05.12.2014, Chișinău – Evenimentul național „Fabricat în Moldova”, organizat tradițional de Camera de Comerț și Industrie, se va desfășura, în perioada 28 ianuarie – 1 februarie 2015,  cu sloganul „Competitivitate – Performanță și Calitate” și va cuprinde, pe lângă expoziția cu același nume, un amplu program de afaceri, concursurile „Marca comercială a anului”, „Premiul pentru realizări în domeniul calității” și va culmina cu „Gala businessului moldovenesc”.

„Pentru a beneficia de oportunitățile oferite de liberalizarea comerțului cu UE, operatorii economici trebuie să-și crească propria competitivitate, iar aceasta se poate realiza prin sporirea performanței și oferirea unor produse și servicii calitative. Anume acest fapt am vrut să-l subliniem prin genericul expoziției „Fabricat în Moldova”: „Competitivitate – Performanță și Calitate. De fapt, în perioada următoare anume sprijinirea întreprinderilor pentru atingerea acestui obiectiv constituie principala misiune a CCI. Îndemnăm toate instituțiile de dezvoltare să se preocupe în mod prioritar de sporirea competitivității întreprinderilor din Republica Moldova”, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie, Valeriu Lazăr.

Anume în acest scop, în cadrul „Fabricat în Moldova” vor fi organizate multiple evenimente informative pentru agenții economici și pentru consumatori în domenii ca cerințele UE pentru certificarea produselor, implementarea sistemelor de management al calității, programe de susținere a businessului, dezvoltarea personalului și alte subiecte relevante ce țin de creșterea competitivității întreprinderilor. Totodată, vor fi organizate mai multe platforme de comunicare pentru stabilirea contactelor de afaceri și încheierea eventualelor parteneriate, precum și pentru consolidarea dialogului public-privat.

Acestea vor fi organizate cu participarea partenerilor evenimentului - Ministerul Economiei și instituțiile sale specializate, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și un șir de programe internaționale.

În cadrul programului de afaceri se va desfășura și conferința Consiliului de afaceri al Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră, al cărui președinție o deține în prima jumătate a anului 2015 Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Spațiul expozițional al „Fabricat în Moldova” constituie peste 1300 m.p. și va găzdui peste 200 de agenți economici cu standuri individuale sau colective, ale raioanelor sau ale unor asociații sectoriale de business.  În premieră, în cadrul ediției din 2015 va participa Asociația de Divinuri din Moldova. La stand vor fi prezentate produsele companiilor Barza Albă, Vismos, Aroma, Kvint ș.a. Tot în premieră, la expoziție vor participa cu stand colectiv agenții economici din regiunea transnistreană care au participat la Proiectul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare „Creșterea măsurilor de încredere a companiilor de pe ambele maluri ale râului Nistru prin participarea la expoziții”, implementat de CCI.

La ”Fabricat în Moldova” își vor prezenta realizările și agenții economici care au beneficiat de suport în cadrul Programului de atragere a remitenților în economie ”PARE 1+1”, fiind promovate și mediatizate programele derulate de stat în vederea susținerii întreprinderilor mici și mijlocii. Totodată, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) va acorda susținere financiară IMM-urilor ce participă la expoziție, prin rambursarea parțială a cheltuielilor de participare.

La invitația CCI a RM, la expoziție vor participa mai multe Camere de Comerț și Industrie din străinătate, inclusiv din Republica Belarus, România și Ucraina, la standurile cărora vizitatorii și participanții vor avea posibilitatea de a se familiariza cu ofertele comerciale și produsele companiilor din aceste țări.

Pe data de 30 ianuarie 2015 se va desfășura în premieră „Gala businessului moldovenesc”, care va cuprinde și ceremonia de decernare a distincțiilor concursului ”Marca comercială a anului 2014”, concursului național ”Premiul pentru realizări în domeniul calității”, precum și a concursului „Medalia de aur” pentru participanții la expoziția „Fabricat în Moldova”.

  Comunicat de presă

Clubul Internaţional al Femeilor din Moldova (IWCM) are plăcerea de a anunţa cea de-a 18-a ediție a Iarmarocului Caritabil de Iarnă 2014 ce va avea loc la Pavilionul Central al Centrului Internațional de Expoziție „Moldexpo” pe data de 7 decembrie între orele 10:00-16:00.

Evenimentul are drept scop colectarea de fonduri din vânzările produselor expuse de misunile diplomatice acreditate în Republica Moldova, Clubul Internațional al Femeilor, precum și diverși producători autohtoni și agenți economici din țară. Banii colectați la acest Iarmaroc internațional, unic de acest fel în Republica Moldova, vor ajunge la copiii bolnavi de cancer din cadrul celor două secții Hematologie și Oncologie Pediatrică ale Institutului Oncologic Republican, precum și pentru copii ce necesită îngrijiri speciale în cadrul Centrului de Protezare Oro-maxilo-facială.

