Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor avea acces la un fond de creditare cu dobândă redusă, susținut de către stat. Regulamentul cu privire la activitatea Fondului pentru antreprenoriat și creștere economică a Moldovei (FACEM) a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial, transmite MOLDPRES.

Prin intermediul acestui nou program, întreprinderile din domeniile strategice și prioritare ale economiei naționale vor avea acces facilitat la finanțarea afacerilor cu potențial de creștere și dezvoltare, respectiv vor fi create și menținute locuri de muncă. 

FACEM va fi organizat sub forma unei subdiviziuni interne în cadrul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Hotărârea de Guvern privind aprobarea Regulamentului a intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Fondul FACEM va fi finanțat din bugetul de stat și din sursele partenerilor de dezvoltare și va oferi antreprenorilor acces la finanțare la costuri reduse. Contribuția statului pentru anul 2022 este în valoare de 70 mln de lei (3,5 mln de euro). Pe parcursul următorilor ani se preconizează capitalizarea suplimentară în valoare de circa 2,77 mlrd de lei (anul 2023 – 450 mln de lei; anul 2024 – 1 mlrd de lei și anul 2025 – 1,32 mlrd de lei).

Politicienii proruși încearcă să bagatelizeze reușita polițiștilor moldoveni în anihilarea unei grupări coordonate de FSB-ul rusesc pentru destabilizarea Republicii Moldova. SUA și UE abordează amenințările la adresa Moldovei la cel mai înalt nivel.

La o zi după reținerea la Chișinău a unui grup mare de indivizi instruiți de agenți FSB să atace poliția la protestul organizat de opoziția pro-rusă, la Chișinău s-au găsit lideri politici care încearcă să acrediteze mediatic ideea că mercenarii pro-ruși ar fi fost racolați de conducerea Moldovei, pentru a justifica suprimarea protestelor opoziției și pentru ca Maia Sandu să-și crească ratingul politic, scrie money.ro.

În pofida reușitei poliției în destructurarea grupării, protestatarii transportați organizat duminică la Chișinău de către partidul „Șor” au încercat să rupă cordoanele de poliție, fiind reținute mai multe persoane care aveau asupra lor obiecte interzise.

Despre planurile Rusiei de a destabiliza Moldova, pentru a-i bloca parcursul european prin montarea unei guvernări loiale, autoritățile moldovene vorbesc deja de câteva luni, inclusiv în cadrul forurilor internaționale. Până acum, Chișinăul a dejucat cel puțin trei tentative rusești de răsturnare a ordinii constituționale în Moldova prin metode hibride.

După cum se vede, e clar că Rusia nu dorește să lase Moldova din mână. Jucându-ne un pic, putem modifica celebrul citat din Apus de Soare, a lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, în felul acesta: ”Moldova a fost a strămoșilor mei, nu este a mea și nu va fi a voastră, și nici a urmașilor voștri”. Degeaba vor moldovenii libertate, apropiere de UE și de NATO dacă rușii vor să controleze viața și viitorul politic al țării. Urmașii moldovenilor de azi nu vor fi stăpâni în țară pentru că nu vor rușii.

Război hibrid

Republica Moldova nu se confruntă cu un ”pericol militar iminent”, ci cu un ”război hibrid” al Rusiei, care are scopul de a ”răsturna puterea” proeuropeană, declară luni ministrul moldovean al Apărării Anatolie Nosatîi, într-un interviu acordat AFP.

”Cea mai mare provocare în acest moment este un set de provocări pe care Federația Rusă încearcă să le folosească pentru a destabiliza situația. Prin dezinformare și tensiuni provocate în interiorul societății noastre, Rusia încearcă să schimbe ordinea politică, să destabilizaze și să răstoarne puterea de stat”, a declarat ministrul Apărării pentru presa fraceză. 

În cadrul interviului, Nosatîi, s-a referit, de asemenea, la încălcarea repetată a spațiului aerian al țării noastre de către rachetele care vizează Ucraina. Mai rău, a spus Nosatîi, a fost incapacitatea Moldovei de a-și apăra pe deplin cerul. 

