În cadrul festivalului „Art Podium”, care a avut loc de curând, s-a desfășurat prezentarea de modă a hainelor pentru câini, Fashion Dog. Aceasta este denumirea brandului și a magazinului online cu același nume, în care este expusă îmbrăcămintea pentru yorkshire terriers, realizată de designerul autohton, Oxana Șișco-Kozârskaya. Trebuie remarcat faptul că modelele ei de haine deja au devenit populare în lume, în rândul proprietarilor de câini, în timp ce doar două dintre modele au fost patentate, iar articolele vestimentare de la Fashion Dog sunt cusute în China. De ce? La aceasta și alte întrebări de la MyBusiness.md a răspuns autorul modelelor, directorul agenției de creație din Chișinău „Lumea mea”, Oxana Șișco-Kozârskaya.

- Oxana, agenția de creație a dvs este cunoscută în republică și în străinătate prin producția de etichete de înaltă calitate pentru băuturile alcoolice. Ce v-a îndemnat să vă ocupați de designul hainelor pentru câini?

- Într-adevăr, Fashion Dog este una dintre direcțiile de activitate a agenției sau, mai bine-zis, pentru mine aceasta reprezintă un fel de „ceașcă de cafea” (zâmbește). Îmi plac câinii și întreaga mea viață mi-am dorit să cos haine frumoase pentru cîini și pisici. Dar, cum spunea un specialist în marketing, vei putea produce ceva doar atunci când cineva va dori să consume acest ceva. Efectiv, am făcut tot posibilul pentru popularizarea yorkshire terrier-ilor în Moldova și crearea cererii pentru hainele destinate acestei rase de câini.

Am început să cresc yorkshire terriers încă demult, din anul 2002. Sunt niște câini deosebiți, le place foarte mult să se îmbrace. Primele lor haine i le-am adus din străinătate. Însă vroiam să încerc să le cos ceva personal. Timp de aproape cinci ani am analizat întrebarea, studiind brandurile, particularitățile materialelor. Și abia în anul 2009 a avut loc prima încercare de a întocmi o colecție de modă. S-a dovedit a fi foarte greu să muncesc la colecție. Deoarece îți poți da frâu liber imaginației, însă atunci când trebuie să îți materializezi ideile apar o sumedenie de întrebări profesionale legate de „cum”? Când am început să proiectăm și să coasem primele variante, toate articolele finale nu-mi plăceau. Nu se potriveau pânzele, accesoriile, ambalajul. Și toate componentele le căutam în Chișinău sau plecam la Kilometrul 7, în Odesa. Am tot încercat de foarte multe ori. Realizam model după model, dar toate nu ieșeau așa cum trebuia. Atunci am început să căutăm o nouă bază și am găsit-o în China. Acum noi colaborăm cu câțiva mari producători chinezi de haine pentru animale, utilizându-le pânzele și forța de muncă.

Pentru a obține rezultate în „industria canină” trebuie să înțelegi psihologia, factura animalului, să iai în calcul modul în care interacționează blana lui cu o anumită pânză. Mulți au încercat să facă ceva similar, fără a înțelege esența procesului, dar eșuau foarte repede. Alții se limitau la furnizarea în Moldova a articolelor vestimentare importate și de o calitate joasă, fapt care, de asemenea, a însemnat un eșec.

- Cum decurge interacțiunea cu partenerii străini? Cum vă promovați produsele în Moldova?

- Înteracționăm cu partenerii prin poștă, varianta ei clasică sau cea electronică. Schițele sunt livrate lor, iar aici sunt furnizate sau articolele finale, sau fotografiile lor, care pot fi analizate amănunțit și se poate aprecia produsul final. Am reușit să stabilim cu partenerii niște relații de lucru bune. Acum, pe lângă brandul propriu, reprezentăm în Moldova și brandul cunoscut pe larg în lume, ISPET. Pentru promovarea produselor am deschis un magazin online de accesorii pentru câini. Dar, în opinia mea, comercializarea pe net a hainelor pentru piața internă este pe cale de moarte, deoarece proprietarilor de câini le este important să vadă cu ochii lor haina, să o pipăie, să o probeze pe animalul de companie. Cât despre promovarea produselor, este destul să lucrezi activ în cadrul rețelelor de socializare. Popularitatea și interesul sporit al publicului consolidează și fashion walk-urile de haine pentru câini, devenite anuale (deja al cincilea an consecutiv).

