Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, este atacată dur de jurnalistul Victor Ciutacu. Acesta a explicat, luni seară, care sunt motivele pentru care consideră că liderul de la Chişinău face extrem de mult rău ţării sale, în ciuda imaginii extrem de pozitive pe care o are în Occident.

Jurnalistul Victor Ciutacu nu este deloc un fan al preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, mai ales după ce postul România TV, preluat la liber în ţara vecină, a dispărut din reţelele de cablu, odată cu ridicarea licenţei mai multor televiziuni pro-ruse.

Victor Ciutacu: Şefa de facto a Republicii Moldova se comportă în realitate fix invers decât e creionată în portretele idilice de presă

Ciutacu o acuză pe Maia Sandu că „nu dă doi bani pe unirea cu România” şi se foloseşte de ţara noastră doar pentru a obţine beneficii economice, având în vedere situaţia dificilă de peste Prut.

„Lumea bună se uită la Maia Sandu ca la marea speranță; a unirii cu România, a ruperii de Rusia, a democrației, a relansării economice.

Bine vândută ca imagine, sprijinită pe față de toată familia Soros, de SUA și de UE, șefa de facto a Republicii Moldova se comportă în realitate fix invers decât e creionată în portretele idilice de presă.

Niciodată n-a dat, public, doi bani pe unirea cu România, ba dimpotrivă, s-a declarat profund suveranistă. Bucureștiul e, pentru ea, fix locul de cerșeală, curent, gaze, bani, școli și grădinițe, tot ce apucă.

Și de aroganţe ieftine la adresa unui popor care a ajuns să strângă cureaua și să facă economii ca să aibă ea ce vinde credulilor de la Chișinău și de aievea. De ruși se rupe fix cât să-i scoată pe ai lor de la cașcaval”, a afirmat Victor Ciutacu, în cadrul emisiunii Punctul Culminant de pe România TV.

Victor Ciutacu, despre „ultima obrăznicie antidemocratică” de la Chişinău şi despre lovitura împotriva postului România TV

Jurnalistul mai critică şi situaţia în care a ajuns Republica Moldova sub conducerea Maiei Sandu, fie că vorbim despre starea economiei sau despre abuzurile la adresa democraţiei.

„Economic, Moldova e un dezastru de când a preluat ea puterea; nu că înainte ar fi fost Rai, dar acum n-are nici bani de curent sau gaze pentru consumul casnic.

Cât despre democrație, după ce și-a pus șefa la Anticorupție pe Telegram, oamenii ei au început să aresteze opozanți direct din Parlament, să închidă afaceri după criteriul apartenenței politice a proprietarului sau, după caz, să le preia cu japca.

Ultima obrăznicie antidemocratică e ridicarea licențelor de emisie ale posturilor tv „dușmănoase”, deținute de principalii ei adversari politici, șase la număr; fix la fel ca idolul planetei Zelenski, da’ măcar la ăla-i război.

Cireașa de pe tort, imediat după criticile din această emisiune, postul România TV, care era preluat la liber în Republica Moldova, a dispărut, concomitent, din rețelele de cablu…”, a răbufnit Victor Ciutacu, luni seară, scrie capital.ro.

Licitația online pentru râvnita plăcuță de înmatriculare „ZH 911” (cantonul elvețian Zürich) s-a încheiat, iar Bild scrie că prețul cu care numărul a fost adjudecat a fost unul record: 176.092,67 de euro din 119 oferte.

În Elveția, plăcuța de înmatriculare aparține proprietarului, iar acesta o poate păstra până la sfârșitul vieții, chiar dacă schimbă vehiculul de mai multe ori! Numai dacă nu a fost folosită timp de un an este reatribuită.

Primele plăcuțe de înmatriculare au fost licitate la Zürich în 1995, iar licitațiile se desfășoară online din 2006. Încasările ajung în trezoreria cantonului. În jur de 5 milioane de euro s-au adunat numai în 2021.

Numărul de înmatriculare ZH 911 a fost adjudecat de proprietarul unui Porsche 911 Carrera. Mașina, care costă în jur de 115.000 de euro, e mai ieftină decât plăcuța!

