În perioada 5-7 decembrie, Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor din Moldova (MIEPO) a derulat a doua etapă a proiectului ”Generator”, care a avut loc după principiul unui hackathon de idei și produse IT cu aplicare practică în activitatea sectoarelor: textil, vitivinicol și de turism receptor.

La etapa de hackathon a proiectului ”Generator” au fost admise 12 echipe din circa 30 solicitante, care au lucrat pe parcursul a 48 de ore asupra ideii de startup, modelului de business și a prezentării finale. Echipele participante au fost asistate de mentorii proiectului cooptați pentru expertiza din domeniile IT, business, marketing și comunicare, dar și din industriile textilă, vitivinicolă și turism.

La finele hackathon-ului echipele au prezentat proiectele juriului care a decis promovarea a 10 startup-uri pentru etapa ulterioară a proiectului, în care echipele vor avea încă 2 săptămâni pentru finalizarea și prototipizarea ideilor. Juriul hackathon-ului a fost compus din: dl. A. Candu, Viceprim-ministru, Ministru al Economiei; dl. V. Tarlev, Viceministru al MTIC; dna D. Școla, director MIEPO; dl. S. Mereuță, director tehnic DQteam; dl. S. Demcenco, director Ritlabs și dl. G. Railean, director Noction. Cele 10 echipe promovate au fost jurizate după criterii complexe, incluzând modelul de business, sustenabilitatea startup-ului, capacitățile și resursele echipei, impactul asupra industriilor vizate, ș.a. 

Etapa finală a proiectului ”Generator” va avea loc în data de 22 decembrie, când vor fi selectate cele 4 proiecte câștigătoare, care vor beneficia de fonduri pentru lansare și vor fi incluse în platforma de conținut digital din cadrul prestației Moldovei la World Expo 2015.

Ținem să reamintim, că obiectivele principale ale proiectului ”Generator”, în viziunea MIEPO, sunt: susținerea producătorilor locali în efortul lor de a se promova pe piețele externe; generarea de soluții pentru promovarea imaginii Moldovei ca și destinație de turism; și, formarea de conținut digital pentru promovarea de țară în cadrul World Expo 2015. Pentru o mai eficientă realizare a acestor obiective, proiectul este implementat cu participarea activă a asociațiilor de profil - Asociația Patronală din Industria Ușoară, Agenția Turismului din RM, Oficiul Național al Viei și Vinului.

Povestea mărcii de cafea Hedone, care a ajuns de la o simplă idee la mai multe cafenele în Craiova, o mică fabrică, expresoare şi râşniţe proprii, a început în 2011 odată cu vizita la New York a lui Cosmin Popa-Draghia, unul dintre asociaţi şi membru fondator al Hedone.

„Sunt consumator de cafea de la şapte ani, când înmuiam prăjituri în ceşcuţele parinţilor. Am testat de-a lungul peregrinărilor mele tot felul de cafele, crezând că oarecum mă pricep, însă pentru prietenul şi asociatul Dragoş Manciu cafeaua este o pasiune ardentă“, povesteşte Cosmin Popa-Drăghia, 39 de ani, care anterior a lucrat în Spania şi Marea Britanie.

Dragoş Manciu, 37 de ani, absolvent al Facultaţii de chimie alimentară şi unul dintre partenerii businessului Hedone, a construit artizanal un prăjitor de aragaz (200 g / şarjă). Apoi, cei doi antreprenori au „importat“ împreuna şase kilograme de cafea verde, între timp fiind deja dotaţi cu râşniţe şi espressoare profesionale. Mulţumiţi de rezultat, cei doi au cumpărat un pră­jitor mai mare şi au deschis în septembrie 2012 un mic coffee shop unde prăjirea se făcea în văzul lumii, ca şi ex­tra­gerea es­presso, „atră­gând aici o clien­telă pes­triţă, cu un punct comun: cafea gourmet“.

„Ştiam că nu vom putea face profit rămâ­nând la acest nivel. Dar norocul nu putea să ne lase: a crezut în noi Dan Barbu, 42 de ani, CEO şi asociat majoritar, care, spre deosebire de noi, cunoaşte tainele managementului (...), iar pasiunea pentru cafea a fost o punte comună între noi“, mai spune Drăghia. Au ales un nume original şi au trecut la investiţii masive într-o linie industrială, construirea de expresoare şi râşniţe proprii. Au ajuns la procesarea propriilor blend-uri, mono origini, zahăr, ciocolată caldă şi au chiar veselă personalizată.