Iarmarocul Caritabil de Iarnă 2014 va fi deschis la orele 10.00 de către Prima Doamnă a țării, Margareta Timofti, co-președintele IWCM, d-na Pakize Banu Cankan Kartal si d-na Corina Cojocaru-Ulianovschi   si coordonatorul principal al Iarmarocului 2014, d-na Irina Herne, alături de soțiile Ambasadorilor acreditați la Chișinău și membrii Clubului Internațional al Femeilor din Moldova.

Această acțiune caritabilă, tradițional organizată de către comunitatea internațională în luna decembrie, este o călătorie în jurul lumii, unde fiecare stat își prezintă produsele autohtone, bucatele și băuturile sale, lucrări de artă, haine, cărți și jucării pentru copii, toate la un preț accesibil.

Clubul Internațional al Femeilor din Moldova invită toată lumea pe 7 decembrie la Moldexpo să savureze din plin de farmecul unei atmosfere inedite a sărbătorilor de iarnă, a unei lumi cosmopolite, unde multilingvismul și inter-culturalitatea crează o coeziune socială, oferind cu pietate noi valori cetățenilor Republicii Moldova.

Familii întregi împreună cu copiii sunt aștepați să contribuie simbolic în susținerea copiilor bolnavi de cancer prin implicarea și participarea la acest Iarmaroc caritabil, unde muzica, dansul, colindele de iarnă și bucate internaționale vor asigura atmosfera de sărbătoare și relaxare a unei duminici speciale în mijlocul comunității diplomatice și internaționale la Chișinău. Tombola este întotdeauna un moment distractiv, premiile expuse în concurs sunt uimitoare si includ chiar si zboruri tur-retur. Veti savura o duminică plăcută și veți naviga printre cadouri unice de pretutindeni.

Copiii vor avea bucuria de a-l vizita pe Moş Crăciun şi chiar de a face poze cu “Moşu cu nas roşu”. Speram să vă vedem acolo împreună cu familia!                                                  

Clubul Internațional al Femeilor din Moldova mulţumeşte sponsorilor care au contribuit la buna organizare a acestui eveniment caritabil: Effes/ Chisinau, Fed.Fotbal Moldova, Kenford, Sun TV, Bemol, GaZ Union Fenosa, Centrul de Diagnostic German, Interdean, Hideco, Orange, PWC, Casa Curata, Accent Electronic, Xerox, MobiasBanca, Malldova, Turkish Airlines, Xerox, Youbesc, Trend Setter.

Clubul Internaţional al Femeilor din Moldova (IWCM) a fost fondat ȋn anul 1997 şi, până ȋn acest moment datorită evenimentelor organizate precum Seara de Artă, Târgul de Crăciun, Fashion Show a colectat peste 450 000 de dolari pentru diferite proiecte de caritate. Membrii clubului activează pe bază de voluntariat şi toţi banii colectați sunt direcționați spre susținerea copiilor, femeilor și a grupurilor social-vulnerabile din Republica Moldova.

Informații suplimentare despre Club le găsiți pe pagina web www.iwcm.md și în Facebook International Women’s Club of Moldova.

Zeci de companii și entuziaști ai surselor de energie regenerabilă au participat astăzi la cea de a doua ediție a Bioforumului dedicată plantelor energetice. Bioforum-ul este parte a șirului de evenimente parte din Moldova Eco-Energetică, la acesta fiind pusă în discuție experiența României și altor țări europene în cultivarea plantelor energetice și perspectivele lor în Moldova, evoluțiile în înregistrarea în registrul plantelor din Moldova a salciei energetice, etc.
Viceministrul Economiei, Valeriu Triboi, s-a arătat încrezător în viitorul plantelor energetice, având în vedere că deja există o piață de desfacere largă pentru combustibilul din biomasă. „Deja în anul 2012, cca 4% din consumul final brut de energie era asigurat din surse de energie regenerabilă. În anul 2014, centralele termice pe bază de biomasă, instalate în instituțiile publice si gospodăriile individuale aveau o capacitate totală de circa 49  MW, ceea ce reprezintă 9% din consumul final anual de energie termică”, a declarat Valeriu Triboi în deschiderea evenimentului.
Președintele Academiei de Științe a Moldovei, Gheorghe Duca, s-a pronunțat pentru sinergia între fondurile de dezvoltare ale instituțiilor guvernamentale pentru a avea un impact mai puternic asupra dezvoltării surselor de energie regenerabile. Președintele AȘM a subliniat că cercetătorii moldoveni au deja multiple studii în domeniul cultivării plantelor energetice, comunitatea științifică fiind interesată ca acestea să-și găsească utilizări practice în afaceri.
Dr. Ruben Budau, de la Energowood acacia, a vorbit despre eficiența economică a plantațiilor energetice de salcâm cu perioada de tăiere ultrascurtă, alți vorbitori referindu-se la modalitățile de utilizare a biomasei, cerințele de calitate pentru biocombustibili solizi, echilibrul între cultivarea pe terenuri agricole a culturilor alimentare și energetice, etc.
 Amintim că prima ediție a Bioforumul-ui s-a desfășurat în vara anului 2014, adunând consumatorii și producătorii de combustibil solid din biomasă.