Licitația nu a doborât însă recordurile „istorice” de preț:

• 233.000 de franci elvețieni (circa 236.000 de euro) pentru ZG 10;
• 226.000 de franci elvețieni (în jur de 229.000 de euro) pentru „ZH 100”, stabilit la jumătatea lunii noiembrie. Numărul este deținut de Niklas Nikolajsen, un antreprenor cripto și fost șef Bitcoin Suisse.

libertatea.ro

Președintele Ucrainei a dat, în urmă cu puțin timp, o declarație care a luat pe toată lumea prin surprindere, în timpul unui interviu acordat unui post de televiziune francez.

Concret, Volodimir Zelenski spune că s-ar bate parte în parte cu Vladimir Putin, dacă i se dă ocazia. Răspunsul liderului de la Kiev s-a viralizat.

„Un bărbat adevărat, dacă vrea să-i transmită cuiva mesajul că vrea să-l bată, o face singur, fără să apeleze la serviciile unui intermediar. Dacă aș avea să-i transmit un astfel de mesaj lui Putin, aș face-o singur. Sunt deschis unei astfel de propuneri”, a declarat Zelenski, citat de digi24.

„La ce vă referiți, la o luptă în doi?” a întrebat reporterul. „Sunt pregătit tot timpul”. „Da? Sunteți pregătiți să vă bateți cu Vladimir Putin?”, s-a mirat reportertul. „Chiar și mâine. Dar va fi ultima întâlnire pentru domnul Putin”, a conchis liderul de la Kiev.

Vladimir Putin ar fi grav bolnav

Vladimir Putin, președintele Rusiei, în vârstă de 70 de ani, despre care s-a tot vehiculat în presă că ai fi grav bolnav, a fost protagonistul unui moment delicat, în timpul întâlnirii cu președintele Kazahstanului Kassym-Jomart Tokayev.

Concret, în timpul discuțiilor tensionate cu liderul Kassym-Jomart Tokayev, picioarele lui Vladimir Putin au început să tremure necontrolat, un semn al bolii Parkinson, maladie de care se speculează că ar suferi președintele rus.

În imaginile publicate de tabloidul britanic The Sun se observă cum picioarele lui Putin par să se miște „singure”. Câteva momente mai târziu, stângul începe să bată în podea necontrolat.

A încercat să mascheze ce i se întâmplă

Mai mult decât atât, Vladmir Putin a fost văzut ținându-și brațul drept cu mâna stângă pe tot parcursul discuțiilor. Imaginile apar la câteva luni după ce liderul rus a fost fotografiat șchiopătând în timp ce mergea pe covorul roșu, cu brațul drept atârnând moale pe lângă el.

Pâna acum în spațiul public au fost publicate mai multe documente secrete, confirmate de aceeași sursă, care releva faptul că Putin suferă de boala Parkinson și cancer pancreatic.

În timpul întâlnirii incomode de luni, Putin și Tokayev au schimbat documente cu o scurtă strângere de mână și contact vizual – dar doar pentru o fracțiune de secundă.

Putin a fost respins în repetate rânduri de Tokayev, în timp ce liderul Kazahstanului și-a exprimat clar dezaprobarea față de invazia rusă a Ucrainei.

Un român a compus imnul Campionatului Mondial de Fotbal din Qatar.

Tudor Monroe are 24 de ani, este din Zărnești, Brașov, dar locuiește de ani buni la Londra.

Melodia "Ezz Al Arab", cu influențe orientale, este compusă chiar de compozitorul român.

Tânărul a povestit cum a început colaborarea cu forul fotbalistic internațional.

"Într-o zi, chiar cei de la FIFA au intrat în contact și au spus trebuie să vii la studio, lucrăm la piesa Campionatului Mondial de Fotbal și am vrea să încerci. În două ore am ajuns la studio și în următoarele două ore aveam primul draft, primul demo, cu jumate din voci trase, după care partea de finalizare a durat. Am avut sesiuni și în Londra și în Dubai unde am avut mai multe studiouri închiriate de ei. Oamenii au știu că sunt foarte specializat în genul ăsta de sound și au spus da, trebuie să îi dăm o șansă.

M-am gândit la audiență și la target și m-am gândit cum le dăm o piesă care să se muleze exact pe ce caută ascultătorii, cum imităm atmosfera de pe teren într-o piesă, pentru oamenii care nu sunt pe teren, să poată să simtă același vibe de acasă. Este prima piesă din istoria FIFA și a competițiilor de genul ăsta în care o piesă cu un artist din Orientul Mijlociu lansează o piesă full în arabă", a povestit Tudor Monroe, potrivit brasov.net.

Piesa compusă de tânărul compozitor român va deschide finala Mondialului dintre Argentina și Franța.