- Obișnuiți să patentați articolele vestimentare create? Care este prețul îmbrăcămintei propuse?

- Am patentat două modele și nici nu mai încercăm să o mai facem. Crearea unei hărți tehnologice necesită mult timp și efort. Urmăresc cu plăcere cum ele sunt vândute în întreaga lume și chiar îmi place acest lucru. Nu e situația potrivită pentru o eventuală luptă pentru titlul de autor. Mi-a reușit să realizez o sinteză cât de cât reușită dintre hobby și afacere, care îmi aduce un venit suplimentar, o satisfacție morală și recunoaștere. Îmi este de ajuns.

Schițarea și realizarea fiecărui model în parte îmi aduce o deosebită plăcere și decurge destul de încet, deoarece sunt necesare modele bine gândite, ci nu produse pe bandă rulantă. Din perspectiva culorilor, hainele pentru yorkshire terriers pot fi comparate cu articolele vestimentare destinate copiilor – înflorești atunci când îți îmbraci animalul de companie sau când îl vezi. Prețul hainelor pentru câini este aproximativ același ca și pentru copii. Luând în calcul faptul că criza a mâncat totul, am fost nevoiți să ne transferăm pe un segment de piață mai ieftin. Rochiile de vară costă de la 150 de lei, un palton – de la 250 lei, există și salopete de iarnă din teflon, al căror cost ajunge și până la 1000 de lei.

- În ce direcție planificați să vă dezvoltați?

- O să încercăm să ajungem în țara vecină, România, unde câinii sunt, pur și simplu, adorați. Totodată, am remarcat faptul că în România nu se prea obișnuiește să îți alinți cățelul cu haine noi, la fel cum se face la noi. În acest plan, proprietarii autohtoni de câini se poziționează net superior vecinilor săi.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Camil Pirea este absolvent de matematică, dar aproape toată cariera profesională a lucrat în domeniul vânzărilor audio-video şi produselor educaţionale.

În urmă cu doi ani şi jumătate însă, în urma unei vizite de lucru în Canada, a decis să aducă în România un brand candian de ceasuri fabricate din lemn de santal, arţar, bambus sau trandafir. A investit circa 5.000 de dolari în businessul Ceasuri din Lemn, pe care îl administrează în prezent doar cu ajutorul soţiei şi al fiicei sale.

„În urma unei vizite pe care am făcut-o în Canada în urmă cu mai mulţi ani am descoperit aceste ceasuri în aeroport şi când am revenit acolo, în 2011, am contactat producătorul, am vizitat fabrica şi am stabilit de atunci detaliile parteneriatului. Suntem distribuitor exclusiv pentru brandul canadian Tense Inc. În fiecare an pro­du­cătorul are o gamă de 200 de pro-du­se noi care se regăsesc pe site-ul nostru. Ceasurile sunt realizate ma-nual din lemn natural, iar cele mai vândute sunt modelele multicolore din santal, poate şi datorită faptului că este un lemn hipoalergenic“, spune Camil Pirea, care lucrează în prezent ca PFA.

În fiecare lună, Ceasuri din Lemn are circa 50 de comenzi, majoritatea clienţilor fiind persoane care sunt preocupate de natură, dar care vor să deţină sau să ofere un ceas unicat.

Comenzi au venit şi din partea companiilor pentru cadouri de tip corporate pe care antreprenorul le-a livrat cu logoul firmei respective. Preţurile ceasurilor din lemn variază de la puţin peste 700 de lei (din lemn de santal cu brăţară elastică sau din lemn de santal de culoare închisă) la aproape 1.100 de lei (în cazul ceasurilor cu un mecanism de funcţionare mai complex sau cu un cadran multifuncţional).

