Cum decongelezi carnea de pui. Greșeala pe care o face toată lumea
Carnea de pui se prepară foarte repede, motiv pentru care mulți o îndrăgesc. Totuși, trebuie să ții neapărat cont de cum o decongelezi. Dacă faci acest lucru incorect, îți vei pune viața în pericol.
Greșeala pe care o faci când decongelezi carnea de pui
Carnea de pui este preferată de toată lumea. Ea este delicioasă în orice mâncare și este și bună pentru cei care țin diete.
Totuși, până să te apuci să o prepari, dacă ai ținut-o la congelator, trebuie să o dezgheți. Există mai multe metode pentru asta, dar doar unele nu-ți pun sănătatea în pericol.
Cea mai cunoscută metodă de dezghețarea a cărnii de pui este punerea acesteia într-un bol, pe ultimul raft din frigider. Ea ar trebui ținută acolo cel puțin 24 de ore. Dacă nu s-a dezghețat după această perioadă, mai ține-o acolo până se dezgheață complet.
De obicei, timpul pentru dezghețare depinde de cât de groase sau mari sunt bucățile de carne. Dacă este vorba despre un pui întreg, el va trebui să stea mai mult la dezghețat.
Metoda rapidă de a dezgheța carnea de pui
Dacă nu ai destul timp la îndemână sau dacă nu mai poți aștepta, există o metodă rapidă de a dezgheța carnea de pui.
Tot ce trebuie să faci este să pui carnea într-un ambalaj ermetic, apoi să o pui într-un castron și să torni apă rece peste. Apa se va schimba odată la 30 de minute. După ce s-a dezghețat carnea, e bine să o gătești imediat.
Apa caldă sau călduță nu este recomandată pentru dezghețarea puiului.
Carnea de pui se poate dezgheța la cuptorul cu microunde
O bună parte din cuptoarele cu microunde aflate acum pe piață au și opțiunea de dezghețare a cărnii.
Când folosești această metodă este important să decongelezi doar cât ai nevoie, nu toată carnea. Ea se așează într-un recipient potrivit pentru microunde și trebuie gătită imediat după.
Ulterior, cuptorul cu microunde trebuie curățat bine.
Încălzirea cărnii la microunde pentru decongelare poate duce la formarea de puncte fierbinți sau regiuni care pot începe să se gătească prematur în timpul decongelării.
Prin urmare, este esențial să dezghețați doar cantitatea necesară și să procedați la gătirea promptă a cărnii.
Carnea de pui nu trebuie decongelată la temperatura camerei
Multe gospodine vă sfătuiesc să nu dezghețați puiul la temperatura camerei pe tejgheaua din bucătărie.
Temperatura camerei se situează, de obicei, în jurul valorii de 20 de grade Celsius, un interval care se încadrează în zona de pericol pentru siguranța alimentară pentru depozitarea cărnii de pasăre.
Aceasta se referă la intervalul de temperatură în care bacteriile tind să prolifereze semnificativ, care se încadrează între 4,4 și 60 de grade Celsius.
Decongelarea puiului la temperatura camerei presupune supunerea cărnii la temperaturi periculoase pentru o durată prelungită, ceea ce poate duce la dezvoltarea bacteriilor și la riscul de îmbolnăvire.
În Republica Moldova vor fi implementate o serie de proiecte de anvergură și importanță națională
În Republica Moldova vor fi implementate o serie de proiecte de anvergură și importanță națională, printre care construcția autostrăzii Ungheni-Chișinău-Odesa, a liniei ferate de mare viteză București-Chișinău-Odesa, modernizarea aeroportului din Chișinău
Declarația a fost făcut, joi, în cadrul unei conferințe de presă, de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, care a prezentat planul "5+1" de reconstrucție a infrastructurii Republicii Moldova pentru următorii ani. Potrivit acestuia, proiectele de anvergură menționate sunt incluse în secțiunea "+1" și reprezintă o completare importantă la cele 5 priorități principale ale planului. "Acestea sunt proiecte de anvergură, dar Moldova va putea să avanseze cu adevărat, spre Europa, doar dacă vor fi realizate în următorii ani. Indiferent de cât timp va dura realizarea lor, aceste proiecte trebuie lansate și implementate: ele sunt șocul de dezvoltare de care avem nevoie pentru a pune Moldova pe drumul cel bun, pe drumul european. Suntem conștienți că este nevoie de mai mult timp pentru a le implementa, dar ele joacă un rol important pentru dezvoltarea Moldovei. Și da, trebuie să începem să le pregătim de astăzi", a declarat Andrei Spînu, scrie infomarket.md.