Comunicat de presă

Institutul Polonez organizeaza, in parteneriat cu Wikipedia, a patra editie a concursului "Polish Ro.Wikipedia", care se va desfasura in perioada 25 noiembrie - 31 decembrie si are ca scop promovarea Poloniei in paginile de limba romana a eciclopediei online. wall-street.ro a stat de vorba cu reprezentantii din turism si va prezinta opiniile lor in legatura cu acest concurs.

Concursul organizat de Institutul Polonez are doua scopuri principale: dezvoltarea Wikipedia in limba romana, care contine in prezent peste 250.000 de articole, si promovarea imaginii Poloniei in Romania.

"Mi se pare o initiativa extraordinara de promovare a unei destinatii. Pentru a promova o destinatie turistica, este nevoie in principal de content. Un concurs de genul asta, prin care sa se creeze continut gratuit, de persoane care au vizitat tara ta, este o situatie win-win", spune Razvan Pascu, consultant in turism.

In concurs se pot inscrie toti vorbitorii de limba romana, care pot lucra si in echipe de doua persoane. Articolele inscrise, nou intocmita sau completari ale celor deja existente, trebuie sa fie direct legate de Polonia. Premiul presupune un weekend in orasul Gdansk si va fi acordat persoanei care va crea cele mai multe articole sau va completa in mod semnificativ articolele deja existente.

"Este o forma extraordinara de promovare", spune Ion Antonescu, directorul agentiei Marshal Turism. "Orice initiativa merita incercata, chiar daca e proasta. Si eu incurajez angajatii mei sa vina cu astfel de idei", a completat acesta.

Romania, restanta la capitolul promovare in 2.0?

Reprezentantii din turismul romanesc nu au auzit inca de o initiativa similara in Romania, insa cred ca ideea are un potential urias pentru promovarea unei tari. De altfel, in urma celor trei editii anterioare ale acestui concurs, Wikipedia in limba romana s-a imbogatit cu peste 600 de articole.

Razvan Pascu sugereaza implementarea unei strategii asemenatoare in tari in care imaginea Romaniei a avut de suferit. "Romania ar putea organiza ceva asemanator in tari precum Austria, Germania sau Israel, cu creare de continut in limbile tarii respective. De asemenea, ideea este buna pentru tarile in care imaginea Romaniei e proasta, cum ar fi Marea Britanie si Franta. Poate ca n-ar fi rau sa exploram si alte tari, precum China si Rusia", afirma consultantul in turism.

In ceea ce priveste orasele pe care Romania le-ar putea promova printr-un astfel de concurs, ele trebuie alese in functie de target, sugereaza Razvan Pascu. "Daca ne adresam tinerilor, Bucurestiul ar putea fi vandut ca destinatie de city-break, insa daca vrem turism cultural, am putea lege Brasov, Sibiu sau Alba Iulia. Daca ar fi vara, as oferi ca premiu un weekend in Delta Dunarii, pentru ca este unica in Europa si ea nu trebuie decat promovata, pentru ca produsul deja exista", conchide el.

Cu toate ca nu s-au finalizat, initiativele pentru concursuri similare nu au lipsit in turismul romanesc. Ion Antonescu a propus Ambasadei Israelului sa organizeze un concurs in care participantii trebuiau sa raspunda la intrebari legate de istoria evreilor. "Nu am auzit de idei similare, insa as accepta si eu sa fiu implicat daca s-ar organiza concursuri si as da premii la cele doua hoteluri pe care le detin". Ion Antonescu. El este proprietarul a doua hoteluri din capitala, resprectiv Hotel Marshal, de trei stele, si Hotel Marshal Garden, de cinci stele.

Romania ar avea potential de promovare pentru mai toate tarile din Europa, "mai putin cele sarace", crede proprietarul Marshal Turism, care sustine ca ne-am putea promova in Germania, Franta, Spania, Anglia, Italia.

Concursul organizat de Institutul Polonez se va desfasura in perioada 25 noiembrie - 31 decembrie. Participantii la concurs se pot inscrie prin trimiterea numelui de utilizator Wikipedia si a adresei postale printr-un e-mail la adresa . Rezultatele concursului vor fi anuntate pe site-ul Institutului Polonez, pe 9 ianuarie 2015.