„Forțele terestre ale Moldovei au toate tipurile de arme, inclusiv de apărare aeriană, dar sunt echipamente vechi care nu au fost modernizate și acest lucru împiedică forțele noastre să opereze la capacitate maximă”, a spus Anatolie Nosatîi, menționând că pentru modernizarea armatei, cu un efectiv de aproximativ 6500 de soldați, e nevoie de timp și bani. 

Întrebat despre regiunea transnistriană, unde Moscova deține aproximativ 1.500 de soldați și un depozit mare de muniție, Nosatîi a reiterat că teritoriul trebuie demilitarizat. 

„Am cerut constant evacuarea necondiționată a forțelor ruse staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv evacuarea depozitului de muniții Cobasna”, a menționat ministrul Apărării. În același context, Nosatîi a spus presei fraceze că situația în stânga Nistrului este stabilă și sub control, în ciuda comentariilor Moscovei, care ar susține contrariul. 

Prin intermediul jurnaliștilor AFP, oficialul de la Chișinău a cerut Europei să rămână unită și hotărâtă în sprijinul său necondiționat pentru Ucraina.

Sprijinind Ucraina cu tot ce are nevoie pentru victorie, Europa promovează „pacea și securitatea în toate țările europene, inclusiv în Moldova. Cele mai recente declarații ale Uniunii Europene și ale partenerilor noștri strategici arată încă o dată că Moldova nu va fi singură, nici acum, nici în viitor, în fața pericolelor și amenințărilor, inclusiv militare”, a conchis Anatolie Nosatîi pentru AFP. 

Șefa MAI: Trădătorii vor ajunge în fața justiției

După protestul cu altercații de duminică, 12 martie, ministrul moldovean al Afacerilor Interne, Ana Revenco, le-a transmis „trădătorilor de țară că în curând vor sta în fața judecății, oricât de mulți bani și ajutor ar primi pentru a distruge țara”. Potrivit ei, „MAI nu va admite ca infractorii și trădătorii să ascundă violențele sub umbrela dreptului la protest”.

„Vocea poporului nu înseamnă violență și trădare de țară! Cei care încalcă legea sub orice pretext, să se aștepte să răspundă în fața anchetei. Toți cei care au adus violențe asupra civililor aflați pe străzi duminică, precum și asupra structurilor de aplicare a legii, figurează deja în dovezile adunate de Poliția Națională. Trădarea de țară este cea mai odioasă manifestare a unui om care s-a născut și trăiește aici”, a menționat șefa de la Interne.

La rândul său, președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a spus că scopul manifestațiilor organizate de partidul „Șor” este „punerea Moldovei la dispoziția Rusiei, pentru ca aceasta să fie folosită în războiul declanșat de Putin contra Ucrainei”. Potrivit lui, tentativa eșuată de destabilizare a țării a fost pusă în aplicare „de unele partide politice și grupări criminale asociate, care se folosesc de necazurile oamenilor”.

„În ultima perioadă, MAI, Poliția de Frontieră, Serviciul Vamal și SIS deconspiră zilnic scheme care au drept scop periclitarea liniștii la noi în țară. Scopul acestor acțiuni este răsturnarea ordinii constituționale, schimbarea puterii legitime de la Chișinău, care să pună țara noastră la dispoziția Rusiei, pentru a opri procesul de integrare europeană, dar și pentru ca Moldova să poată fi folosită de Rusia în războiul ei împotriva Ucrainei”, susține Igor Grosu.

Avertismentul Casei Albe

Casa Albă a acuzat vineri Moscova de faptul că ”încearcă să slăbească Guvernul (Republicii) Moldova”, cu obiectivul de a instala la Chişinău un Guvern care să-i susţină cauza.

Rusia a dezminţit luna trecută orice plan al vreunei lovituri de stat şi a denunţat acuzaţii ”absolut nefondate şi fără probe”.

În centrul acestor îngrijorări se află regiunea prorusă Transnistria, unde Rusia are aproximativ 1.500 de militari staţionaţi şi un important stoc de muniţie rusească.