El a menționat că proiectul autostrăzii Ungheni-Chișinău-Odesa se referă la două segmente de drum: Ungheni-Chișinău, în lungime de 110 km, și Chișinău-Odesa, în lungime de 190 km, dintre care 145 km trec pe teritoriul Republicii Moldova. "Acesta este un proiect strategic care va dezvolta țara noastră și va conecta Republica Moldova cu Uniunea Europeană", a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Potrivit acestuia, este planificată și o cale ferată de mare viteză cu ecartament european, care va lega Bucureștiul de Chișinău și Chișinăul de Odesa. "O prioritate imediată este tronsonul Chișinău-Iași, în lungime de 110 kilometri, care leagă Republica Moldova de România, de Uniunea Europeană", a mai spus ministrul. Andrei Spînu a numit modernizarea aeroportului din Chișinău drept un alt proiect important de importanță națională. El a menționat că actuala capacitate a aeroportului este limitată la 3 milioane de pasageri. "Prognozele arată că în următorii ani ne așteptăm la o creștere a traficului de pasageri de până la 5 milioane de pasageri. În acest context, este necesar să demarăm cât mai curând construcția unui nou terminal, conform standardelor europene, care va conecta oamenii, diaspora și mediul de afaceri european cu mediul de afaceri din Moldova. Estimările de bază arată că necesarul minim de investiții în acest scop se va ridica la 200 de milioane de euro în următorii ani", a declarat ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale.
El a precizat că un alt proiect important de infrastructură ar trebui să fie reconstrucția portului Giurgiulești. Andrei Spînu a precizat că în 2021-2022. Moldova a exportat între 60% și 80% din mărfuri prin alte porturi din cauza lipsei capacităților de transbordare. "În acest context, este important să fie construite capacități suplimentare de transbordare pentru cel puțin 800.000 de tone în portul Giurgiulești. În acest scop, avem nevoie de investiții de aproximativ 40 de milioane de euro", a spus el. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a numit construcția podurilor noi peste Prut și Nistru drept alte proiecte strategice la acest capitol. "Este vorba de podurile Ungheni - Ungheni, Leova-Bumbăta, care nu ar mai trebui să fie poduri de pontoane, ci de piatră, podul Stînca-Costești, care va lega Republica Moldova de Uniunea Europeană, de România, și podul Cosăuți - Iampol, care va lega Republica Moldova de Ucraina", a spus Andrei Spînu.
Vladimir Bolea, atac dur în adresa regelui cerealelor: Este devastator ca un agent economic să dețină monopolul
Producția și procesarea semințelor de floarea soarelui, o ramură crucială a economiei naționale, se confruntă cu o problemă majoră în Republica Moldova, de-a lungul anilor: un monopol care deține 100% din piață. Această situație a stârnit îngrijorări în rândul oficialilor și agricultorilor, deoarece poate avea consecințe devastatoare asupra dezvoltării acestei industrii și a economiei în ansamblu.
Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a recunoscut problema și a subliniat necesitatea de a lua măsuri pentru a evita consecințele negative ale monopolului în industria de procesare a semințelor de floarea soarelui. Deși producția și exportul de ulei din floarea soarelui sunt vitale pentru economie, controlul absolut al unui singur agent economic asupra procesării creează un obstacol în calea dezvoltării acestei ramuri și poate duce la prăbușirea prețurilor pentru producătorii de semințe de floarea soarelui, scrie bani.md.
Ministrul Agriculturii a declarat că au fost inițiate discuții cu agricultorii pentru a identifica soluții și măsuri concrete care să asigure o concurență sănătoasă în această industrie vitală. Scopul este de a evita situații în care un singur jucător controlează complet procesarea semințelor de floarea soarelui și de a susține dezvoltarea unei industrii mai competitive și prospere.
Trans-Oil, unul dintre cele mai mare grupuri de agrobusiness din Republica Moldova cu afaceri și în România unde fabrica de ulei vegetal Ultex din Ţăndărei (jud. Ialomiţa), cumpărată cu peste 10 milioane de euro în 2014 de la omul de afaceri Vasile Niţescu, La momentul respectiv Trans-Oil opera în România prin Florea International, iar în prezent activează prin Global Grain International.