„Avem în prezent aproximativ 170 de clienţi în Horeca, pe segmentul home&office şi to go. Avem cafenele proprii, dar şi în parteneriat. Avem în Electroputere Mall Craiova două cafenele, în Târgu-Jiu Shopping City alte două cafenele, plus trei coffee shop-uri în Craiova, care sunt si cafenele şi magazine de cafea în acelaşi timp, unde se pot achiziţiona cafele mono origine, blend-uri, boabe sau râşnişă în funcţie de modul de preparare“, spune antreprenorul, care menţionează că el şi soţia unuia dintre parteneri deţin cafenele unde promovează brandul Hedone.

„Avem în viitorul mai îndepărtat în plan şi franchise-area, dar pentru moment doar câştigăm piaţa.“

Anul trecut firma Hedone Cafe, care produce cafea şi o distribuie, a avut un rulaj de circa 128.000 lei (29.000 euro). Pe site-ul Hedone, preţul unui kilogram de cafea boabe mono-origine (dintr-o singură sursă sau categorie) începe de la 100 de lei. „Am ajuns la sfârşitul anului 2014 la o investiţie totală de aproximativ 600.000 euro şi avem 11 angajaţi, activitatea ne-o desfaşurăm în Parc Industrial Craiova, în Incubatorul de Afaceri, ocupând din ce în ce mai mult spaţiu, după necesitaţi“.

Cei trei speră ca peste cinci ani să aibă o fabrică nouă, construcţie greenfield în noul Parc Industrial 2, să aibă distribuţie la nivel naţional şi să fie un adevărat concurent al companiilor cu tradiţie în acest domeniu.

Zf.ro

În urmă cu o lună, Ministerul Economiei și Agenția de Stat pentru Eficiență Energetică (AEE) au anunțat un concurs de idei și proiecte în domeniul energiei dobândite din resurse regenerabile.

Drept bonus, AEE a propus proiectelor promițătoare garanții de stat cu o valoare totală de 100 milioane lei pentru acordarea de credite în cadrul băncilor sau la semnarea contractelor cu investitori. Rezultatele concursului au fost comunicate săptămâna trecută.

„Am pregătit acest concurs timp de trei ani, - le-a spus jurnaliștilor directorul general al AEE, Mihai Stratan. - Și l-am anunțat îndată ce a fost creat mecanismul de desfășurare. Acum, astfel de evenimente vor fi organizate regulat”.

În total, în cadrul concursului din anul 2014 au participat 23 de proiecte. 10 dintre ele au fost recunoscute a fi câștigătoare și și-au prezentat ideile la un eveniment special, care face parte din complexul de eventuri din Moldova Eco-Energetică. Anul acesta, sub această egidă s-a desfășurat și al doilea Bioforum, în cadrul căruia s-au discutat posibilitățile de creștere în Moldova a culturilor energetice și gala de premiere a celor mai bine realizate proiecte din an.

La anunțarea rezultatelor concursului de idei au fost invitați experți, printre care profesorul Valentin Arion, șeful catedrei de „Termoenergetică și managementul în sectorul energetic”, a Universității Tehnice; Nicolai Mogoreanu, președintele Asociației Consumatorilor de Energie ș.a.

Au fost invitați și reprezentanți ai sectorului bancar, la nivelul șefilor de departamente. Însă, finanțatorii au preîntâmpinat că sunt interesați de astfel de proiecte, îndeosebi luând în calcul garanția de stat, dar ei se pot implica în concurs doar din etapa a doua, când vor putea vedea niște planuri de afaceri bine structurate, și nu coloratele prezentări în Power Point. Aceasta este o poziție standard a tuturor bancherilor, a venture-investitorilor și a business-îngerilor din lume.

Propriu-zis, pentru acest concurs termenul de „idee” nu este destul de concret. Deoarece în rândul laureaților au fost prezente și ideile realizate, și afacerile, aflate la etapa intermediară, care necesită finanțare suplimentară. Și așa-zise proiecte de a doua zi.

Fiecare dintre cei zece participanți merită câte un articol separat. Noi am selectat patru proiecte, care ne-au părut mai interesante și actuale și le vom descrie pe scurt.