Ministrul moldovean reiterează îndemnuri la o demilitarizare a zonei. ”Am cerut neîncetat evacuarea necondiţionată a forţelor ruseşti staţionate în mod ilegal pe teritorul moldovean”, subliniază el.

Kremlinul a denunţat recent ”isteria antirusă”, în urma unor declaraţii similare ale premierului Dorin Recean.

Transnistria, populată de rusofoni şi în care se află industrii-cheie – energie, oţel, ciment – s-a despărţit de facto din Republica Moldova în 1992, în urma unui scurt război.

Liderul separatiştilor Vadim Krasnoselski susţinea săptămâna trecută că un plan de atentat a fost urzit de către Ucraina vizând mai mulţi oficiali de rang înalt.

Kievul a denunţat o ”provocare” inspirată de către Kremlin.

În acest ”război hibrid”, aspectul economic joacă un rol important, dă asigurări ministrul moldovean, în vârstă de 50 de ani.

Chisinăul denunţă de mai multe luni ”şantajul energetic al Rusiei”, care şi-a scăzut cu jumătate livrările de gaze naturale.

Judecătorii din Răducăneni au avut de soluţionat un dosar în care a fost implicat un mare oligarh rus, cu o avere de aproape 20 miliarde de dolari, mai mare de peste 7 ori decât cea a celui mai bogat român. O firmă de transport cu sediul în satul Scopoşeni din comuna Gorban a fost acuzată că ar fi încălcat Regulamentul Consiliului European prin care a fost stabilită lista oligarhilor ruşi supuşi sancţionilor din cauza războiului din Ucraina. Prin acţiunile sale, firma ieşeană ar fi contribuit la umplerea buzunarelor lui Aleksei Mordashov, (FOTO DREAPTA) preşedintele celei mai mari companii siderurgice şi miniere din Rusia. Iată întreaga „afacere”!

După ocuparea Crimeei de către Rusia, în 2014, Consiliul European a emis un Regulament prin care au fost stabilite măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.

Iniţial, lista oligarhilor supuşi sancţiunilor era de doar 21, dar numărul lor a crescut semnificativ după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie anul trecut. Pe 28 februarie 2022, pe listă a fost inclus şi Aleksei Mordashov, iar în luna mai şi soţia acestuia, Marina. Cei doi controlează numeroase firme, cu sedii în Rusia sau în paradisuri fiscale, averea personală a soţilor Mordashov fiind estimată de Forbes la 18,5 miliarde dolari. Printre aceste firme se numără şi SeverGroup LLC, cu sediul în Rusia. Pentru comparaţie, familia Mordashov este mai bogată de peste 7 ori decât cea mai avută familie din România: fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman (3 mld. dolari).

O afacere de nici 10.000 de dolari

La 1 martie anul trecut, Deltrans Grup & Ro SRL a încheiat o comandă pentru două transporturi din oraşul rus Kostroma, situat în nord-vestul regiunii europene a Rusiei, în Republica Moldova. Pentru firma ieşeană, era o afacere ca oricare alta, pentru care emisese facturile aferente, în valoare totală de 9.200 dolari. Încărcătura de placaj s-a soldat însă cu o amendă de 30.000 lei aplicată de ANAF şi confiscarea unei sume de 41.600 lei.

Continuarea, în Ziarul de Iași!

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, afirmă că Primăria nu are nici măcar o evidenţă a clădirilor care au nevoie de consolidare, dar a subliniat că există un proiect la nivelul Ministerului Dezvoltării prin care se poate face o inspecţie preliminară a clădirilor. El a anunţat că anul acesta ar putea începe consolidarea a 20 de clădiri din Bucureşti, cu bani din PNRR sau de la Fondul naţional pentru consolidare.

Întrebat, sâmbătă, în emisiunea Insider Politic de la Prima TV, dacă va mai rămâne ceva din Capitală în cazul unui seism, primarul general Nicuşor Dan a explicat că nu s-a făcut nici măcar o evidenţă a clădirilor cu risc seismic.