Trans-Oil etse deţinut de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.
Numărul animalelor crescute în gospodăriile moldovenești a scăzut
Numărul vacilor, porcilor, caprelor și oilor crescute în grajdurile și țarcurile de lângă casă a scăzut, în medie, cu șase la sută în acest an, arată statistica oficială. Prețurile mici pentru lapte și carne îi determină pe crescători să renunțe la această activitate, iar din această cauză producătorii de lactate sunt nevoiți să importe materia primă din afara țării.
Valeriu Popa, de 8 ani este văcar în satul Heciul Nou din raionul Sîngerei. Bărbatul spune că față de acum 10 ani, numărul animalelor a scăzut de aproape două ori, scrie agroexpert.md.
„Aici este Heciul Nou. – Câte vaci aveți? 60 avem. – Deci pe tot satul sunt 60 de vaci? Da, partea cealaltă mai sunt acolo 30 de vaci, cam așa. La 10 ani în urmă, erau și 80, și 90 și la 100 ajungea partea cealaltă, partea aceasta peste 100, ajungea și la 130. Unde sunt copacii era fermă de vaci, dar s-a desființat”, afirmă Valeriu Popa.
Valentina Burlacu din satul Elizaveta, municipiul Bălți este unica din mahala care mai are vaci, totul de dragul copiilor și nepoților, pentru a le oferi produse de calitate.
„Nu îți iese așa, dar fiindcă sunt copiii, dar să mă duc cu laptele cela de la magazin și cu al nostru, nu se combină. Mai țin că mai am și un băiat și de aceasta. La fiecare gospodărie erau vaci, dar acum iaca strada noastră nu are nimeni, poate mai ține vreo 2-3 păsări. – De ce nu țin vaci? Apoi unde să le duci la păscut, dacă nu ai unde, nu este imaș cum era înainte, cum se făceau la colhozuri, sovhozuri, dar acum ești bucuros așa să ții pentru tine”, susține locuitoarea.
Locuitorii din Elizaveta își amintesc cu nostalgie de timpurile când la fiecare gospodărie erau câte 2-3 vaci, însă din cauza prețurilor mari la furaje acum nu mai este rentabilă această ocupație.
„Dacă este muncă pe degeaba, că să ții un animal trebuie să ai un folos ceva, dar așa ce, nu poți ținea vacă că ba nu îți dă voie să le paști acolo, este totul scump și când scoți munca ta, nu faci nimic, noi chiar singuri am avut vacă și nu faci nimic deja”, a adăugat o locuitoare.
Directorul fabricii de brânzeturi din raionul Rîșcani, spune că în ultimii 3-4 ani cantitatea de lapte produs în Republica Moldova a scăzut cu 35 la sută, de aceea procesatorii sunt nevoiți să importe materia primă.
„La noi în Moldova avem un deficit de producție a laptelui. Dacă este deficit nu e concurență, unde nu e concurență, nu este calitate și toate merg. Unde îi puțin lapte cresc costurile de achiziție, logistica, de aceea pentru noi e foarte important ca fermierii noștri să aibă lapte cât mai mult, calitativ, să nu trebuiască să-l importăm de peste hotare”, precizează directorul Fabricii de Brânzeturi din raionul Rîșcani, Gheorghe Angheluță.
Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea susține că ministerul va veni cu soluții astfel ca până în 2025 la un efectiv de vite să crească în ferme până la 20 de mii de capete.
„Obiectivul Ministerului Agriculturii în urma programelor care vor fi începute din octombrie anul curent 2023, este ca până în 2025 să ajungem la un efectiv de 20.000 de vaci mulgătoare în ferme, în alt productive care să producă cantitatea de minim 160.000 de litri de lapte, măcar un 40 la sută din consumul intern de lapte să fie garantat de producătorii din ferme de lapte”, a declarat oficialul.
În Republica Moldova sunt înregistrate 60 de mii de vaci mulgătoare, dintre care aproape14 mii sunt în cele 220 de ferme, unele cu un efectiv de 20-30 de capete, autorizate de ANSA.
Care sunt dulciurile sănătoase potrivite pentru creier
Prof. dr. Vlad Ciurea a explicat la Antena 3 CNN că dulcele este extrem de important pentru creier, însă nu orice dulce. Medicul a subliniat că există câteva alimente care sunt pe placul creierului și care au efecte extrem de benefice.