Energy Solaris SRL, rezident al subzonei „Strășeni” ZAL ”Bălți”. Tehnologia inventată, proiectată și implementată în Moldova: panouri solare termice, amplasate pe pereții caselor. Aerul este încălzit de către razele solare și pătrunde în interior. Prototipul prezentat în cadrul evenimentului, finisat pe 12.10.2014, permite unui panou cu o suprafață de 0,8 m² să încălzească o cameră cu suprafața de 30 m² (600 W). Consumul energiei electrice este de 6-10 W/h – pentru funcționarea ventilatorului. Însă, în viitor, și această întrebare va fi rezolvată, instalându-se un mic panou solar.

Totodată, panourile Energy Solaris pot fi utilizate pentru uscarea fructelor cu aer cald în condițiile de casă, în cantități industriale, uscarea articolelor de genul plăcilor de trotuar, de pereți etc.

Conform spuselor cofondatorului companiei, Cristina Cojocaru-Parsons, actualmente, prototipurile existente sunt certificate și, la începutul primăverii viitorului an, compania speră să înceapă producția industrială. Totul necesar deja există.

Panourile Energy Solaris vor fi prezentate în pavilionul Moldovei la expoziția din Milano, WorldExpo-2015. Iar finanțarea este necesară pentru lansarea noilor proiecte, legate de tehnologia implementată.

Un alt proiect interesant este cel al companiei MoldFarmGrup SRL (s. Rădoaia, raionul Sângerei). Înființată în anul 2009. Se ocupă de creșterea și exportulbovinelor în Siria, Egipt, Libia, Irac. Capacitatea fermei este de 1000 de capete simultan. Se construiește și o fermă de lapte, pentru încă 1000 de capete. Elevatorul și producția de furaje se află la etapa de proiectare. 600 ha de teren arabil.

Proiectul propus: construcția fabricii de producție a biogazului cu o capacitate de 1MW. Construcția a șase silozuri cu o capacitate de 25000 t. Plus alte lucrări suplimentare.

Rezultatul așteptat. Producția anuală de energie electrică de 8 280 000 kW/h cu un volum de vânzări de 14 milioane lei. Vor fi create 12 noi locuri de muncă.

Întreprinderea se dezvoltă rapid. Între anii 2009-2013 în fermă au fost investiți 20 milioane de lei. În anul 2014 – încă 13 milioane, toate reprezentând finanțe proprii. Plus două tranșe de câte 1,05 milioane lei, pentru anul curent și viitor, au fost alocați de către Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic. În primul caz, destinația a fost construcția unui depozit pentru bălegar, în al doilea caz – pentru procurarea utilajelor necesare pentru producția de biogaz.

Tot în acest an, un departament al Ministerului Mediului a plătit lucrări de proiectare de 1,3 milioane lei.

Este necesară și o cofinanțare: trei loturi cu un cost de 2,9 milioane euro, 3,5 mln euro și 775 mln euro.

Entuziastul implementării în Moldova a ideilor eco-energetice, antreprenorul Sergiu Cocârlă, se mândrește deja cu tehnologiile de economisire a energiei, aplicate în cadrul serelor hidroponice ale companiei Eco Agro Prim din Fălești: cazan pe biomasă, cazan geotermal ș.a., care au permis nu doar cultivarea legumelor pe parcursul întregului an, ci și micșorarea prețului producției cu 40%, dar și reducerea cu 160 de tone a emisiei de CO2 în atmosferă (gazul pătrunde în seră și servește drept element pentru fotosinteză).

Acum el vrea să instaleze panouri fotovoltaice (329 de bucăți), cu o capacitate de 80 bW/h (96 mii kW/h timp de un an). Costul proiectului este de 115 mii euro, dintre care antreprenorul poate investi 30% de fonduri proprii. Perioada de rentabilitatea este de 7 ani.

Compania Business Protect Grup SRL propune creșterea în Moldova a Paulovniei (lat. Paulownia) sau Copacul lui Adam. Sunt niște foioase înalte, a căror baștină este considerată a fi China. Însă hibrizii de paulovnii s-au acomodat pe teritoriul întregii lumi și, din cauza unei viteze mari de creștere, în multe țări, inclusiv în România, ei sunt crescuți ca și plante energetice.

Un kilogram de lemn cu umiditatea de 13% produce 4500 kcal, ceea ce corespunde energiei termice emanate la arderea unui litru de carburant.

Acest proiect are multe aspecte interesante, inclusiv producerea de miere din florile de paulovnie, circa 700-1000 kg de pe hectar, crearea unui laborator etc.