Melodia este cântată de artistul egiptean Wegz, unul dintre cei mai influenți interpreți din Orientul Mijlociu.

"O să plec în Qatar astăzi și abia aștept să ne bucurăm toți împreună. Acolo o să și dau play la piesă, de pe scena din Qatar, la deschiderea finalei, pe 18. Sunt foarte fericit și recunoscător că băieții au avut încredere în mine și că împreună am pus la cale produsul ăsta", a mai spus Tudor Monroe.

Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a afirmat joi că pierderile suferite de România prin faptul că nu intră în spaţiul Schengen depăşesc suma de 25 de miliarde de euro.

Întrebat de jurnalişti, la Parlament, câţi bani au fost investiţi pentru asigurarea frontierelor externe la standardele Schengen, Bode a răspuns: „Exista o evaluare la un moment dat, costurile doar pentru Ministerul Afacerilor Interne depăşeau un miliard de euro – parţial din bugetul României, parţial din fonduri europene. Vorbim de capabilităţile de la frontieră, tehnică modernă, dotările, pregătirea a peste 60.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne în cele două centre de pregătire Schengen de la Buzău şi de la Ploieşti. Dincolo de acest efort financiar, pierderile înregistrate de România în cei 11 ani de când îndeplineşte toate condiţiile şi nu beneficiază şi de drepturile aferente sunt incomensurabile. Am văzut o analiză a unei dintre companiile din Big Four – calculul era undeva la 200 de milioane de lei pierderi pe lună. Faceţi un calcul şi depăşim 25 de miliarde de euro pierderi înregistrate de România prin neaderarea la acest spaţiu comun”, scrie economica.net.

Cu privire la aşteptările României în contextul participării preşedintelui Klaus Iohannis, joi, la Consiliul European, ministrul de Interne a spus că trebuie văzute care sunt concluziile Consiliului, dacă va exista într-adevăr o recomandare pentru Consiliul de miniştri, astfel încât pe agenda următoarelor Consilii JAI să se regăsească această proiect de decizie cu privire la ţara noastră.

„Ce fac eu şi ce face Ministerul Afacerilor Interne? Vom face tot ceea ce am făcut şi până acum. De 11 ani asigurăm frontiera externă Schengen, de 11 ani investim în resurse umane, investim în capabilităţi, investim în tehnologii moderne. Vă asigur pe dumneavoastră şi asigur pe români şi pe toţi partenerii europeni care au crezut şi cred în noi că România, prin Ministerul Afacerilor Interne, se va achita de toate obligaţiile pe care şi le-a asumat în calitate de ţară pretendentă la a fi membră în această familie. Aşadar, protecţia frontierelor externe, vorbim despre peste 2.000 de km, mai exact 2.070 de km de frontieră externă a Uniunii Europene, este şi va fi asigurată la cele mai înalte standarde de către structurile Ministerului Afacerilor Interne şi nu numai. Tot ce înseamnă Sistemul Informatic Schengen, colaborare poliţienească, protecţia datelor, toate aceste obiective rămân prioritare pentru noi, astfel încât atunci când se va pune problema să avem un proiect de decizie într-un viitor Consiliu JAI, România să îndeplinească toate condiţionalităţile”, a declarat Bode.

Rămasă fără gaze din Rusia și electricitate din rețeaua de energie a Ucrainei distrusă de rachetele lui Putin, Republica Moldova a fost dată peste cap atât de mult de facturile uriașe și penele de curent repetate încât, potrivit primarului din Orhei, locuitorii de-abia își mai pot stăpâni furia, scrie The New York Times.

„Mă opresc pe stradă și mă întreabă: ‘Când putem să mergem la un alt protest?’” povestește primarul Pavel Verejanu, referindu-se la ceea ce el numește furia publicului la adresa guvernului pro-Occident de la Chișinău care nu a reușit să semneze un acord cu Rusia pentru aprovizionarea cu energie ieftină, scrie money.ro.

Dar mai există un motiv pentru care oamenii sunt atât de dornici să protesteze: sunt plătiți să se alăture zgomotoaselor proteste săptămânale care au fost organizate din luna septembrie în capitala Moldovei unde oamenii cer demisia președintei Maia Sandu – fosta consilieră a directorului executiv al Băncii Mondiale care încearcă să scoată cea mai săracă țară europeană în afara sferei de influență a Moscovei.