În data de 21 Noiembrie, la Stockholm, Centrul de Guvernare Electronică a semnat un Memorandum de Cooperare cu eGovLab.

Memorandumul presupune schimburi de experiență pe dimensiunea:

1. date deschise
2. crearea orașelor inteligente
3. inovarea sectorului public
4. mGovernment
5. organizarea trainingurilor pentru funcționarii publici spre e-Trasnformarea Guvernului
6. implementarea proiectelor de cercetare

eGovLab Este un centru de cercetare la Universitatea Stockholm, Suedia, care funcţionează pe o simplă ipoteză: că buna guvernare bazată pe transparență, eficiență, luarea deciziilor colective şi co-crearea poate îmbunătăţi serviciile pentru cetățeni și spori performanța economică în Suedia, precum și în cadrul Uniunii Europene la scară largă.

egov.md

În cadrul unei operaţiuni de anvergură lansată în întreaga Italie, poliţia a reuşit dezmembrarea celebrului grup criminal de falsificatori de bani cunoscut ca „Grupul Napoli“, care a „fabricat“ 90% din bancnotele euro false care circulă în lume şi care a deversat pe continentul european peste jumătate miliard de euro în ultimii 15 ani. Potrivit The Independent, grupul a împins impertinenţa până la a pune în circulaţie în Germania bancnote inexistente de 300 euro. Banda criminală a fost descrisă drept duşmanul de moarte al Băncii Centrale Europene.

56 de persoane au fost arestate în cadrul amplei operaţiuni desfăşurate în Italia contra „Grupul Napoli” de falsificatori de bani. Cei arestaţi, în principal în preajma oraşului Napoli, au fost inculpaţi pentru falsificare de bancnote şi monede, falsificare de documente oficiale şi crearea unui grup criminal organizat. Forţele de ordine au descoperit o imprimerie clandestină la Arzano, în apropiere de Napoli, şi un atelier unde se băteau monede false la Gallicano, în Lazio, în regiunea Roma. Potrivit poliţiei, „Grupul Napoli” avea 11 organizaţii care au inundat Europa cu euro falşi, fiecare din aceste structuri având sarcini bine definite – fabricarea de monede false, imprimarea bancnotelor false de bancă, transferarea banilor contrafăcuţi spre diferite ţări.

Acum, banda a reuşit să exporte în Germania bancnote false de 300 euro, care au fost acceptate de o întreprindere naivă, dar au sfârşit prin a atrage atenţia poliţiştilor aflaţi pe urmele falsificatorilor de bani. „Grupul Napoli”, care este responsabil de fabricarea şi distribuirea a 90% din banii falşi care circulă în lume, reuşise „un control complet al pieţei internaţionale datorită distribuirii de cantităţi semnificative de bani falsificaţi”.

Procurorii din Napoli au început studierea sursei bancnotelor false la începutul anului 2012, cu susţinerea Europol şi a Oficiului European de Luptă Contra Fraudei şi au reconstituit modul în care grupul a preluat controlul pieţei la nivel mondial. Criminalii distribuiau cantităţi importante în Italia şi numeroase alte ţări, Franţa, Spania, România, Germania, Bulgaria, Albania, Senegal, Maroc, Tunisia şi Algeria fiind cele mai afectate. Din 2002, autorităţile monetare din zona euro au retras din circulaţie cinci milioane de bancnote false însumând 300 milioane euro, dar estimează că este doar vârful icebergului. Potrivit Europol, 50% din falsele bancnote care circulau în 17 state din eurozonă erau fabricate în mica localitate Giuliano, aflată la nord de Napoli, şi în împrejurimi. Majoritatea falşilor euro „made in Giuliano”, în valoare de 20, 50 şi 100, sunt comandaţi din Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi Columbia. Bancnotele false erau vândute unui „angrosist” la 10% din valoarea lor nominală – 100.000 euro adevăraţi contra unui milion de euro falşi. De la el se aprovizionează intermediari, mici criminali locali sau curieri străini (adesea estonieni sau lituanieni), care duc valizele cu bani în Spania, Belgia sau Lituania, la fiecare tranzacţie preţul crescând cu 10% din valoarea lor nominală. Camorra napoletană a tolerat această activitate şi a folosit uneori false bancnote pentru a plăti imensele livrări de droguri provenite din Columbia.