Noi vom urmări activitatea celor zece proiecte și le vom descrie mai detaliat pe parcurs.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Eugen Boico și agenția sa de creație Publicis Moldova în ultima vreme atrag asupra lor tot mai multă atenție datorită prezentării logo-ului brandului turistic al Moldovei, care a avut loc pe 20 noiembrie. În discuție cu reporterul de la MB, domnul Boico a povestit mai multe detalii despre creativitatea echipei sale.

Referințe: Timp de 13 ani Eugen Boico a activat în compania Orange, unde a ajuns să fie director de publicitate. Una din lucrările lui de merit a fost rebranding-ul mărcilor Voxtel și Tempo, care au fost remarcate drept cele mai reușite din grupul Orange.

- De ce ați decis să creați anume acest tip de agenție de creație?

- Cel mai prefarat subiect al pieței de publicitate moldovenești e vânzarea spațiilor publicitare. Această afacere e mai predictibilă și aici circulă majoritatea banilor din reclame. Însă în domeniu respectiv e greu să te diferențiezi și să fii mai bun decât alții. Astfel, am decis să mă specializez pe creativitate (care nu e bine dezvoltată la noi în țară) și am creat agenția NRG Media. Lucrările noastre includ campanii de publicitate și branding-ul. În plus, noi realizăm strategii de implimentare a noilor mărci comerciale pe piață sau de regenerare a celor vechi. Totul depinde de condițiile pe care ne impune clientul.

Noi am câștigat o serie de concusuri interne Orange, cum ar fi: cea mai creativă decizie, cel mai creativ video, cea mai eficientă campanie publicitară. Am câștigat, concurând cu agențiile publicitare din Marea Britanie, Franța și alte țări. În plus, produsul nostru publicitar, realizat în Moldova, se utilizează des și pe alte piețe (videoul – în Armenia și România, alte lucrări – în Luxemburg și Franța).

Când se lansase, NRG Media a fost o agenție moldovenească independentă, iar în anul 2010 a semnat contractul de intrare în grupul de agenții internaționale Publicis, de unde și-a creat un nou nume Publicis Moldova. Iar această direcție a activității noastre (concerte și show-uri de DJ) a fost îndreptată spre un alt departament NRG Events. Printre concertele lansate de compania noastră se numără David Guetta (care pentru acel moment era DJ nr.1 în lume), organizat în colaborare cu Bisconcer, iar printre concertele solo cel mai remarcabil a fost Carlas Dreams, care a strâns aproximativ 8 mii de persoane.

- Cât de cerută este creativitatea pe piața noastră? Au reușit potențialii clienți să ajungă la nivelul respectiv de înțelegere a marketingului?

- Noi, într-un anumit fel, formăm piața noastră. De exemplu, acum trei luni nimeni nu se interesa de logo-urile turistice ale Moldovei. În afară de faptul că au publicate anunțurile despre ofertele existente, organizatorii acestuia au trimis invitații la șase agenții. Totuși, pentru oferta respectivă concurau două organizații și Publics a câștigat-o. Pentru început, noi am îmbunătățit videoul: am reușit să facem fără multe investiții financiare și ne bazam pe o singură idee. După, am început să lucrăm asupra logo-ului.

Înainte ca noi să-l preluăm, nimeni nu observa potențialul în faptul că logo-ul sau o lucrare similară poate avea o astfel de rezonanță. Dar, când am executat-o, am început să primim tot mai mult cereri de procurare a suvenirurilor cu acest simbol de la oamenii de rând, ambasadorii diferitor țări, antreprenori, care vor să facă tricouri cu acest simbol, dar și de la directori de companii, dornici să facă cadouri respective angajaților. Cu toate acestea nu am pierdut nici un leu la propulsarea logo-ului pe piață. A fost doar o prezentare “destrăbălată” datorită conținutului său. Când oamenii observă că o dezvoltare creativă poate să provoace o astfel de rezonanță, orice antreprenor, desigur, își va pune întrebarea – oare nu ar trebui să investesc o oarecare sumă de bani pentru dezvoltare și să adaug un motiv mai special produsului sau brand-ului meu? Desigur, noi ne formăm prin aceasta o piață nouă.