„Cea mai bună perioadă pentru vânzări este de săr­bători. Primim comenzi singu-lare în mare parte pentru în­treaga familie, dar şi mai mari de la companii. În viitorul apropiat dorim să introducem ceasurile în magazinele de profil de pe piaţa locală. Pe termen lung, vrem să facem din Ceasuri Din Lemn un brand, iar produsele noastre să ajungă să fie purtate de cât mai mulţi adepţi ai curentului «Go Green» (ecologism – n.red.)“, explică antreprenorul.

Zf.ro

Fondul de Garantare a Creditelor (FGC), administrat de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din Moldova, are în prezent în portofoliu un număr de 150 garanții active, acordate pentru credite accesate de întreprinderile mici și mijlocii în valoare de circa 70 mil. lei.

Potrivit directorului ODIMM Iulia Iabanji, ÎMM, cărora le-au fost oferite garanții pentru accesarea creditelor de la bănci, a suplimentat aceste mijloace cu 100 mil. lei investiții din surse proprii, pe care le-au orientat la finanțarea diverselor proiecte.

În special, aceste proiecte țin de procurarea unor echipamente performante pentru extinderea afacerilor, instalarea frigiderelor pentru păstrarea producției agricole, a liniilor noi de sortare și ambalare a fructelor și legumelor, diverse accesori.

Creditele au fost accesate de ÎMM de la 8 instituții bancare, cu care lucrează FGC. Pentru întreprinderile mici și mijlocii nou formate garanția reprezintă pînă la 70% din mărimea creditului, suma garanției maxim 500 mii lei, perioada de garantare 5 ani și un comision 1,5% anual din suma garanției.

Pentru cele active garanția reprezintă pînă la 50% din mărimea creditelor, suma garanției maxim 1 mil. lei (pentru întreprinderile exportatoare 2mil. lei), perioada de garantare pînă la 5ani, iar comisionul 2% anual, cu excepția întreprinderilor exportatoare, la care comisionul aplicat este 1,5% anual.

Pentru tinerii antreprenori, care participă în Programul Național de Abilitare a tinerilor, garanția este de pînă la 50% din mărimea creditului, iar suma garanției maxim 150 mii lei, perioada de garantare — pînă la 5 ani, iar comisionul 1,5% anual.

Iulia Iabanji a spus, că garanții bancare se acordă și la creditarea afacerilor, inițiate de migranți și rudele de gradul 1 ai acestora (programul PARE 1+1).

Mărimea FGC este în prezent de 47 mil. lei, dar guvernul intenționează să-l majoreze, inclusiv pe baza surselor, atrase de la donatori, pînă la 100 mil. lei.

”Oferirea garanțiilor bancare face ca ÎMM să devină cu timpul întreprinderi mai mari, iar băncile cu care lucrăm să-și diversifice clientela, cu un risc adițional scăzut,” — a specificat Iulia Iabanji.

Sursă: Monitorul fiscal

Foto: MyBusiness.md

21.11.2014, Chișinău - Camera de Comerț și Industrie lansează astăzi concursul național „Premiul pentru realizări în domeniul calității”, care are obiectivul de a promova calitatea în producere și prestarea serviciilor și face din evenimentul național „Fabrica în Moldova”, cu sloganul „Competitivitate – performanță și calitate”.

Concursul este organizat de către Camera de Comerț și Industrie, în parteneriat cu Asociația patronală din domeniul evaluării conformității și mai multe instituții de stat și asociații din domeniul infrastructurii calității și a protecției consumatorilor.

Scopul concursului este de a identifica noi strategii de creștere a calității și competivității produselor, de a oferi asistență informațională în domeniul managementului calității, și totodată, de a promova imaginea producătorilor autohtoni și intergrarea acestora pe piața economică mondială.

La concurs pot participa întreprinderile cu diverse forme de proprietate, înregistrate în Republica Moldova, precum și persoane fizice care produc bunuri sau prestează servicii pe teritoriul țării, la trei categorii – întreprinderi micro și mici; întreprinderi medii; și întreprinderi mari.