Protestele plătite împotriva liderului de la Chișinău și a direcției pro-occidentale a guvernului sunt organizate de partidul prorus din care face parte și primarul din Orhei, o formațiune condusă de predecesorul său, Ilan Șor, un infractor condamnat pentru o fraudă uriașă care a fugit din țară și care, potrivit oficialilor, încearcă să transforme criza energetică într-o amenințare pentru guvern.

Activiști proruși de extremă stânga, dar și de extremă dreapta au ajutat la mobilizarea protestelor împotriva prețurilor ridicate la energie în mai multe țări europene, precum în Cehia și Germania. Dar aceste demonstrații au fost mai puțin frecvente și mai slab finanțate decât manifestațiile săptămânale organizate în Moldova, o țară vulnerabilă în mod special din cauza conflictelor politice, economice și lingvistice de lungă durată.

Proteste la Chișinău orchestrate de la Moscova, finanțate de la Tel Aviv

Rusia nu a reușit doar să stârnească nemulțumirea moldovenilor de rând prin întreruperea aprovizionării cu energie, dar, cu ajutorul aliaților locali precum Șor, a profitat de criză pentru a provoca proteste de stradă în încercarea de a răsturna guvernul proeuropean. „Este clar că aceste lucruri sunt conectate”, a spus ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu. Criza energetică este „foarte, foarte serioasă” și oamenii sunt îndreptățiți să se simtă nemulțumiți, a adăugat ministrul.

În același timp, Popescu a criticat rolul lui Șor în organizarea și finanțarea protestelor „într-o încercare de a manipula și de a profita de efectele negative ale războiului din Ucraina”. Ministrul moldovean consideră că acestea reprezintă încercări de „destabilizare a guvernului” orchestrate de Rusia și exploatate de grupuri care „susțin deschis Rusia”.

În timp ce partidul lui Șor a câștigat doar 6 din cele 101 de locuri în parlament la alegerile de anul trecut, partidul Maiei Sandu a câștigat o majoritate importantă în lupta contra grupurilor care cer relații mai apropiate cu Moscova.

Moldova se confruntă deja cu o inflație care se apropie de 35%, iar prețurile la gaze și la electricitate au explodat în ultimul timp – de șapte ori mai mari în cazul gazelor și de patru ori mai mari în cazul energiei electrice față de anul trecut.

„Obiectivul Rusiei este evident”, a spus și viceprim-ministrul Andrei Spînu, care conduce eforturile de a găsi noi alternative pentru aprovizionarea țării cu gaze și electricitate. „Vor să ne schimbe guvernul și să ne schimbe alegerea geopolitică spre Europa”, a explicat Spînu din biroul său întunecat din centrul Chișinăului.

Toate becurile au fost stinse în biroul oficialului moldovean pentru a face economie la electricitate. Spînu este nevoit să folosească lanterna telefonului ca să își croiască drum prin coridoarele cufundate în beznă din clădirea principală a guvernului.

Rachetele rusești care continuă să distrugă rețeaua de energie electrică a Ucrainei din care se alimenta și Moldova în cazuri de avarie au lăsat țara fără curent la finalul lunii trecute. Bulevardul larg ce se poate vedea de la fereastra biroului ministrului Spînu a fost de multe ori locul preferat al protestatarilor plătiți de partidul ȘOR.

Liderul lor, Ilan Șor, conduce operațiunile partidului din Israel, unde s-a refugiat. Pe lângă faptul că finanțează personal demonstrațiile, Șor le vorbește de fiecare dată protestatarilor prin video link despre nevoia de a o da jos de la putere pe Maia Sandu.

Avertizând cu privire la „iarna grea” ce va urma în lipsa gazului rusesc, Șor le-a transmis de curând un mesaj fanilor săi de pe Facebook prin care îi chema la proteste de stradă. „Trebuie să facem tot ce putem ca să scăpăm de acest guvern incompetent și să organizăm alegeri anticipate.”

Zeci de pungi pline cu bani și sancțiuni americane pentru Șor și Jasmin

În luna octombrie, SUA au impus sancțiuni împotriva lui Șor, soției sale, Jasmin – o cunoscută cântăreață de muzică ușoară din Rusia – și altor șapte persoane pentru implicarea lor în „campanii persistente și cu rele intenții de influențare” conduse de Rusia în Moldova.