”Să mergem puțin spre dulce, dar dulcele care îi place creierului. Nu-i place orice! Este un organism foarte mofturos.
Trebuie să îi dai miere, ciocolată seacă, nu însiropată.
Cacao iar este foarte bună pentru activitatea cerebrală!
Să se mănânce mâncăruri seci, carne cât mai seacă, cât mai fără grăsime, carnea de curcan este recunoscută, pentru că are calorii reduse, peștele slab și salată, salată, salată”, a explicat neurochirurgul Vlad Ciurea la Antena 3 CNN.
Premier Energy vrea să construiască o centrală de echilibrare a energiei pentru a economisi banii Moldovei. Dar nu există legi pentru acest lucru
Moldova ar putea avea o centrală electrică pentru echilibrarea producției de energie. Acest lucru ne-ar permite să cheltuim jumătate din suma necesară pentru a cumpăra astfel de energie electrică din România și Ucraina în timpul vârfurilor de sarcină sau al penuriei acute. Centrala este planificată să fie construită de Navitas Energy, parte a grupului Premier Energy. În același timp, în ciuda intenției și a disponibilității banilor, compania nu poate nici măcar să înceapă construcția din cauza lipsei de legislație în acest domeniu.
După cum au fost informați jurnaliștii în timpul unei vizite la Premier Energy, grupul Emma Capital (proprietarul Premier Energy) analizează posibilitatea unui studiu mai aprofundat pentru construcția centralei și este gata să aloce 30 de milioane de euro pentru construcție. În același timp, a fost deja pregătit un studiu preliminar de fezabilitate, scrie yellowpages.md.
O astfel de centrală va fi alimentată cu gaze naturale și va putea produce cantități mari de energie electrică – până la 40 de megawați – într-un timp foarte scurt și va putea acoperi deficitul de energie în situații de urgență – de exemplu, dacă, așa cum s-a întâmplat anul trecut, instalațiile de infrastructură energetică din Ucraina vor fi avariate din cauza bombardamentelor rusești. În prezent, Moldova cumpără energie electrică de echilibrare din România sau Ucraina cu 150-300 de euro pe MW, în timp ce energia locală va costa la jumătate.
Potrivit evaluării investitorilor, cea mai bună locație pentru stație este în una dintre zonele industriale ale municipiului Chișinău.
Mihai Gîdei, directorul Navitas Energy, a explicat că această centrală nu va putea asigura securitatea energetică a Republicii Moldova în ansamblu, dar, dacă va fi izolată, va putea alimenta, de exemplu, o parte din Chișinău cu energie electrică și chiar cu energie termică pentru o anumită perioadă de timp, deoarece produce energie termică ca produs secundar, care poate fi utilizată de consumatorii finali.
„În prima fază, capacitatea centralei va fi de 40 de megawați, dar este scalabilă, poate fi extinsă până la 60 de megawați, dar depinde de cum merg lucrurile. Dacă acest lucru s-ar fi făcut acum trei ani, situația ar fi fost diferită, dacă am fi avut două sau trei astfel de centrale, securitatea energetică ar fi fost foarte puternică. Din păcate, încă nu există un cadru legal”, a explicat directorul Premier Energy pentru Moldova, Jose Luis Gomez Pascual.
Ministerul Energiei este în curs de ajustare a legislației, care va specifica toate cerințele pentru punerea în funcțiune a unor astfel de centrale și interacțiunea acestora cu întreprinderile de stat și cu consumatorii.
Se va face Marlboro la Chișinău?
Philip Morris International anunță o investiție de 3 milioane de dolari în Republica Moldova. Contractul a fost semnat la finalul lunii august, iar procesul de producție urmează să înceapă chiar din acest an.
Compania urmează să investească în echipamente specializate pentru fabrica „Tutun-CTC”, unde vor fi produse branduri din portofoliul PMI. Noua tehnologie va susține și scopul implementării sistemului de trasabilitatea a produselor de tutun „track and trace”, prevederea legislativă care urmează să intre în vigoare din 2026. Unul dintre efectele anticipate va fi combaterea traficului ilicit de țigări, spun reprezentanții companiei, scrie stiripesurse.ro.
Prin investițiile planificate, fabrica „Tutun-CTC” va produce branduri din portofoliul PMI, iar compania va contribui la economia țării inclusiv la asigurarea locurilor de muncă, dar și va revigora alte industrii din țară.