Agenții economici pot aplica la una din cele patru nominalizări ale concursului în domeniul calității:

• Produse industriale
• Produse de larg consum
• Produse alimentare și agricole
• Servicii.

Toți participanții la concurs vor avea dreptul la reduceri de 20% pentru serviciile CCI, cum ar fi eliberarea certificatelor de origine a mărfurilor, promovarea ofertelor comerciale peste hotare, participarea la evenimentele „Fabricat în Moldova”, dar vor avea beneficii și din partea altor organizatori, cum ar fi reduceri de 20% la procurarea standardelor de la Institutul Naționale de Standardizare, etc.

Laureații și premianții concursului vor avea dreptul să utilizeze imaginea distincțiilor primite în scopuri publicitare, inclusiv la marcarea produselor, și vor primi reduceri de până la 50% la serviciile prestate de către organizatorii concursului.

În perioada 21 noiembrie – 25 decembrie 2014 are loc depunerea dosarelor de participare, după care urmează evaluarea și selectarea câștigătorilor. Ceremonia oficială de premiere va avea loc pe 30 ianuarie 2015, în cadrul evenimentelor prilejuite de „Fabricat în Moldova”.

Amintim că un concurs similar era organizat de către Guvernul Republicii Moldova, însă de mai mulți ani acesta a fost suspendat.

Setul de documente pentru înscreirea la concurs poate fi consultat pe site-ul Camerei de Comerț și Industrie.  Dosarele de participare vor fi aduse la sediul Camerei de Comerț și Industrie a RM, bd. Ștefan cel Mare, 151, et.2, oficiu 9, Direcția Târguri și Expoziții. Detalii despre înregistrarea la concurs puteți găsi pe saitul nostru www.chamber.md sau la nr. de tel.: 022 –23-84-10; 022 – 21-07-25.

20 noiembrie 2014 a fost lansat brandul național al sectorului turistic. Evenimentul a fost organizat în incinta Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală, de către Agenția Turismului a Republicii Moldova, cu susținerea proiectului USAID Creșterea Competitivității și Dezvoltarea Întreprinderilor II ( CEED II).

La lansare au participat: membri ai guvernului, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, E.S. William H. Moser și alți reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat, directori şi proprietari de companii din domeniul turismului.  

Agenția Turismului a Republicii Moldova în parteneriat cu asociațiile sectoriale, beneficiind de asistența și expertiza tehnică locală și internațională oferită prin proiectul USAID CEED II, a elaborat Programul de promovare a produselor turistice denumit generic „Brandul Naţional al Industriei Turismului”, cu scopul de a crește numărul de turiști în Republica Moldova. Programul cuprinde un set de iniţiative strategice pentru sectorul turistic, incluzând :analiza piețelor țintă și a produselor turistice competitive; poziționarea ofertei turistice naționale; plan anual de marketing și o identitate vizuală unică.

”Punerea în aplicare a programului Brandul Naţional al Industriei Turismului va permite Moldovei să concureze ca o destinație turistică autentică, care oferă experiențe culturale inedite în inima Europei, reprezentând un exemplu de conservare a valorilor culturale și de promovare a acestora prin intermediul tehnicilor moderne de marketing. Implementarea acestuia va crește fluxul de turiști străini, dar și a turismului intern. De asemenea, programul va contribui la îmbunătățirea imaginii țării pentru atragerea investițiilor străine, precum și la creșterea demnității naționale, invitându-și cetățenii să își promoveze țara pretutindeni”, a menționat Nicolae Platon, directorul Agenției Turismului a Republicii Moldova.

Pomul Vieții – simbolul turismului în Moldova

Pomul Vieții, simbol complex al culturii naționale, a fost ales să reprezinte valorile și specificul turismului în Republica Moldova : ospitalitatea, naturalețea, sinceritatea și autenticitatea. Sloganul turistic, ”Discover the routes of life”, îndeamnă vizitatorii să urmeze calea spre noi descoperi, prin ospitalitatea, istoria, vinul, gastronomia și tradițiile moldovenești.