În aceeași lună, poliția au făcut 55 de percheziții în timpul nopții ale birourilor, mașinilor și reședințelor persoanelor conectate cu Șor și partidul său. Investigatorii au confiscat 20 de pungi de plastic negre în care au găsit 89.000 de dolari (în bani locali) – sumă pe care procurorii au spus că oamenii lui Șor ar fi folosit-o pentru finanțarea protestelor și a altor activități cu scopul de a răsturna guvernul.

Multe persoane, inclusiv oficiali americani, suspectează că o parte din banii partidului lui Șor vin din Rusia, ceea ce ar fi ilegal. Șor a negat acuzațiile și a făcut recurs la condamnarea pe care a primit-o în 2017 și cei șapte ani și jumătate pe care ar trebui să îi petreacă după gratii pentru rolul pe care l-a jucat în delapidarea a aproape 1 miliard de dolari din mai multe bănci din Republica Moldova. Șor pretinde că este o victimă a corupției din sistemul de justiție.

Spectacolul pus în scenă de un partid politic care repetă propaganda Kremlinului despre război și organizează proteste plătite împotriva unei crize energetice generate de Rusia ilustrează una dintre tacticile preferate ale Moscovei de a-și impune viziunea în fostele republici sovietice: stârnește o criză și apoi, în mod direct sau prin intermediul aliaților locali, oferă o soluție care necesită acceptarea hegemoniei rusești.

Scenariul Transnistria, repetat în Ucraina, o amenințare și pentru restul Moldovei

Același lucru s-a întâmplat acum trei decenii când, la doar câteva luni de zile după prăbușirea Uniunii Sovietice, separatiștii proruși din Transnistria s-au înarmat împotriva guvernului națiunii care doar ce își câștigase independența.

Moscova și-a trimis trupele în regiune sub pretextul că va oferi stabilitate și pace, ceea ce i-a permis Transnistriei să funcționeze ca un refugiu cvasi-statal pentru influența rusă și comerțul pe piața neagră. Un scenariu similar s-a întâmplat și în Ucraina.

Mulți dintre suporterii săi din Orhei, acolo unde Șor a fost primar timp de patru înainte ca în 2019 să fugă în Israel, au recunoscut că acesta este probabil un politician corupt. Însă mandatul său de primar a lăsat o imagine bună în rândul localnicilor pentru că în acea perioadă s-au construit trotuare, s-au instalat lumini stradale și s-au adus alte îmbunătățiri localității.

În Orhei, Șor este perceput ca un fel de Robin Hood a cărui avere, indiferent de sursă, le poate aduce beneficii oamenilor de rând. În urma unei investigații a Ziarului de Gardă, Șor a recunoscut că protestatarii care vin la demonstrațiile organizate de el sunt plătiți.

Verejanu, primarul actual al Orheiului, a spus că doar jumătate dintre manifestanți sunt plătiți și doar pentru că sunt prea săraci ca să își cumpere mâncare și băutură pentru deplasarea spre Chișinău și înapoi.

Una dintre protestatare, Maria Muntiu, în vârstă de 80 de ani, a spus că ea nu a ieșit în stradă pentru bani ci pentru că vrea să își arate nemulțumirea față de faptul că nu mai poate să își permită să plătească pentru căldură.

Moldova are nevoie de „un președinte adevărat ca Putin”, a spus Muntiu, care să pună interesele țării pe primul loc în fața „jocurilor geopolitice ale Americii” și care să ofere energie ieftină. Maia Sandu, potrivit femeii, „încearcă să ne înghețe până la tăcere”.

Un autocar din Republica Moldova, care se îndrepta spre Franța la 8 decembrie curent, a fost supus unui control, la intrare în Austria dinspre Ungaria timp de 10 ore, iar în rezultat, polițiștii austrieci au confiscat cantități uriașe de alimente și băuturi alcoolice, relatează publicația austriacă Kronen Zeitung.

Potrivit publicației austriece, autocarul a fost oprit de forțele de ordine în localitatea de frontieră Nickelsdorf, din Austria, iar la bordul său se aflau doi șoferi și 20 de pasageri, toți venind din Chișinău și îndreptându-se spre Paris, scrie unica.md.

„În timp ce pasagerii aveau cantități mici de mâncare și alcool, „proviziile” șoferilor erau semnificativ mai mari. În cele din urmă, inspecția a durat 10 ore”, potrivit sursei citate.

Polițiștii au găsit în habitaclul autocarului și în zona de bagaje, precum și în cabina de dormit a șoferilor, 270 de kilograme de carne, 7 kilograme de ouă, 63 de kilograme de brânză, 8 de fasole, 66 de kilograme de struguri și 50 de kilograme de mere.