Concurenţa bulgară

Tipografii care ştiu să imite elementele de securitate din diversele bancnote se numără pe degetele celor două mâini şi pentru crima organizată aceşti falsificatori sunt foarte valoroși. Când un grup reuşeşte să atragă unul în plasă nu îi mai dă drumul. Îi controlează toate activitățile, toate mişcările, chiar dacă se află în închisoare. Dacă jumătate din producţia europeană este asigurată de membrii crimei organizate originari din Giuliano, acum ei trebuie să facă faţă concurenţei bulgare. În zonele rurale din sudul ţării şi în împrejurimile capitalei Sofia, unde copierea dolarilor este o veche tradiţie, falsificatorii produc acum bancnote galbene cu valoarea de 200 euro, de o calitate excelentă, arată experţii. La Varna, în zona industrială, Europol şi serviciile nord-americane au descoperit în ianuarie 2004 una dintre primele imprimerii din lume capabile să reproducă bancnote puse în circulaţie cu doi ani înainte. Opt ani mai târziu, centrele de producţie s-au deplasat în jurul oraşelor Plovdiv şi Haskovo, în sudul Bulgariei. Franţa şi Spania se află în urma Italiei în producţia de monede false, dar în aceste două ţări, falsificatorii se folosesc de imprimante laser de ultimă generaţie, o tehnologie care a deschis piaţa bancnotelor false experţilor în informatică şi graficienilor care folosesc cele mai sofisticate calculatoare. Turcia, România şi Albania nu produc bani falşi, dar curierii lor fac naveta între Napoli şi Sofia pentru aprovizionare. Revânzătorii cei mai eficienţi aparţin lumii interlope lituaniene care au avut ideea răspândirii bancnotelor false folosindu-se de reţelele rodate ale dealerilor de droguri.

http://www.money.ro/

Zona Economică Liberă „Bălți” (ZEL „Bălți”) devine mai atractivă pentru investitori. Acest fapt se datorează, în mare măsură, și celor două proiecte de dezvoltare regională realizate în ultimii 3 ani de Agenția de Dezvoltare Regională Nord (ADR Nord), din sursele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR).

Vineri, 28 noiembrie a.c., la subzona nr. 3 a ZEL „Bălți”, a avut loc evenimentul de recepție finală a unei stații moderne de pompare a apelor reziduale. Este unica stație de acest fel construită până în prezent în Republica Moldova. Construcția stației a demarat în luna iunie curent, în cadrul celei de-a treia etape a proiectului „Susținerea dezvoltării sectorului privat și procesului de atragere a investițiilor în Regiunea de Dezvoltare Nord prin construcția rețelelor de apă și canalizare pentru subzona nr. 3 a Zonei Economice Libere «Bălți»”.

Reuniți în cadrul unei ședințe la fața locului, responsabilii de construcția stației, autoritățile locale și reprezentanții ADR Nord au analizat calitatea lucrărilor efectuate. Membrii comisiei au semnat procesele-verbale de recepție a stației de pompare, fără a înregistra obiecții vizavi de calitatea lucrărilor efectuate.

„Acest proiect va face posibilă extinderea ZEL «Bălți». Astfel vor crește activitățile economice în municipiul Bălți și potenţialul investiţional al Regiunii de Dezvoltare Nord”, a precizat directorul ADR Nord, Ion Bodrug.

Recent, la subzona nr. 3 a ZEL „Bălți” au fost recepționate rețelele interne de apă, în lungime de 2,5 km, rețelele interne de canalizare, în lungime de 2,49 km, și apeductul magistral, în lungime de 1,56 km, ce va asigura cu apă subzona nr. 3 a ZEL „Bălți”.

Lucrările efectuate în acest an în cadrul celor trei etape ale proiectului au costat 13 705 100 de lei.

Valoarea totală a proiectului este, conform ultimei decizii a Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale, 16 625 100 de lei, oferiți de FNDR.

În perioada anilor 2011-2014, la ZEL „Bălți” au fost investiți, în cadrul a două proiecte de dezvoltare regională, circa 28 de milioane de lei din FNDR.

Acesta este al doilea proeict de dezvoltare regională implementat de ADR Nord pe teritoriul ZEL „Bălți". În anii 2011-2012, aici a fost realizat proiectul „Conectarea Zonei Economice Libere «Bălți» la utilitățile municipale: apă, canalizare, electricitate, drumuri de acces”, pentru care au fost alocați peste 13 milioane de lei din FNDR. Detalii despre acest proiect se găsesc AICI.

Barclays va fi prima bancă din Marea Britanie care va lansa un serviciu de video banking, care le va permite clienţilor să discute „faţă în faţă” cu un consultant pe telefonul mobil, tabletă sau laptop, serviciul fiind disponibil 24 de ore din 24, scrie The Financial Times. Deşi alte câteva bănci europene lucrează la un dispozitiv similar, Barclays spune că va fi prima bancă din regiune care va lansa serviciul de video banking. Serviciul va fi iniţial oferit doar clienţilor cei mai înstăriţi ai băncii începând din 8 decembrie, iar apoi banca intenţionează să îl introducă treptat pentru toţi clienţii până la sfârşitul anului viitor.