„Acest lucru nu doar va facilita procesul de furnizare a produselor, ci va contribui și la economia țării, la asigurarea locurilor de muncă și suntem siguri că va transmite un semnal pozitiv și altor companii să investească în Republica Moldova”, a declarat Maksym Barabash, director Philip Morris Ukraine & Moldova.
Pentru industria tutunului, perioada pandemică și războiul din Ucraina au adus provocări multiple: schimbarea lanțurilor de aprovizionare, riscuri ridicate de inflație, schimbări în politicile de reglementare și o creștere aproape dublă a vânzărilor ilicite la produsele de tutun. Totuși, compania nu și-a redus activitatea, ci, dimpotrivă, a reușit să-și extindă prezența pe piața moldovenească.
Philip Morris este prezent pe piața Moldovei din 1996, este unul dintre cei mai mari contribuitori la bugetul de stat și un angajator responsabil. În ciuda tuturor dificultăților, anul trecut, compania a achitat 1 miliard de lei la bugetul Republicii Moldova. Tot anul trecut, Philip Morris Moldova a inițiat transferul Centrului de asistență pentru utilizatorii dispozitivelor de încălzire a tutunului din România în Republica Moldova.
Anunțul referitor la investițiile din Republica Moldova vine în contextul în care CEO-ul Philip Morris International, Jacek Olczak, prezent la București pentru evenimentul care a marcat 30 de ani de prezență a companiei în România, anunța la rândul său, o suplimentare cu 130 de milioane de euro a investițiilor în Fabrica de la Otopeni.
Philip Morris International (PMI) este o companie americană de tutun, unul dintre cei mai mari producători de țigări din lume. Produce produse din tutun în 46 de fabrici și le vinde în 180 de țări. Cele mai cunoscute brănduri sunt: Marlboro, Parliament, Bond, Chesterfield, L&M, Next, HEETS (bețișoare de tutun pentru sistemul electronic de încălzire a tutunului IQOS).
În 2023, producția de mere ar putea ajunge la 548 mii tone. Este cu peste 18% mai mult decât în 2022
În 2023, recolta de mere în Republica Moldova ar putea ajunge la 548 mii tone. Directorul executiv al Moldova Fruct, Iurie Fală, a participat, în perioada 2-4 august la Conferința Prognosfruit, organizată de Asociația Mondială a Merelor și Perelor (WAPA), la Trentino, Italia. În cadrul evenimentului, WAPA a anunțat previziunile privind producția de mere și pere. Astfel, prognoza producerii de mere în Moldova arată o creștere de la 446,3 mii tone, ceea ce constituie cu 18.56% mai mult în sezonul actual decât în anul 2022.
În structura producției globale de mere, din totalul de 548 mii tone, soiul Golden Delicious are poziția de lider cu ponderea de 19%, urmat de Gala cu 13%, Florina și Red Delicious cu câte 7%, Granny Smith – 6%, Jonagold – 4% ș.a., scrie yellowpages.md
Totodată, potrivit WAPA, în 2023, producția de mere în UE pentru principalele țări producătoare se estimează să scadă până la 11,4 milioane tone, ceea ce constituie cu 3,3% mai puțin decât anul trecut.
Tendințele europene sunt similare cu cele ale altor țări din emisfera nordică, cum ar fi China, a cărei recoltă de mere va rămâne stabilă la 37,2 milioane de tone, în timp ce SUA se așteaptă la o recoltă de mere de 4,5 milioane de tone (cu 3,6% mai puțin față de anul 2022). De asemenea, se așteaptă ca recolta de mere din India să scadă cu peste 30%, la 1,9 milioane de tone în total.
Fermierii nu își pot vinde cerealele din cauza prețurilor prea mici
Deși au obținut producții mai bune decât în anii precedenți, agricultorii se plâng că stau cu cerealele în hambare și nu au ce să facă cu marfa, pentru că prețul de vânzare este prea mic. Aceștia spun că piața este plină cu grâne din Ucraina, iar cei care vor să cumpere oferă prețuri mult prea mici, care nu le acoperă uneori nici cheltuielile suportate. Astfel încât agricultorii nu-și pot recupera nici măcar investițiile.
Sergiu Plămădeală din satul Cobîlea, raionul Șoldănești, lucrează 50 de hectare de teren. Ca să-și întrețină familia, crește porci și viței. Doar o parte din cereale le utilizează pentru hrana animalelor, restul recoltei o vinde, scrie vocea.md.