De asemenea, au mai fost găsiți și 408 litri de băuturi alcoolice de diferite tipuri, printre care și 100 de litri de țuică, 36 de sticle de spumant și 12 litri de vodcă.

Cel mai probabil, este vorba de pachete cu alimente trimise de rudele din Moldova celor plecați la muncă peste hotare, scrie antena3.ro.

Publicația bulgară Trud a scris despre adevăratul motiv pentru care România și Bulgaria au rămas în afara spațiului Schengen. Potrivit acesteia, ar fi din cauza porturilor grecești.

Portul Pireu este un obiectiv strategic pentru întreaga Europă de Sud. Adăugând la acesta portul Salonic, Grecia este o țară-cheie pentru transportul maritim în această parte a lumii. Porturile Pireu și Salonic sunt cel mai apropiat punct de intrare pe apă în Europa din Orientul Mijlociu și Asia. Prin Canalul Suez, care leagă Mediterană și Marea Roșie prin Egipt, este cea mai scurtă rută pentru mărfurile din China și India către Europa.

În consecință, cele două mari porturi grecești sunt poarta naturală de intrare între Europa, pe de o parte, și Orientul Mijlociu și Asia, pe de altă parte. Aceasta, după părerea mea, este cheia veto-ului Olandei cu privire la intrarea Bulgariei în Schengen. Adăugarea ulterioară a Austriei la cei care se opun intrării Bulgariei în Schengen este un camuflaj, o cortină de fum. Aceasta este pentru a elimina o parte din revolta îndreptată absolut corect spre Amsterdam. Dacă Olanda renunță la veto, Austria îi va urma rapid exemplul, fără prea multe ezitări.

Constanța nu reprezintă o amenințare pentru Rotterdam

Imaginea obiectivă este următoarea. Olanda este importantă numai și numai datorită portului de la Rotterdam, care se află în top zece al celor mai mari porturi din lume și este cel mai mare port din toată Europa. Rotterdam este o poartă către și dinspre Europa.

Cele mai multe mărfuri intră prin Rotterdam, inclusiv din Orientul Îndepărtat și SUA, prin Rotterdam ies cele mai multe mărfuri ale producătorilor europeni, care exportă utilaje, mașini și echipamente, cel mai adesea prin portul olandez, de unde mărfurile industriei germane, franceze și austriece (dacă mă înțelegeți) își găsesc o desfacere pe piețele internaționale. Prin urmare, Austria este deosebit de favorizată de Rotterdam, din cauza conexiunii directe pe apă de-a lungul Dunării.

Bine, va spune cineva, dar atunci de ce este lăsată România, dar nu și Bulgaria? La urma urmei, portul din Constanta este mai mare decât cel din Varna și Burgas luate împreună, apoi Constanța are legătură directă cu Dunărea prin canalul săpat de Ceaușescu. Așa este. Dar mai este ceva – momentan, având în vedere agresiunea rusă în Ucraina, Constanța a devenit de facto un port ucrainean.

În prezent, principalul schimb de mărfuri pe apă al Ucrainei se efectuează din portul fluvial Izmail pe Dunăre până la Constanța, iar de acolo se face transbordarea vaselor maritime. Aceasta a umplut capacitatea portului românesc până la limită. În prezent, acolo practic nu pot fi procesate mărfuri care nu sunt destinate Ucrainei sau care nu provin din Ucraina. Nimeni nu știe cât va dura acest lucru, dar singurul lucru cert este că în momentul de față Constanța nu poate fi o amenințare pentru Rotterdam.

Mai există și un alt aspect – nu există niciun port interior la Mărea Neagră care ar putea reprezenta o amenințare existențială la adresa hegemoniei porturilor olandeze. În primul rând, Marea Neagră se află într-o zonă cu probleme și, în al doilea rând, este o mare interioară, care este închisă în spatele porților de fier ale Bosforului. Turcia controlează traficul către Marea Neagră fără drept de apel și asta creează blocaje și ambuteiaje, dar este și destul de scump.

Nici Varna, nici Burgas, nici Constanța, nici Odesa nu au potențialul de a deveni o concurență serioasă pentru Rotterdam. Bosforul pur și simplu nu permite acest lucru. Regiunile de pe celălalt mal al Mării Negre sunt cu probleme și nu au capacitatea de a prelua traficul de mărfuri chineze și indiene către Europa, chiar dacă am admite că cineva în China a decis ca pe Noul Drum al Mătăsii să transporte mărfuri până în bazinul Mării Negre şi de acolo spre Europa.