„Încercăm să le dăm clienţilor posibilitatea de a alege când, unde şi cum fac tranzacţii bancare cu noi, oferindu-le şi confortul de a vedea o faţă umană”, a declarat Steven Cooper, şeful diviziei de personal banking al Barclays.

În ultimii ani, clienţii fac din ce în ce mai puţine vizite la sucursalele băncilor, pe măsură ce au adoptat serviciile online.

Barclays avea 1.546 de sucursale la sfârşitul lunii iunie, faţă de 2.000 în urmă cu zece ani şi, la fel ca celelalte bănci importante, este de aşteptat să continue să închidă din sucursale.

„(Serviciul de video banking – n.red.) va face senzaţie şi va convinge unele persoane să schimbe banca, dar nu sunt convins să formatul video va deveni dominant în interacţiunea cu băncile. Pericolul este că, în cazul în care conexiunea video nu funcţionează perfect, utilizatorul poate deveni frustrat”, consideră Julian Skan, managing director al Accenture pentru industria bancară din Europa, Africa şi America Latina.

Totuşi, Cooper se declară sigur că sistemul este „destul de rezistent”, adăugând că funcţionează bine cu o conexiune 3G şi „foarte bine” cu WiFi.

http://www.zf.ro/

Denumirea acestui proiect este „Gestionarea modernă a deșeurilor” sau, simplificând, - colectarea separată a deșeurilor, când populației îi este propus să arunce în containere diferite ambalajele din masă plastică, sticlă și hârtie. Iar pentru restul deșeurilor fiind rezervate lăzi mari negre. Ele sunt însemnate cu denumirea de „Deșeuri reziduale”.

Încă din anul 2010 a început să se vorbească despre necesitatea colectării separate a deșeurilor în regiunea de nord-est a Moldovei și, în primul rând, în raionul Șoldănești, și tot atunci a și pornit ideea de căutare a unui sponsor. Și a fost găsit – Agenția Internațională de Cooperare a Germaniei (GIZ), guvernele din Germania și Suedia. Ei au propus un sistem și au alocat o anumită sumă pentru realizarea lui – 2,2 milioane de euro. La rândul său, primăria din Șoldănești a contribuit cu 10750 de euro.

Proiectul în sine a început să se desfășoare în primăvara anului curent, însă, el a fost prezentat oficial în această săptămână, pe 25 noiembrie. În Șoldănești au venit prim-ministrul Iurie Leancă, ambasadorul Germaniei, Ulrike Maria Knotz și reprezentanți ai GIZ-ului. A fost prezentă și administrația raionului și a orașului Șoldănești.

Pentru containere au fost destinate niște platforme speciale – zone de colectare a gunoiului, înconjurate de un gard din sârmă. Actualmente, numărul lor este de 259 – în Șoldănești și în satele aferente raionului, precum și într-o regiune din Florești. În total sunt 27 de localități, cu o populație de 45 de mii de oameni. Iar la finalul anului, numărul platformelor va ajunge la 400.

Experiența colectării separate a deșeurilor a fost preluată din Estonia, unde, la începutul acestui an, a fost trimisă în vizită o delegație specială din Șoldănești.

În primăvara acestui an, în Șoldănești a fost lansată campania de informare a populației în legătură cu colectarea separată a deșeurilor, beneficiile acesteia și explicarea propriu-zisă a procesului de separare. Au fost tipărite broșuri colorate, în limbile română și rusă, în care a fost reprezentat explicit, prin desene și text, procesul de colectare separată: containerul albastru este destinat hârtiei, cel galben pentru materialele din masă plastică și metal, iar cel verde – pentru sticlă. Și, totodată, a fost explicat procesul de selectare a deșeurilor: „Curăță toate ambalajele”; „Presează toate ambalajele, pentru ca ele să ocupe cât mai puțin loc”. Locuitorii din sate vor plăti câte 8 lei pe lună pentru aruncarea gunoiului, iar cei din oraș - 10 lei. De la agenții economici vor fi colectați lunar câte 150 de lei pentru fiecare metru cub de gunoi.

În Parcani, satul din apropierea Șoldăneștiului, unde va fi construit un poligon pentru colectarea și reciclarea deșeurilor, jurnaliștilor le-au fost prezentate capacitățile mașinii nemțești de gunoi. Lucrătorilor le este suficient să apropie un container cu „deșeuri reziduale” de mașină, pentru ca ea să îl înhațe rapid, să îl întoarcă în spațiul cisternei și din acesta se aude sunetul sticlei care se sparge. Timp de jumătate de an populației i-au fost explicare „regulile” reciclării, iar ei aruncă deșeurile în primul container care le iese în cale, fără a-și mai aminti de „Curăță toate ambalajele”. Aceasta e situația, uneori schimbarea unor obiceiuri înrădăcinate adânc necesită mulți ani sau poate chiar zeci de ani.