“Industria turismului din Republica Moldova trece printr-o perioadă de renaștere și este esențial să țină pasul cu inovațiile și să urmeze tendințele mondiale în sectorul turistic, păstrând totodată cultura locală. Sunt sigur că fiecare din cei care vor vizita Moldova vor trăi o experiență unică, descoperind gustul deosebit al gastronomiei, vinurile de înaltă calitate, tradițiile autentice, și, bineînțeles, frumusețea regiunilor rurale. Toate acestea sunt ceea ce face Republica Moldova atât de specială și surprinzătoare!”, a menționat Excelența Sa Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, William H. Moser.

Lansarea internaţională a brandului turistic va avea loc începând cu 24.11.2014 prin intermediul unei campanii de comunicare pe canalul Euronews, unde va fi plasat un spot video de promovare a Moldovei turistice. În 2013 Lonely Planet a prezentat Republica Moldova ca destinația nr. 1 cea mai neexplorată din Europa, acesta fiind sloganul primei campanii internaționale de promovare a noului Brand Turistic.

Anual, Republica Moldova este vizitată de cca. 2 milioane de străini, număr care va crește semnificativ, odată cu asocierea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, aceasta fiind piața țintă pentru oferta turistică a Republicii Moldova.

Foto: MyBusiness.md

Urmând exemplul dat deja de Apple şi Samsung, care au introdus funcţii similare de dispozitivele proprii, Google a inclus în versiunea Android 5.0 o funcţie care permite blocarea de la distanţă a telefoanelor mobile.

Botezată “Factory Reset Protection”, noua funcţie permite configurarea unei parole al cărei rol este de a împiedica readucerea telefonului la setările de fabrică de către persoane străine. Folosită împreună cu funcţia remote lock, care permite utilizatorilor să-şi dezactiveze de la distanţă telefoanele mobile, parola pentru protecţia funcţiei Reset blochează atât folosirea dispozitivelor furate cât şi accesul la datele personale stocate în memoria acestora. Pentru asta, începând cu versiunea Android Lollipop funcţia de criptare a memoriei interne este activată automat, prevenind accesarea neautorizată a fişierelor stocate în memoria dispozitivului.

Funcţie ‘kill switch’ în versiunea Android 5.0, permite blocarea de la distanţă a telefoanelor furate.

Din păcate pentru a beneficia de noile măsuri de securitate utilizatorii trebuie mai întâi să-şi actualizeze dispozitivele la versiunea Android 5.0. sau să achiziţioneze altele noi.

Între timp, o funcţie similară introdusă pe dispozitivele Apple iOS îşi arată deja utilitatea, statisticile indicând o reducere semnificativă a cazurilor de furt, pe măsură ce infractorii îşi pierd intereseul faţă de aceste dispozitive pe care nu le pot valorifica. Şi produsele cu sistem Windows Phone ar putea primi o funcţie similară în viitorul apropiat, numită Activation Lock.

go4it.ro

19 noiembrie 2014 – Un nou incubator de afaceri a fost lansat astăzi, 19 noiembrie, la Nisporeni. Acesta este cel de-al optulea incubator de afaceri din ţară, iar până la finele anului curent va mai fi lansat încă unul.

Incubatorul găzdui inițial 18 companii tinere, preponderent prestatoare de servicii, ulterior urmând să atingă capacitate totală de 30 de locuri.

Astfel, cel puțin 62 de noi locuri de muncă vor fi create la Nisporeni, paisprezece dintre acestea fiind destinate femeilor. 

Scopul Incubatorului de Afaceri din Nisporeni este de a oferi susținere antreprenorilor începători din regiune. Companiile rezidente vor beneficia de spaţii de producere sau oficii la preţuri avantajoase, consultanţă şi instruire antreprenorială, suport consultativ la achiziţionarea echipamentului, costuri de administrare reduse și alte facilităţi.

La ceremonia de deschidere au participat Viceprim-ministrul, Andrian Candu, ministru al Economiei şi Pirkka Tapiola, Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Iulia Iabanji, director ODIMM, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, mediului de afaceri, reprezentanţii Uniunii Europene în Moldova, etc.