Pur și simplu nu se poate face asta. Marea Neagră este importantă, dar din punct de vedere geopolitic și strategic nu poate fi intrarea în Europa, potrivit Trud.bg.

Grecia, o țară cu tradiție maritimă

Și aici ne întoarcem la Grecia. În primul rând, vecina Bulgariei de la sud este în mod tradițional o țară maritimă cu o flotă imensă și experiență maritimă. În al doilea rând, Pireu și Salonic sunt situate într-o locație – cheie care este ușor și rapid accesată prin Suez din tot Orientul Mijlociu și Asia.

În al treilea rând, ambele porturi sunt mari, au dotări, experiență, adâncimea necesară etc. În al patrulea rând, clima Greciei permite operarea pe tot parcursul anului fără întrerupere a oricărui tip de încărcătură. În al cincilea rând, și cel mai important, dacă Bulgaria se află în Schengen, atunci mărfurile din întreaga emisferă estică vor putea intra în Grecia și apoi se vor putea bucura de liberă circulație către Europa de Vest.

Ce se întâmplă acum? Sosește un container cu mărfuri din China în portul Pireu operat de o companie chineză. Este procesat acolo și urcat pe un camion pentru Germania. Sau Austria. Acest container se oprește la vama de la Kulata o dată pentru câteva ore de coadă și verificare. Apoi trece prin Bulgaria și se oprește la Vidin câteva ore (sau câteva zile) de coadă și verificări pentru a intra în România. Apoi se oprește din nou pentru câteva ore între România și Ungaria. Abia după Szeged, acest container călătorește fără probleme și rapid până la destinația finală.

Orice coadă este costisitoare pentru transportator. Aici avem în vedere salariile și cheltuielile pentru un șofer care nu aduce un plus de valoare călătorind, dar costă să stea într-un singur loc. Aceasta este o întârziere în livrarea comenzii. Acesta este un timp în care camionul nu aduce bani, iar leasingul merge. Extrapolăm acest lucru la milioane de containere (Rotterdam operează peste 15 milioane pe an) și vom vedea că, fără Bulgaria și România în Schengen, porturile grecești pur și simplu nu pot concura cu Rotterdam.

Navele chineze și indiene vor prefera să traverseze întreaga Mediterană și să ocolească jumătate din Europa, dar să știe că, odată ajunse la Rotterdam, de acolo e ușor și rapid să-și livreze mărfurile. Nimeni nu are nervii, timpul sau banii necesari să se ocupe de cozile imposibile de la Kulata și Vidin.

Olanda nu concurează cu Grecia

Dar dacă Bulgaria și România sunt în Schengen, atunci tabloul devine diferit. Mărfurile vin din China prin Canalul Suez, opresc în Pireu sau Salonic și sunt deja în Europa. Cu un camion sau cu trenul se pot transporta mărfurile în Europa de Vest, iar asta va avea deja un cost similar cu întreaga călătorie pentru a ajunge la Rotterdam.

Ca să nu mai vorbim că, printr-o abordare ceva mai strategică, Bulgaria ar putea extinde infrastructura fluvială existentă în Vidin și Lom și ar putea transporta mărfuri pe Dunăre, unde costul serviciului de transport ar fi mult mai mic decât pe calea rutieră sau feroviară. Toate acestea sunt lucruri obiective și reprezintă realitatea pe care oricine ca mine, care a avut contacte cu comerțul internațional – și eu am fost implicat în comerțul internațional cu metale toată viața – le cunoaște și le înțelege bine.

Aici treaba este simplă – Olanda își vede interesul. Nu are niciun motiv să aibă o concurență în persoana Greciei prin deschiderea accesului porturilor grecești către Europa de Vest prin Bulgaria și România. Și acest lucru este normal, este de înțeles. Ceea ce nu este de înțeles este de ce Bulgaria nu își vede interesul.