O perioadă lucram asupra unui proiect extraordinar pentru vinuri Mimi, care a fost o adevărată demonstrare a conceptului că eticheta pentru vinuri nu trebuie, în mod obligatoriu, să includă imagini de viță-de-vie și un castel pe deal. În cazul lui Mimi, noi aveam sarcina: la un budget limitat să producem o rezonanță. Desigur, aceasta avea nevoie și de investiții medii. Însă, dacă avea să fie din nou un castel pe deal, cazul necesita mai mulți bani pentru a obține un efect similar. Mai mult decât atât, în cadrul acestui proiect am avut parte de câteva descoperiri neașteptate. De exemplu, am aflat că putem să reclamăm vinul fără a arăta sticla. Astfel, o decizie creativă ne permite să economisim, dar și să obținem o rezonanță mai mare. Și, desigur, piața observă aceste mișcări. Noi tindem să oferim în Molodva servicii de un nivel mondial. Nu vedem în colegii noștri de pe piața locală potențialii concurenți și tindem să concurăm cu agențiile din Moscova, Londra și Paris.

- Aveți clienți internaționali?

- Noi colaborăm cu companiile internaționale care au sedii în Moldova. În cadrul firmei Orange, noi realizăm comenzi pentru alți reprezentanți ai acesteia. Dar apar și clienți internaționali. De exemplu, în prezent noi colaborăm cu cel mai mare lable al muzicii de dans din lume Armada (Olanda). La fel, noi primim de peste hoater comenzi pentru dezvoltarea mărcilor comerciale și a logo-urilor. Însă mai mult ne focalizăm atenția asupra pieței locale.

- Care e cel mai reușit proiect realizat de Dvs.?

- Pentru moment ar fi logo-ul turistic al Moldovei. La fel e importantă fiecare campanie organizată pentru Orange. Ultima – “Bucură copilul din tine” îmi pare a fi foarte interesantă, doar în fiecare adult e ascuns un copil. Lucram asupra rebrandingului firmei Rogob, care, pe parcurs, devenise lider în ramura sa de activare. La fel, îmi place campania publicitară Cricova, pe care am realizat-o recent, - un video frumos sub muzica Debussy. Ciudat, însă mulți oameni de pe Facebook mă întreabă cine e autorul acestei melodii. Le răspund că e o opera clasică “Arabesque no.1”.

E curios faptul că deciziile pe care le propunem par a fi evidente. Doar acum e absolut clar că Mimi trebuia să fie făcut în acest fel, iar brandul Moldovei turistice trebuie să fie alcătuit dintr-un copac al vieții pe un fundal negru, astfel încât imaginea să pară a fi un covor sau o fustă națională. Și e evident că fiecare ramură a acestui copac trebuie să mențină un simbol diferit. Toate calitățile lucrării par a fi atât de naturale, încât clienții rămân instant de acord cu ideea noastră. Și, oare de ce nimeni nu s-a mai gândit la un concept atât de simplu? Aici se observă punctele tari ale agenției noastre.

- Vă mai modificați lucrările deja realizate?

- Orice lucrare poate fi îmbunătățită. Uneori chiar le modificăm, astfel încât cu unii clienți lucrăm pe baza colaborării de lungă durată. Totuși, consider că o agenție bună nu face comenzi ideale, ci le face la timp. Liderii echipelor de creație tind să aibă în portofoliu de lucrări frumoase, pe care le obțin din banii și timpul clientului. Noi, însă, avem o altă abordare – tindem să facem ceva “fain” și repede.

- Cum decurge procesul de creație când lucrați asupra unui proiect?

- Există câteva reguli de bază, pe care încercăm să le respectăm în cadrul organizării activităților noastre. Acestea sunt “know-how”-urile noastre. George Washington a spuns odată: “Acordați-mi șase ore pentru ca să tai un copac și patre ore voi ascuți toporul”. Acest citat se referă la noi. Primind comanda de la client, începem activitatea de la discuție cu acesta pentru a face o cercetare, astfel analizăm în detalii informația legată de subiect. După, informația respectivă se implimentează la nivel de subconștiință. De obicei noi dezvoltăm două sau trei idei, astfel încât consumatorul să facă o decizie mai complexă. În același timp îi interzicem clientului să unească cele trei idei într-un singur concept.

- De ce?

- Numai în această situație noi împreună cu clientul vom înțelege ce e, de fapt, important. Când ai trei oferte profitabile, trebuie să faci o analiză critică asupra încadrării produsului pe piață și, uneori, chiar și a companiei Dvs. Uneori oamenii uită de faptul că lansarea oricăriu product trebuie să fie suportată din interiorul firmei. Și aici regăsesc succesul noului brand turistic al Moldovei – aproape fiecare moldovean dorește să-l poarte. Și răspunsul la întrebarea – ce e desenat pe logo-ul dvs. – vor fi simbolurile copacului vieții, pe care acesta le ține. Apropo, în cadrul proiect dat noi lucram cu expertul în etnografie, deoarece 9 din 10 simboluri moldovenești, pe care le observați în publicitate, sunt, fie decadente (deformate din cauza presiunii pe care o au culturile altor regini asupra noastră), fie ucrainene, ruse, românești.