”Din păcate, noi nu am reuşit să facem nici măcar evidenţa a ce este de consolidat. Există un proiect foarte interesant al Ministerului Dezvoltării – aşa-numita inspecţie vizuală (…), pe baza unui chestionar relativ simplu, să avem imagini de ansamblu ale Bucureştiului. Deci, la sfârşitul anului, eu sper să avem această imagine. La un nivel de aproximaţie o să fie”, a răspuns Nicuşor Dan.

Acesta a precizat că există o listă oficială în care sunt ”vreo 380 de clădiri, grad întâi de risc seismic şi mai sunt vreo 440 care sunt gradul doi de risc seismic”. De asemenea, mai există o listă cu 200 de clădiri vechi, încadrate după vechile normative la clădiri ”de urgenţă”, un echivalent al celor încadrate în risc seismic I.

Întrebat dacă are o estimare a numărului de potenţiale victime în cazul unui cutremur, Nicuşor Dan a precizat că nu există astfel de calcule.

”Nu există tipul ăsta de calcule, bineînţeles (…) există strategii post-calamitate, unde să duci oamenii şi toate evaluările astea. Ce trebuie noi să facem este, pe de-o parte, să fim pregătiţi cu aceste mecanisme în caz că se produce şi, mai ales, să consolidăm în ritm alert. Acum există o schimbare de optică şi la nivelul statului, la nivelul Guvernului (…) statul plăteşte tot”, a explicat edilul.

Nicuşor Dan s-a referit şi la declaraţiile Gabrielei Firea care l-a acuzat că nu a consolidat nicio clădire.

”Nici ea n-ar consolida nicio clădire şi, mai mult decât atât, ar încurca lucrurile. Adică ce a făcut ea cu mult tămbălău şi cu multă publicitate a fost să reabiliteze nişte faţade, clădirea din spate rămânând cu acelaşi… Ei zic punere siguranţă, dar este ambiguitatea asta în limba română, când spui am pus în siguranţă 30 de clădiri. Când auzi şi fără să ştii ce înseamnă asta, se pare că aceste clădiri au fost făcute de fapt. Punere în siguranţă – nu mai cad, nu mai cad bucăţi de tencuială pe cetăţeni. Problema este că, să faci o consolidare, trebuie să faci mai întâi o expertiză şi după expertiză trebuie să faci un proiect şi după proiect abia să te să te apuci de lucrări”, a afirmat primarul.

Acesta a adăugat că au exiastat două probleme: ”una, că totul era dat la Compania de consolidări care avea nişte datorii uriaşe şi nu mai putea să fie salvată, acuma e în faliment şi doi că alte proiecte nu erau şi practic am luat tot mecanismul ăsta de la zero”.

”În momentul de faţă avem vreo 100 de clădiri pentru care suntem în diverse stadii de expertizare, proiectare sau execuţie, din care anul ăsta o să reuşim să începem la vreo spre 20. Tot procesul se referă la consolidare”, a declarat Nicuşor Dan.

Aceste clădiri vor fi consilidate cu bani din PNRR sau din Fondul naţional pentru consolidare.

”În plus, în sfârşit avem bani, în sensul că din PNRR am primit 50 de milioane de euro şi am mai depus proiecte de vreo 120 de milioane de euro la Fondul maţional pentru consolidare. Dorim să începem consolidarea anul ăsta spre 20 (de clădiri-n.r.), dacă socotim şi anul viitor 100”, a mai declarat Nicuşor Dan, adăugând că, ”în Bucureşti, în 30 de ani s-au consolidat cam 100 de clădiri”.

Nicuşor Dan a mai precizat că sunt cam 10.000 de clădiri în Bucureşti – mai chegi de 1978 şi cu cel puţin trei etaje – care s-ar încadra în metodologia de evaluare preliminară stabilită de Ministerul Dezvoltării.