Andrian Candu  a remarcat importanța susținerii IMM-urilor: „Acest incubator de afaceri este o platforma pentru crearea locurilor de munca. Oamenii de afaceri să se poată întruni, colabora şi cel mai important e ca pot obţine ajutor din partea statului. Pentru a-și putea începe propria afacere ei beneficiază de suport juridic si economic. Este important să existe un cadru de dezvoltare al întreprinderilor mici şi mijlocii.”

PirkkaTapiola a menționat la rândul său că: „acestea sunt posibilităţi reale pentru oamenii care au idei de afaceri, pentru a le putea transpune în realitate. Antreprenoriatul este foarte aproape de principiile Uniunii Europene - înseamnă să fii şeful tău şi să-şi creezi propriul confort.”

Directorul ODIMM, Iulia Iabanji  a subliniat faptul că „pe parcursul a 4 ani am reuşit să deschidem 6 incubatore cu suportul Uniunii Europene, acesta din Nisporeni fiind cel de-al 8-lea şi urmează să mai deschidem unul până la sfârșitul anului. Totodată, vreau să precizez că astăzi asistăm la deschiderea celui mai mare incubator din Republica Moldova.”

Incubatorul de Afaceri din Nisporeni a fost creat în baza Matricei de Politici pentru Programul de suport Sectorial ,,Stimularea Economică în Zonele Rurale”, finanţat de UE, în concordanţă cu priorităţile Guvernului RM de creare a infrastructurii de suport în afaceri adecvate necesităţilor mediului de afaceri, în deosebi din zonele rurale.

Notă: 

Menționăm că pe teritoriul Moldovei au mai fost create  Incubatoare de Afaceri în raioanele: Soroca, Ștefan-Vodă, Leova, Rezina, Sângerei, Dubăsari și, Ceadâr-Lunga. De asemene,  în decembrie 2013 a fost instituită Rețeaua Incubatoarelor de Afaceri din Moldova - RIAM.

Foto: MyBusiness.md

Facebook dezvolta in secret un nou site, denumit „Facebook at Work”, pentru a cuceri si zona corporate. Reteaua sociala doreste sa ofere un instrument de comunicare la nivel profesional, in speranta ca va putea rivaliza cu Google, Microsoft si LinkedIn.

Noul instrument Facebook le va permite utilizatorilor sa comunice intre ei si sa transmita documente, rivalizand cu Google Drive si Microsoft Office. Noul site va semana cu Facebook - avand newsfeed-uri si grupuri - dar angajatii vor putea sa separe profilul personal de cel profesional.

Angajatii Facebook au folosit site-ul in activitatea lor zilnica si s-au declarat multumiti. Proiectul a inceput anul trecut si este testat alaturi de alte companii, pe masura ce se apropie data de lansare. Unii dintre tehnicienii care lucreaza la site-ul Facebook at Work se afla in Londra. Facebook ar putea acapara o parte din cota de piata a LinkedIn, reteaua de socializare pentru profesionisti, care are 90 de milioane utilizatori activi in fiecare luna. LinkedIn este lider pe segmentul de business networking, dar Facebook at Work ar putea sa rivalizeze cu Google Drive, Microsoft Outlook, Office si Yammer.

Pentru a se integra in universul corporate, Facebook va trebui sa castige increderea companiilor si organizatiilor, care vor dori ca datele si conversatiile lor sa ramana confidentiale. Multe companii, care se tem ca angajatii ar putea pierde timpul pe retelele sociale, au restrictionat accesul la Facebook.

Compania nu va cere niciun ban in schimbul serviciului sau, cel putin la inceputul utilizarii Facebook at Work. Facebook obtine cei mai multi bani din publicitate si cu cat utilizatorii petrec mai mult timp pe site-ul de socializare, cu atat se rotunjesc si veniturile lui Mark Zuckerberg. Fondatorul Facebook a declarat in luna iulie ca reteaua sociala are un potential urias de crestere pe termen lung. De exemplu, utilizatorii americani petrec, in medie, 40 de minute pe Facebook in fiecare zi, dar folosesc timp de noua ore media digitala, telefoanele mobile si computerele. „Aici exista o mare oportunitate. Putem schimba modul in care oamenii interactioneaza si distribuie continut”, a declarat Zuckerberg.