„Obiceiurile” înseamnă crearea unei gunoiști oriunde, îndeosebi pe malul râurilor și a râpelor – va ploua și vor dispărea deșeurile. Acest principiu de aruncare a deșeurilor menajere a fost cultivat pe parcursul deceniilor. Doar în raionul Șoldănești, pe malurile râurilor locale au fost numărate 440 de gunoiști spontane. Toate acestea se preconizează a fi neutralizate până în anul 2019, atunci când se va realiza totalmente proiectul de colectare separată a deșeurilor. Atunci el va cuprinde trei raioane, cu o populație de 200 mii de oameni - Șoldănești, Florești și Rezina.

Înghețat de la vântul rece, directorul Agenției de Dezvoltare Regională „Centru”, Tudor Meșină, a spus că în Parcani va fi contruit un poligon pentru păstrarea și reciclarea deșeurilor menajere, având o suprafață de 18 hectare. Deocamdată sunt utilizate gunoiștile vechi. Ele sunt trei, una în Șoldănești, o gunoiște veche, amplasată între lac și drum. A fost nevoie de plasarea unui gard, pentru ca gunoiul să nu ajungă pe stradă și de construcția unei dambe, pentru a proteja lacul de gunoi și, totodată, de un drenaj, pentru ca scurgerile din depozitul de deșeuri să nu ajungă în sol și în apele subterane. „Dar aceste gunoiști au un termen de viață de doi ani, - a zis Tudor Meșină, - acolo toate deșeurile sunt separate manual, până când a fi construit poligonul. Iar acesta, la rândul său, se preconizează a funcționa timp de 25 de ani și acolo vor fi luate în calcul toate măsurile ecologice necesare.

Pe lângă poligon, în cadrul proiectului, în Florești și Șoldănești vor fi construite două centre pentru reciclarea deșeurilor și pentru transbordare, în Florești ți în satul Cotiujenii Mare. Toate acțiunile au drept scop eliminarea din raioanele menționate a gunoiștilor spontane.

Deșeurile agricole și cele din domeniul creșterii animalelor nu vor fi aduse în poligonul nou. Tot în acele broșure a fost explicat faptul că acest tip de deșeuri reprezintă materialul perfect pentru obținerea compostului, care contează să fie bine compostat și, în varianta finală, proprietățile lui sunt asemănătoare cu humusul din pădure. El poate fi folosit nu doar pentru sporirea recoltei pe câmpuri, ci și ar putea fi vântut proprietarilor de vile sau ar putea fi comercializat în cadrul piețelor – pentru iubitorii plantelor de cameră, deoarece humusul reprezintă un îngrășământ sută la sută natural. Nici deșeurile menajere solide nu vor fi uitate, a explicat Tudor Meșină, hârtia va fi reciclată, la fel și metalul, iar plasticul poate fi mărunțit și vândut și nu doar la noi, ci și în străinătate, căci mereu va exista un cumpărător pentru el.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Vasile Chian își conduce mica sa afacere Termoprim deja de douăzeci de ani. Firma e atât de mică, încât în atelier, unde are loc procesul de producție de bază, lucrează doar trei angajați. Totuși, marfa se vinde în toată Moldova și chiar e cerută și în România.

Întreprinderea produce cazane de încălzire și de apă fierbinte, care lucrează pe lemne, brichete din biomasă și cărbune. “Am început cu producerea cazanelor pe gaz, - povestește domnul Chian, - însă, în prezent, ne sunt mai mult cerute cazane pe combustibil solid, deoarece utilizarea celor pe gaz e de două ori mai scumpă. Acum punem accentul pe folosirea brichetelor din biomasă presate – rumegușuri, coajă de nucă și altele. Sunt foarte utile datorită faptului că produc puțină cenușă – cazanul e curățat mai rar și cu mult mai puține resturi se împrăștie în aer”.

Cazanele date sunt dezvoltate personal de Vasile Chian. “Primul cazan produs de mine a fost înregistrat la Moscova, acolo mi-a fost emis și brevetul, iar în Moldova ideea mea a fost înregistrată drept invenție Nr.533, - povestește Vasile Chian. – Noi am continuat să lucrăm asupra ei, dezvoltându-i specificațiile tehnice (PT MD) pentru producerea ei și, într-un final, ea a fost certificată conform standartelor CSI”.

Sensul invenției brevetate de Vasile Chian e următorul: camera de ardere dispune de un dispozitiv special sub formă de conducte, care se leagă de “cămașa” de apă prin formarea unui “pachet”. Acest fapt mărește eficiența cazanelor.