„Am avut 50 de hectare, din care 20 însămânțate cu grâu, pe care l-am dat cu 2,20 de lei kilogramul. Trebuia să plătesc rata la bancă, dar nici nu avem unde depozita marfa. Suntem mai mult în pierdere. Este foarte greu. Uneori îmi vine să las totul și să merg peste hotare. Numai pentru îngrășăminte am plătit 17 mii de lei”, ne spune fermierul.
Muncește peste hotare și investește acasă
Într-o situație similară s-a pomenit și Sergiu Pietraru din același sat, Cobîlea. Muncește de ani buni în Franța și a decis să investească acasă, în agricultură. Și el stă cu hambarul plin cu cereale și nu știe ce să facă cu ele, pentru că nu ar vrea să le dea la un preț de nimic.
„Mai am încă 30 de tone de grâu și orz din anul trecut. Nu le-am vândut, pentru că prețul nu mi-a convenit, trebuia să îl dăruiesc. În anul acesta e exact aceeași situație. Nici jumătate din cheltuielile pentru motorină, îngrășăminte nu le-am acoperit. Cred că o să mă întorc în Franța și voi munci la străini, dacă pe noi nu ne ajunge capul să comercializăm producția noastră”, ni se plânge Sergiu Pietraru.
Și agricultorul Sergiu Ivanov din raionul Fălești spune că nu i s-a întâmplat niciodată să ajungă până la finele verii cu hambarele pline cu cereale.
„Dacă îl vând acum, eu răspund penal. Este legea prețului de cost, nu avem voie să vindem sub prețul de cost. Ce ne facem noi? Eu vreau să vând grâul, cum să nu îl vând? Dați un preț mai mare și îl vând tot, dar nu ai cui vinde. Am destul, am cantități mari, niciodată nu am avut așa cantități mari depozitate ca la ora actuală. Tot timpul îl vindeam, dar acum suntem între ciocan și nicovală, nu știu ce o să fie”, ne spune fermierul.
Recunosc problema, dar nu pot face nimic
Deși recunoaște că prețul cerealelor în acest an este prea mic, Ministerul Agriculturii susține că nu poate influența politica prețurilor, dar că depune eforturi pentru a subvenționa o parte de pierderile agricultorilor.
„Dacă ați observat, prețul la grâu a început cât de cât să crească, după ce Federația Rusă a ieșit din acordul vizând cerealele din Ucraina. Noi știm că la nivel global consumul de cereale a rămas același, ba din contră, s-a mărit. Producția de cereale s-a micșorat, respectiv, cerere trebuie să existe. Se preconizează că prețul la cereale va merge spre creștere”, susține Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.
Preț de două ori mai mic
În vara anului trecut, un kilogram de grâu costa între patru lei și 50 de bani și cinci lei, de două ori mai mult față de vara aceasta.
Anterior, fermierii au cerut Guvernului să organizeze un „coridor verde” pentru exportul de cereale autohtone prin portul Giurgiulești. Marți, Cabinetul de miniștri a decis alocarea din Fondul de Rezervă a 200 de milioane de lei pentru fermierii care au avut pierderi la culturile de prima grupă în anul 2022. Banii vor fi distribuiți prin intermediul Agenției pentru Intervenție și Plăți în Agricultură, după colectarea cererilor de ajutor.
Cuantumul financiar stabilit pentru fiecare solicitant va facilita lucrarea și pregătirea terenului pentru perioada imediat următoare, va îmbunătăți situația financiară și nu va permite intrarea în insolvabilitate a circa 3000 de fermieri, cu suprafețe în posesie de până la 1500 de hectare.
„Agricultura beneficiază de subvenții masive, de peste 1 miliard 700 de milioane de lei anual, pentru că ne dorim ca, gradual, acest sector să devină mai tehnologizat și mai puțin vulnerabil la provocările din exterior. Efortul enorm pe care îl depunem, împreună cu întreaga societate, va ajuta fermierii să depășească dificultățile financiare pe care le au”, a spus prim-ministrul Dorin Recean.
Potrivit datelor statistice, aceste ajutoare ar facilita lucrarea a circa 280 de mii de hectare de terenuri însămânțate cu culturi de prima grupă (grâu, orz, ovăz). De asemenea, recent a fost aprobat Regulamentul privind repartizarea celor 4000 de tone de motorină donată de România. Potrivit Ministerului Agriculturii, în 2023, producția de grâu se ridică la 1,5 milioane de tone, aproape dublu comparativ cu anul trecut.