”Asta nu înseamnă că toate sunt în risc seismic, dar sunt toate cele la care noi trebuie să ne uităm. În mod logic, cele mai vechi sunt în centru”, a mai afirmat Nicusor Dan.

money.ro

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) informează că un cutremur cu magnitudinea de 4,2 a avut loc sâmbătă, 11 martie, în județul Buzău.

Așadar, seismologii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) au transmis că un seism cu magnitudinea de 4.2 a fost înregistrat astăzi, în zona seismică Vrancea, Buzău, la adâncimea de 118 km.

Seismul s-a produs la adâncimea de 118 km

„În ziua de 11.03.2023, 14:09:20 (ora României), s-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău, un cutremur mediu cu magnitudinea ML 4.2, la adâncimea de 118.4 km”, a transmis Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

De asemenea, cutremurul s-a produs la 51km NV de Buzău, 61km V de Focşani, 63km SE de Sfântu-Gheorghe, 66km E de Braşov, 72km NE de Ploieşti, potrivit INFP.ro.

Un alt cutremur a avut loc marți, 7 martie, în zona Oltenia

Amintim că un alt seism s-a produs în ziua de marți, 7 martie, la adâncimea de 12 kilometri în zona Oltenia, județul Gorj. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), seismul a fost unul de suprafață, cu impact minor, scrie capital.ro.

Cutremurul a avut loc la 66 de kilometri sud de Sibiu, 77 de kilometri nord-vest de Pitești, 101 kilometri nord de Craiova, 132 km vest de Brașov, 158 de kilometri vest de Ploiești, 176 de kilometri sud de Cluj-Napoca, 185 de kilometri nord-vest de București, 227 de kilometri est de Timișoara și 237 de kilometri sud-est de Arad.

Acest cutremur s-a produs după ce luni seară au fost înregistrate alte două seisme în zona Oltenia

De asemenea, acest cutremur s-a produs după ce luni seară au fost înregistrate alte două seisme în zona Oltenia, județul Gorj. Cel mai puternic, cu magnitudinea 3,4, a avut loc, luni, la ora 21:17, la o adâncime de 128 de kilometri.

Cutremurul s-a produs la 72 de kilometri est de Brașov, 78 km nord-est de Ploiești, 116 kilometri sud de Băcau, 118 kilometri sud de Brăila, 119 kilometri vest de Galați, 129 de kilometri nord de București, 152 de kilometri nord-est de Pitești, 187 kilometri est de Sibiu și 197 kilometri sud-est de Iași.

Cel de-al doilea seism, cu magnitudinea 2, s-a produs luni seară, la ora 21:35, la o adâncime de 16 kilometri.

Cel mai puternic cutremur din zona Olteniei s-a produs pe 14 februarie și a avut magnitudinea de 5,7 grade. Cu o zi înainte, aceeași zonă a fost zguduită de un alt seism de 5,2 grade pe scara Richter.

Klaus Iohannis este personalitatea politică internațională cu cea mai ridicată cotă de încredere printre cetățenii Republicii Moldova, potrivit unui sondaj de opinie realizat de CBS Research la comanda Comunității WatchDog.MD.

Opțiunile pro-occidentale ale cetățenilor Republicii Moldova au devenit tot pai puternice, în contextul războiului declanșat de Federația Rusă asupra Ucrainei. Dacă ani la rând președintele rus, Vladimir Putin, a fost personalitatea politică internațională cu cea mai mare cotă de încrede în Republica Moldova, percepțiile basarabenilor s-au schimbat și la acest capitol, scrie mainnews.ro.

Potrivit unui sondaj de opinie, Klaus Iohannis este acum liderul politic internațional cu cea mai mare cotă de încredere (38,6%), în fața președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski (38%), președintelui bielorus, Alexandr Lukașenka (35,7%), președintele Franței, Emanuel Macron (35,2%) și Vladimir Putin (33,8%). În clasament se mai regăsesc președintele Turciei, Recep Taiyp Erdogan (31%), președintele SUA, Joe Biden (26,6%) și cancelarul german, Olaf Scholz (23,2%).

