Cetățenii din Republica Moldova care dețin cetățenie română și intenționează să-și perfecteze o carte de identitate românească ar fi refuzați de către autoritățile de la București, în urma unor verificări la adresa de domiciliu. Motivul indicat de către serviciile publice comunitare județene/locale este că persoana nu locuiește la domiciliul indicat la perfectarea actului de identitate.
Fenomenul, ce ia amploare în ultimele luni, a fost sesizat de către mai mulți cetățeni care intenționau să-și perfecteze actele în București, Iași și Vaslui etc., dar au fost refuzați, transmite Știri.md.
Într-un comunicat remis presei, compania juridică JustConsult din Republica Moldova susține că astfel „li se încalcă dreptul oamenilor de a obține un act de identitate”. Astfel, compania a adresat o petiție Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din România pentru clarificarea motivelor și normelor legale în baza cărora cetățenii români, care anterior au deținut domiciliu în străinătate, sunt refuzați la perfectarea cărții de identitate.
În special, compania juridică solicită mai multe clarificări la modul în care autoritățile fac uz de art. 62 alin. 1) și 3) din Normele din 10 martie 2021 de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.
Juriștii sunt de părere că autoritățile abuzează de prezenta normă, care prevede că, „urmare a sesizării din oficiu că o persoană fizică nu mai locuiește la adresa cu care figurează înregistrată în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor (RNEP), lucrătorii de evidență solicită lucrătorilor de poliție efectuarea de verificări în teren”. În cazul în care se constată că persoana fizică în cauză nu mai locuiește la adresa declarată ca domiciliu, lucrătorul de la Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor (SPCEP) efectuează mențiuni în Registrul național de evidență a pașapoartelor simple cu privire la încetarea valabilității mențiunii privind domiciliul. Actul de identitate al persoanei aflate în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (3) se anulează.
Compania mai susține că trezește îngrijorări și modul în care este aplicat art. 62 alin. 6) din același act normativ. Astfel, în cazul în care se constată că persoana nu mai locuiește la domiciliul înscris în actul de identitate, la momentul legitimării, actul acestuia se reține spre anulare.
Directorul companiei juridice este de părere că „prin aplicarea abuzivă a acestei norme, mii de cetățeni români sunt îngrădiți de dreptul legal de a deține un act de identitate, cu care se legitimează în fața autorităților. De asemenea, este încălcat flagrant art. 25 din Constituția României, prin care este stabilit dreptul fiecărui cetățean «de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară»”.
În context, amintim că, anul trecut, un proiect de act normativ elaborat de Ministerul Afacerilor Interne al României reglementa că cetățenii români care nu fac dovada că locuiesc efectiv la adresa din buletin, prin verificările făcute de polițiști, pot rămâne fără actul de identitate, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Afacerilor Interne al României. Scopul actului normativ este de a elimina situațiile în care un număr mare de persoane își stabilesc, în mod fictiv, domiciliul la o adresă.
Directorul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) din România, Cătălin Giulescu, a explicat că intenţia proiectului nu a fost de anulare a menţiunii de domiciliu. Această menţiune de domiciliu urma să fie înscrisă doar în Registrul naţional de evidenţă e persoanelor. Proiectul cuprinde doar principii, nu şi procedura de urmat - în niciun caz această menţiune de anulare a domiciliului nu este luată doar pe baza unei constatări a unui poliţist.
