaptă o creștere durabilă, determinată de implementarea reformelor și, nu mai puțin important, de angajamentul țării față de reformele economice în contextul statutului de candidat la UE", se arată în Programul de reforme economice al Republicii Moldova 2024-2026.

Ucraina a început să exporte ceapă în România, ţară care, anterior, importa în mod activ acest produs din Republica Moldova, transmite g4media.ro

„Românii cumpără ceapă din Ucraina deoarece stocurile acestui produs în Republica Moldova au început să scadă, iar prețurile au crescut” – a explicat Fedir Ribalko, un consultant internațional pentru fructe și legume, comerț și logistică.

„În momentul de faţă, prețul cepei în Ucraina rămâne stabil și variază între 10 și 15 hrivne/kg, adică 0,27-0,40 USD/kg, în funcție de calitate, regiune și dimensiunea lotului. În ultimele săptămâni, au apărut pe piaţă numeroase oferte pentru vânzarea de ceapă mică şi ceapă de slabă calitate, ceea ce cred că este rezultatul sortării produselor pentru expedieri la export şi aprovizionare către lanţul de supermarketuri. Prețurile pentru o astfel de ceapă nu depășesc 7 hrivne/kg (0,19 USD)” – a declarat şi Oleksandr Horev, expert internațional în cadrul Organizație pentru Alimentație și Agricultură.

Potrivit analiștilor, exportul de ceapă ucraineană către țările UE devine profitabil.

„Acest lucru confirmă încă o dată incredibilul – Ucraina a reușit să-şi restabilească producția de ceapă în doar un an, pierzând până la 80% din suprafețele și infrastructura pentru cultivarea, depozitarea și procesarea cepei în zonele sudice ale regiunii Herson, ca urmare a acțiunile barbare ale invadatorilor ruși” – se arată într-o analiză realizată în cadrul proiectului East Fruit. În opinia analiştilor, creșterea livrărilor de ceapă din Ucraina către țările UE poate susține prețul cepei pe piața internă, în special pentru produsele de înaltă calitate.