Sondajul a fost realizat în perioada 24 februarie – 3 martie pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane cu drept de vot prin metoda CATI. Marja de eroare este de +3,1%.

Anatolie Nosatîi, ministrul moldovean al Apărării, a declarat că Republica Moldova caută soluții pentru securizarea spațiului aerian, în contextul unei grave crize de securitate generată de războiul din Ucraina.

Ministrul apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, a declarat că autoritățile de la Chișinău caută soluţii pentru a garanta securitatea spaţiului său aerian şi negociază în acest sens cu producători de sisteme de apărare antiaeriană, relatează, vineri, 10 martie, agenţia de presă EFE.

„Înainte, apărarea antiaeriană nu era considerată o prioritate. Dar am văzut de mai multe ori rachete ruseşti zburând pe deasupra Moldovei în direcţia vestului Ucrainei. Necesitatea protejării spaţiului nostru aerian a devenit acum una urgentă”, a declarat Anatolie Nosatîi la postul de televiziune JurnalTV.

Prin urmare, Ministerul Apărării al Republicii Moldova negociază în prezent cu producători de sisteme de apărare antiaeriană, fiind în căutarea „celei mai bune oferte în termeni de preţ şi utilitate”, a precizat Anatolie Nosatîi, recunoscând, totodată, că achiziţia unor astfel de echipamente militare necesită o perioadă mare de timp și multe investiții.

„Inclusiv achiziţia unor sisteme cu rază medie de acţiune implică un preţ excesiv pentru noi. Vorbim de sute de milioane de euro sau chiar de un miliard dacă dorim (sisteme) Patriot sau S-400″, a exemplificat oficialul moldovean. Chiar dacă Republica Moldova ar dispune de fonduri suficiente pentru asemenea sisteme, livrarea lor nu s-ar putea face rapid, întrucât între plasarea comenzii şi primirea echipamentelor ar fi nevoie de o perioadă de timp cuprinsă între un an şi jumătate şi doi ani, a precizat Anatolie Nosatîi.

„Partenerii noştri studiază opţiuni de consolidare a sistemelor de apărare existente pentru garantarea securităţii la scară continentală”, a mai menţionat ministrul Anatolie Nosatîi, semnalând de asemenea că Republica Moldova primeşte echipamente şi asistenţă de asemenea prin Facilitatea Europeană pentru Pace, din care anul trecut Chişinăul a primit 47 de milioane de euro.

Combinatul de vinuri Cricova a lansat în premieră seria de vinuri ecologice – WILD. Acest lucru a fost posibil grație investițiilor efectuate de companie în metode moderne de management, în specialişti calificaţi și tehnologii de ultimă generaţie.

Prezent la evenimentul de lansare, vicepremierul Vladimir Bolea a subliniat că vinurile ecologice sunt tot mai apreciate de consumatorii locale și solicitate în afara țării, fapt ce reprezintă noi oportunități pentru compania Cricova, scrie agroexpert.md.

„Evenimentul de astăzi plasează Republica Moldova în rândul țărilor cu produse de cea mai înaltă calitate. Vom munci în continuare pentru a ajusta cadrul legislativ la prevederile Uniunii Europene, întrucât scopul este ca producătorii să valorifice toate oportunitățile de export. Potențialul de consum al vinului ecologic în comunitatea europeană este semnificativ, iar țara noastră a reușit să facă un pas mare pentru a avansa pe acest segment”, a comunicat oficialul.

Potrivit reprezentanților companiei, vinurile sunt concepute în conformitate cu o serie de reguli stricte. Acestea posedă calități organoleptice deosebite. Gama Wild conţine 2 vinuri ecologice - „WILD Fetească Regală vin sec alb” şi „WILD Fetească Neagră vin sec roz”.

Fiecare poziţie fiind îmbuteliată într-o cantitate de 9 500 de sticle. Combinatul de vinuri „Cricova”” este printre primele companii din Republica Moldova, care a obținut certificarea pe piața europeană a produselor ecologice.