Sursa: gandul.info

On 28 – 29th of October 2014, the Automobile Club of Moldova organized in Chisinau the launch event of the South East Neighborhood Safe Routes (SENSOR) project in Moldova.

The SENSOR project builds on outstanding cooperation between automobile clubs, universities and road authorities and it is co-financed by the European Union and the South East Europe (SEE) Transnational Cooperation Programme. This is a unique tool within the Territorial Cooperation Objective Regional Policy, aimed to improve integration and competitiveness of a complex and diverse area. South East Europe program supports the development of partnerships in areas of strategic importance to improve the process of territorial, economic and social cohesion and contribute to the stability and competitiveness of the region. In this context, it aims to achieve high quality projects, oriented on strategic results, relevant for the program area.

The basic aim of the SENSOR project is to raise the overall level of safety performance of busy roads in the SEE region.

SENSOR project brings together 14 countries - Greece, Slovakia, Hungary, Slovenia, Republic of Moldova, Serbia, Former Yugoslav Republic of Macedonia, Bosnia and Herzegovina, Croatia, Albania, Montenegro, Bulgaria, Romania, and Ukraine.

Mrs. Virginia Mandalac, manager of this project in Moldova opened the session by welcoming the participants and presenting general info regarding SENSOR project Moldova.

The event was attended by local authorities, as Deputy Minister of Transport and Road Infrastructure, the State Road Administration, Secretary General of the National Road Safety Council and other representatives of institutions involved in road construction and audit in Moldova. The Deputy Minister of Transport and Road Infrastructure of Moldova, Mr. Boris Gherasim described the actual situation of Moldovan roads. The Secretary General of National Road Safety Council, Mr. Viorel Bulimaga underlined the main ideas of National Road Safety Strategy and Action Plan, as well as other representatives from the SRA and “Universinj” LTD spoke about traffic calming in villages, which is a big problem for our country, taking into account that the majority of national roads cross villages.

The launch event was followed by the “RAP Inspection & Safety Ranking” training workshop, organized for local road engineers and carried out by experienced external experts Dr. Steve Lawson Road Safety Foundation Research Director and Stelios Efstathiadis Head Engineer Transportation Solutions.

The workshop included: introduction to RAP, Star Rating, Safer Roads Investment Plans and RAP capacity, Accessing results through ViDA, introduction to road coding, star rating analysis and reporting tutorial.

Please visit project’s webpage www.sensorproject.eu for more information about SENSOR.

Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic anunță concursul ”Cel mai bun proiect Inovativ” la care pot participa elevii claselor a X-a – a XII-a, studenții și tinerii cercetători din Republica Moldova.

Doritorii de a participa la concurs trebuie să completeze cererea de participare și să depună proiectul de dezvoltare a ideii de afaceri. Criteriile de scriere a proiectelor de afaceri inovaționale pentru prezentul concurs pot fi accesate aici.

Dosarele se depun în formă electronic până pe 30 noiembrie 2014 la adresa de e-mail: .

Câștigătorii vor fi premiați cu lăptopuri, iar cele mai bune idei vor fi prezentate la forumurile de afaceri din Chișinău (Republica Moldova) și Iași (România).  În același timp, proiectele câștigătoare vor fi recomandate pentru participarea la concursul anual al proiectelor de transfer tehnologic cu finanțare din bugetul de stat.

Pentru detalii, contactați unul din nr. de tel.: 022 882563 sau 022 882566. Persoană de contact: Natalia Suditu.

Concursul este desfășurat în cadrul săptămânii inovațiilor organizată în cadrul proiectului transfrontalier "Formarea reţelei de infrastructură inovațională în cadrul instituțiilor din regiunea transfrontalieră". Cu suportul Comisiei Europene prin cadrul programul operațional comun România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013.