De ce Bulgaria lucrează cu mănuși de catifea și se teme să-și apere interesul național? Acum este un moment pentru a bate cu pumnul la masă, nu pentru a sta timorată. Bulgaria a îndeplinit condițiile pentru Schengen. Nu suntem europeni de categoria a doua și nu ar trebui să fim tratați ca atare din cauza propriilor interese. La urma urmei, interesele noastre sunt mai importante decât cele ale Olandei.

capital.ro

Lanțul catastrofal de evenimente pentru care autoritățile americane au început să ia măsuri, pe fondul deșertificării bazinului fluviului Colorado, ar echivala cu un „scenariu apocaliptic”, ducând la lipsa aprovizionării cu apă și electricitate a milioane de oameni, potrivit Commondreams.org.

Fluviul Colorado reprezintă sursa principală de apă pentru mai bine de 40 de milioane de oameni răspândiți în șapte state din vestul SUA și pentru zeci de triburi de nativi americani. Un expert american susține că această criză a fluviului Colorado nu ar trebui numită „secetă”, ci „aridizare”, scrie capital.ro.

După ce administrația Biden a ordonat reduceri de utilizare a apei în Arizona, Nevada și în zone din Mexic care folosesc apa din fluviul Colorado, care seacă rapid, oficialii  americani examinează modul în care pot salva Lacul Powell și Lacul Mead.

Ceea ce se întâmpă acum este semnul unor probleme mai mari pentru anii următor

Lacul Mead este cel mai mare rezervor din SUA, format de fluviul Colorado, a ajuns, de asemenea, la un nivel alarmant de redus, din cauza secetei care a lovit America. Format din barajul Hoover în anii 1930, lacul Mead face parte dintr-un sistem care furnizează apă la peste 40 de milioane de oameni din mai multe state, inclusiv Arizona, California, Colorado și Nevada.

Brad Udall, climatolog la Institutul de Apă din Colorado și profesor la Universitatea din Colorado, avertizează că ceea ce se întâmpă acum este semnul unor probleme mai mari pentru anii următori. El consideră că, în prezent, fluviul Colorado trece printr-un proces de „aridizare”. Fluviul Colorado este alimentat mai ales de zăpada care se acumulează în timpul iernii la altitudini mari.

Climatul pentru care au fost concepute nu mai există

Jeff Goodell, autorul cărții „The Water Will Come: Rising Seas, Sinking Cities, and the Remaking of the Civilized World”, a sugerat că aridificarea Occidentului, agravată cu 40% de încălzirea planetară și extracția continuă de combustibili fosili, ​​va lăsa fluviul Colorado incapabil să furnizeze apă și energie milioanelor de oameni care se bazează pe el.

„Problema cu proiectele masive precum Lacul Powell și Barajul Glen Canyon”, a scris Goodell pe Twitter, „este că au fost concepute pentru un climat care nu mai există și care nu  va mai fi niciodată”.

Care sunt riscurile

Milioane de litri de apă transportați de râul Colorado trec zilnic prin turbinele barajului Hoover de lângă Las Vegas, producând energie electrică pentru sute de mii de case americane. Dar seceta cronică care afectează vestul Statelor Unite de ani de zile a redus atât de mult volumul lacului de acumulare, încât ar putea să nu mai fie funcțional în curând.

„Suntem în al 23-lea an de secetă aici, în bazinul râului Colorado, iar Lacul Mead a scăzut la 28% din capacitatea sa”, a declarat Patti Aaron de la Biroul de Recuperare, agenția federală care administrează barajul.

„Nu mai există presiune pentru a împinge apa prin turbine, așa că eficiența scade și nu suntem capabili să producem atâta energie”, a continuat ea.

Ilie Șerbănescu, fostul minsitru al Reformei, nu crede că REunirea României cu Republica Moldova este un plan înțelept.

Economistul a explicat în direct, la România TV, de ce se opune. 

Dincolo de emoții, România trebuie să gândească mai mult rațional, crede Ilie Șerbănescu. În opinia economistului, țara noastră e în pericol să piardă Ardealul.

„Eu sunt un om bătrân, îmi permiteți să vă spun o chestiune bătrânească. Domne’, mi se pare că una e să ajuți Republica Moldova la greu, alta e cu scenariul ăsta! Asta se poate reuși dacă vrea să se piardă Ardealul. România are de apărat ceea ce are, nu ceea ce n-are. Hai să fim realiști! E realism politic într-o susținere ca aceasta, indiferent ce ne palpită inima. Hai să fim normali la cap, în această situație! 

Nu trebuie confundat cu ajutorul foarte mic pe care-l poate da România Republicii Moldova, la greu. Noi nu suntem Germania de Vest și Germania de Est!”, a declarat Ilie Șerbănescu, la România TV.