Dormitul cu lumina aprinsă. Cum ne poate afecta sănătatea acest obicei
Dormitul cu lumina aprinsă este un obicei pe care unii dintre noi îl deprindem din copilărie. Deși pare inofensiv, acest mod de a ne adormi ne poate afecta sănătatea în moduri nebănuite.
De ce nu este bine să adormim cu lumina aprinsă.
De ce nu este bine să adormim cu lumina aprinsă. Dacă ați făcut vreodată asta sau face parte din rutina voastră de fiecare noapte, iată ce trebuie să știți despre modul în care lumina vă afectează somnul, conform LiveStrong, scrie capital.ro.
Pe termen lung, lipsa unui somn de calitate poate avea consecințe nedorite asupra sănătății. Dacă vă gândiți să lăsați lumina aprinsă când mergeți la culcare, luați în considerare următoarele repercusiuni. Experții susțin că nu trebuie ignorate.
Efecte secundare ale dormitului cu lumina aprinsă
„Dormitul într-o cameră întunecată este mai bun pentru somn și sănătate”, spune Shelby Harris, expertă în somn.
„Expunerea la lumină, în special noaptea, poate perturba ciclul de somn și vă poate face să adormiți mai greu. Dormitul cu luminile aprinse poate afecta calitatea și durata somnului”, susține ea.
Lumina este un semnal puternic pentru creier: spune că e timpul să fii treaz! Pe de altă parte, întunericul spune creierului să se oprească, pentru că e timpul să dormi, arată Institutul Național pentru Securitate și Sănătate Ocupațională (NIOSH).
Lumina suprimă secreția de melatonină
Asta pentru că lumina suprimă secreția de melatonină, un hormon pe care creierul îl pompează când este întuneric, care te ajută să dormi și reglează ciclul somn-veghe, cunoscut drept ”ceasul intern al corpului”.
În plus, spune Harris, lumina stimulează creierul, așa că este mai dificil să te relaxezi înainte de culcare.
O cercetare din The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism a constatat că, la persoanele expuse la lumină, în timpul celor opt ore înainte de culcare, producția de melatonină a fost mai mică și eliberarea ei a fost întârziată.
Perturbă ciclul de somn
Lumina camerei poate fi o perturbare a diferitelor etape ale somnului, toate acestea fiind importante pentru a ne trezi mai odihniți și pentru a obține ceea ce are nevoie corpul.
Cercetările din Sleep Medicine au descoperit că dormitul cu o lumină aprinsă, lângă pat, perturbă ciclurile de somn, creșterea somnului în stadiul 1 (etapa inițială scurtă și ușoară a somnului) și scăderea somnului cu unde lente (somn profund).
De asemenea, trezirile nocturne au crescut atunci când luminile erau aprinse.
De ce? Luminile afectează activitatea creierului, chiar și atunci când dormiți.
Scade calitatea și durata somnului
Dacă ții ochii închiși, care este problema? Chiar și așa, „lumina din cameră îți poate afecta somnul”, spune Harris.
Dormitul într-o zonă cu expunere la lumină pe timp de noapte este asociat cu o scădere a timpului de somn, sugerează o cercetare din iunie 2016.
Totul este despre supresia melatoninei, spun autorii.
Te face să te simți rău a doua zi
Dacă nu dormi suficient și/sau somnul este de proastă calitate, este puțin probabil să te trezești fresh.
„Dormitul cu luminile aprinse te poate face să te simți obosit și amețit a doua zi”, spune Harris.
„Poate afecta concentrarea, starea de spirit și sănătatea generală”, adaugă ea.
Poate crește riscul de boli cronice
Lipsa somnului a fost legată de dezvoltarea diabetului, bolilor cardiovasculare, obezității și depresiei, conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).
Dormitul cu luminile aprinse este legat de depresie. De asemenea, lumina albastră de pe dispozitivele electronice poate avea cele mai grave efecte asupra dispoziției.
Într-un studiu mic, pe 20 de persoane, din martie 2022, adulții sănătoși care au dormit cu expunere moderată la lumină au avut o frecvență cardiacă mai mare pe timp de noapte, o variabilitate scăzută a frecvenței cardiace (un marker al sănătății inimii) și o rezistență mai mare la insulină, dimineaţa următoare, în comparaţie cu cei care dormeau cu o lumină slabă.