Gestionarea viței-de-vie în agricultura organică presupune utilizarea produselor de origine naturală pentru fertilizarea și protecția viței-de-vie, interzicerea OMG-urilor, iar îngrijirea plantației este strict bazată pe lucrări manuale. Pentru a asigura sănătatea plantațiilor, specialiştii companiei pun accentul pe înerbarea naturală, lucru care facilitează crearea unui mediu echilibrat și divers, compensând lipsa tratamentelor cu substanțe sistemice şi asigurând deficitul de umiditate. De asemenea, materiile vinicole după procesare sunt folosite drept îngrăşăminte ecologice pentru viţa-de-vie.

Managerii companiei au declarat că sunt în proces de implementare a sistemului de sustenabilitate Fair’N Green, destinat evaluării afacerilor din domeniul vitivinicol conform standardelor de sustenabilitate recunoscute pe plan mondial. Conform ultimelor studii, piața vinurilor organice în ultimii ani este într-o continuă dezvoltare. Populația europeană consumă aproximativ 78% din vinurile organice.

De dimineață este profesoară la gimnaziul din sat, iar după amiază – antreprenoarea care gestionează o afacere cu flori. Este vorba despre Ana Koroli-Pavlova din satul Dezghingea, raionul Comrat.

Femeia combină aceste două ipostaze de mai bine de șapte ani, iar de o jumătate de an zice că o face cu mai mult succes. Asta după ce a câștigat un grant din partea Suediei și PNUD și a reușit să-și construiască o seră modernă de peste 125 de metri pătrați, cu folie și sistem de irigare pentru creșterea plantelor decorative.

Grantul în valoare de aproximativ 4.200 de dolari SUA, obținut din partea Suediei în cadrul proiectului PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, a fost de mare ajutor pentru Ana, care demult visa să transforme pasiunea sa într-o afacere de perspectivă. „Acum, având această seră, nu ne mai temem de înghețuri, grindină, ploi acide sau alte calamități care sunt tot mai frecvente și care de multe ori ne-au compromis roada. Pot crește plante anul împrejur”, susține tânăra antreprenoare. 

Femeia colectează și folosește apă de la ploaie pentru irigare, prepară sigură compostul pentru seră, folosește remedii naturale împotriva dăunătorilor, iar plantele o răsplătesc pentru asta cu o înflorire abundentă. Toate astea le-a deprins datorită seminarelor practice și mentoratului de care beneficiază în cadrul proiectului. 

Pasiunea pentru flori a început acum șapte ani, când soțul îi dăruise o plantă cu flori galbene. Ana nu știa atunci nici ce fel de plantă este și nici cum se îngrijește, însă i-a plăcut atât de mult, încât și-a propus să mai crească câteva. Așa a început să învețe din mers meserie. Drumul a fost anevoios. Mai întâi, a crescut flori doar în grădină, sub cerul liber. Apoi a construit o seră mică, din materialele strânse din jurul casei. Încet, dar sigur, a câștigat încrederea cumpărătorilor, prin calitatea plantelor și prețul avantajos, iar astăzi are deja o bază de clienți fideli.

Chiar dacă este o muncă grea, Ana o numește mai degrabă o relaxare. „Să crești flori este o adevărată binecuvântare”. Tânăra încurajează și pe alte femei să-și materializeze ideile de afaceri: „Să nu le fie frică de nimic!”

Ana relatează că succesul în afaceri a fost posibil fiindcă împarte cu soțul sarcinile casnice și de îngrijire a celor trei copii, inclusiv mezinul Andrei de patru luni.

Ana Koroli-Pavlova este una dintre cele 120 de femei care au obținut granturi în valoare de până la 4.400 dolari din partea Suediei în cadrul proiectului PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” pentru a iniția în gospodăriile lor activități economice reziliente la schimbările climatice.

Pe lângă granturi, femeile mai beneficiază timp de un an de mentorat în afaceri și instruire pentru aplicarea practicilor agricole durabile și prietenoase mediului, folosirea energiei verzi și a tehnologiilor eficiente energetic etc. Beneficiarele sunt din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, Găgăuzia și din regiunea transnistreană.