Uniunea Europeană urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata R. Moldova, pe fondul dezvăluirilor despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chişinău. De ceva vreme peste Prut există o temă acută în rândul decidenților politici că Rusia plănuiește să agite apele în regiunea separatistă Transnistria. De altfel, Rusia este de multă vreme interesată de R. Moldova. Unul dintre obiectivele strategice ale Rusiei îl reprezintă „deromânizarea” R. Moldova și transformarea acestei țări într-un „satelit” al Moscovei, conform unui plan adoptat de Vladimir Putin încă din toamna anului 2021. Conform documentului, intitulat ”Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova”, planul Moscovei are setate obiective pe termen scurt, mediu și lung cu scopul final de „rusificare” forțată a Moldovei și transformare a republicii într-un stat complet dependent de Rusia.
În acest context nu este de mirare că aliații occidentali sunt îngrijorați cu privire la posibilitatea deschiderii unui nou front în războiul din Ucraina care să includă și R. Moldova, scrie psnews.ro.
Puterea militară a R. Moldova vs Rusia
Moldova este o putere militară minoră pe scena internațională, ocupând locul 143 din 145, conform datelor. Pe de altă parte Rusia este o putere militară considerabilă, chiar dacă se află într-un declin vizibil ca urmare a pierderilor suferite în Ucraina. R. Moldova are doar 6.000 de militari activi, dar alți 12.000 pot fi mobilizați în caz de nevoie. Pe de altă parte, Rusia are peste 830.000 de militari activi și 250.000 în rezerve. Chiar dacă o mare parte dintre aceștia sunt angajați în conflictul din Ucraina, Rusia are încă rezerve substanțiale pe care le poate arunca în luptă și care pot fi folosiți pe un nou front. Populația R. Moldova este de doar 3.287.326 de oameni. Asta înseamnă că nu există un bazin suficient de mare de oameni care poate fi folosit în cazul unui conflict prelungit precum cel din Ucraina. În acest război ambele tabere, atât Rusia, cât și Ucraina pot recruta personal nou, deoarece au populații mari.
Puterea aeriană a R. Moldova este practic inexistentă. Chișinăul are doar trei aeronave, dintre care doua elicoptere. Fără niciun avion de vănătoare, rușii ar putea impune rapid un control total al spațiului aerian din R. Moldova. Pe de altă parte, Rusia are peste 4000 de aeronave, dintre care 773 de avioane de vânătoare.
Ca parte a forțelor terestre, R. Moldova nu deține tancuri, ci doar 550 de vehicule, în principal transportoare pentru forțele armate. Pe de altă parte Rusia are peste 12.000 de tancuri și aproape 4.000 de lansatoare de rachete. Acestea pot afecta serios infrastructura civil-militară așa cum a fost clar în cazul Ucrainei, supusă periodic bombardamentelor intense din partea Moscovei. De asemenea, R. Moldova nu este o putere navală, fiind expusă la un atac cu rachete de croazieră lansat din Marea Neagră, în eventualitatea în care Rusia ar dori să atace teritoriul țării.
Cu alte cuvinte, în ciuda ajutorului financiar oferit Chișinăului, un conflict militar deschis între Rusia și R. Moldova ar fi unul complet inegal. Dincolo de aceste neajunsuri legate de forțele armate, R. Moldova nu beneficiază nici de adâncimea strategică a Ucrainei, țara având o suprafață de doar 33.851 de km pătrați. Prin comparație, Ucraina are 603.700 km pătrați. Fără garanții de securitate majore și fără sprijinul direct al NATO, R. Moldova ar fi o țintă ușoară pentru un agresor precum Rusia. Totuși, nu este clar dacă Moscova își permite în acest moment deschiderea unui nou front și devierea unor resurse importante în această direcție. Chiar dacă în mod ipotetic, Chișinăul ar cădea rapid în mâinile rușilor, ocupația rusă ar putea fi contestată de populație. În acest caz, o insurgență în R. Moldova nu ar avantaja Rusia care și-ar măcina și mai mult forțele militare într-un conflict prelungit.