În plus, apa de pe fundul cazanului circulă într-un val sferic. Acest fapt, la fel, reprezintă un know how de la producătorului și inventatorului din Moldova.

Astfel, indiferent de faptul că produsele brevetate de Vasile Chian nu dispun de o înfățișare extraordinară (cheltuieli inutile), acestea au dovedit a fi foarte eficiente.

“Prin modernizarea și perfecționarea construcției, am reușit să oferim cazane de complexitate variabilă pentru diferite suprafețe, - continuă Vasile Chian. – Noi putem, de exemplu, să executăm cele mai simple cazane, - fără un regulator de temperatură. Iar prezența acestuia va adăuga la preț încă 500 lei”.

Cea mai scumpă versiune – cu un ecran și ventilator – cere un adaos de 2 mii lei. “Procesul nostru de producție poate fi numit experimental”, - consideră Vasile Chiar, doar comenzile individuale oferă noi idei spre dezvoltare.

Nu aveau plângeri din partea clienților. “Alegem un oțel special pentru producere, care va servi mai mult de 20 de ani. Și deja avem cazane de această vârstă”, - continua Vasile Chian.

Termoprim nu produce cazane combinate, care lucrează pe încălzirea apei și a încăperii. “Nici germanii sau austriecii nu produc așa ceva, ci doar cele simple, care încălzesc încăperea, – a explicat Vasile Chian. – Cele combinate se strică repede. La cazane de o putere mai mare de 25 kW pot fi lipite boilerele pentru a încălzi apa. Iar la cele de o puetere mai slabă lipirea dată nu prezintă nici un sens. Apa caldă ar servi numai la spălarea pe mâini. Boilerele din oțel inoxidabil sunt produse de o mică întreprindere cu care noi colaborăm”. не

Sortimentul de producție e format din cazane cu puetere de 12, 25, 40 și 60 kW. Cel mai slab cazan de 12 kW poate încălzi o încăpere de până la 120 m.p. Cel de 25 kW e destinat pentru 250 m.p., de 40 – până la 400. Iar cel mai puternic de 60 kW va oferi încălzire pentru 700 m.p. “De obicei, cazanele de 12 și 25 kW sunt comandate pentru locuințe, iar de 40 și 60 sunt procurate pentru spații industriale, ateliere, magazine, școli și licee. E greu de încălzit un atelier mare, astfel cazanele sunt instalate în mai multe locuri. Uneori, clientul ne cere să instalăm un ventilator suplimentar pentru a răspândi căldura prin încăpere”, - explică Vasile Chian.

Sortimentul e foarte bogat. Cele mai simple și ieftine cazane se introduc în cuptoare: poți simultan să faci mâncare, să încălzești casa și apa din boiler. Avem și comenzi individuale – recent un client ne-a rugat să-i producem un cazan cu capacitatea pentru peleți. Altul ne-a rugat să plasăm cazanul în șemineu – aici eram nevoiți să dezvoltăm o nouă invenție.

Totuși, compania Termopan nu se grăbește să producă cazane prin piroliză pe peleți. “Putem să o facem, - spune Vasile Chian. – Nu văd nici o problemă, cu excepția costului arzătoarelor. Acestea sunt importate la prețul înjumătățit al cazanului sau poate chiar și mai mult. Noi, însă, colaborăm cu clienți care au un venit mediu: primării, grădinițe, persoane fizice, care nu sunt în stare să plătească sume mare de bani”.

Compania Termopan a reușit să fie premiată de Guvernul RM pentru o colaborare fiabilă și de lungă durată cu sferele sociale.

“O perioadă de timp ne comandau doar cuptoare pentru saună și centre de recreere, - continuă Vasile Chian. – De obicei, aceste cuptoare sunt instalate direct în saună. Noi, însă, am dezvoltat un model care poate fi amplasat în coridor, ceea ce este mai confortabil”.

În mediu, Termoprim produce 8-10 cazane pe an. “Dar acest fapt depinde de anumite condiții, - explică Vasile Chian, - doar cazanele sunt de o complexitate diferită și la fel variază termenele de execuție.

Cât despre prețurile pentru produse, un cazan cu o capacitate de 12 kW cu un regulator de temperatură mecanic costă 8800 lei, 25 kW – 12 mii, iar cele mai puternice de 40 și 60 kW – 17 și 27 mii, respectiv. Aici voi remarca faptul că prețurile noastre sunt de două ori mai ieftine, decât cele propuse de concurenții noștri, adică pentru cazane importate. Concurența e serioasă, atât în prețuri, cât și în calitate. Și ar fi de dorit să se organizeze producerea în serie a cazanelor moldovenești, iar atelierul nostru ar fi utilizat numai pentru lansarea unor produse noi. Doar cazanele noastre sunt, într-adevăr, competitive”.

Articol pregătit de MyBusiness.md