Primele noastre concepte de dezvoltare a bradului turistic au fost superficiale. Nefiind specializați în simboluri etnice, am reușit totuși să înțelegem că nu este “fain” și atractiv. Dar, aprofundându-ne în domeniu cu ajutorul vestitului etnograf Varvara Buzilă, noi am trezit interesul oamenilor de rând pentru această temă. Și chiar avem multe să aflăm despre simbolurile poporului nostru. La fel sper că prin intermediul acestei lucrări noi vom arăta directorilor de marketing ai companiilor din Moldova, care doresc să folosească simbolurile naționale, că ele într-adevăr corespund teritoriului nostru.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Creșterea plantelor în sticle reprezintă o idee de afacere de casă, care nu necesită o investiție inițială. Cu toate acestea, lucrurile nu vor evolua fără a dispune de cunoștințele necesare, dragostea pentru plante și abilitatea de a vinde produsele. Îndeosebi dacă este vorba despre Chișinău, unde există numeroase florării, care oferă o gamă largă de produse. Locuitoarea capitalei, Marina Rubailo, a îmbinat calitățile necesare, ocupându-se de amenajarea florariilor și a reușit să găsească o nișă proprie pe piață.

Expunerea produselor sale, a plantelor în sticle, în cadrul unui iarmaroc din oraș, în primăvara acestui an, a demonstrat existența interesului din partea cumpărătorilor, îndeosebi în rândul iubitorilor de plante pitice, locali și din străinătate, precum și din partea saloanelor de înfrumusețare, frizeriilor, agențiilor de creație, cafenele. Adică în locurile unde contează crearea unei atmosfere speciale pentru clienți. Iar o mini-grădină, care crește în sticlă (sau în acvariu) este un element perfect pentru acest scop.

Particularitatea principală a grădinilor din sticle constă în faptul că, în comparație cu florile din ghivece, aceste plante nu necesită să fie udate, stropite sau să li se spele frunzele. În vasul închis de sticlă se creează o microlume, un sistem ecologic izolat, care are proprietatea de a se autoregla. În plus, sticlele cu plante nu necesită mult spațiu, iar plantele alese sunt adaptate pentru creșterea în locurile în care pătrunde puțină lumină. Prețurile pentru astfel de mini-grădini din sticle variază între 50 și 400 de lei.

Circumstanțele vieții au servit drept imbold pentru Marina Rubailo de a se ocupa de cultivarea florilor în sticle – a rămas fără serviciu, iar ideea de afacere i-a fost sugerată de către fiul mai mare, care, știind de pasiunea mamei sale pentru plante și pentru designul de interior, i-a sfătuit să realizeze câteva exemplare și, ulterior, să observe dacă ideea va prinde. Îndeosebi, luând în considerare faptul că un astfel de start-up de casă practic nu necesita investiții inițiale. Trebuiau să fie alese plantele care au un ritm de creștere destul de lent și solul necesar, să fie găsite vase din sticlă cu forme interesante și un intrument comod pentru lucru.

Primele experiențe cu plantele crescute în vasele de sticlă au avut succes. A contribuit și faptul că Marina Rubailo are o specializare în biologie și o vastă experiență de observare a lumii înconjurătoare, a naturii, copacilor, plantelor și, îndeosebi, a mușchiului de turbă. „Un timp îndelungat am trăit în pădure. Soțul meu, fiind grănicer, și-a desfășurat activitatea la hotarele Moldovei, iar eu am avut destul timp pentru studierea plantelor. Atunci mi-a și plăcut foarte mult mușchiul de turbă – o plantă foarte frumoasă și utilă, capabilă să absoarbă și să mențină umezeala. Eu utilizez pe larg aceste proprietăți ale lui, creând compoziții florale în sticle. De unde iau mușchii acum? Din pădure, atunci când plecăm cu familia să culegem ciuperci, dar le cresc la mine la balcon. În urma numeroaselor încercări mai mult sau mai puțin reușite mi-am dezvoltat propria tehnologie de cultivare a lor în condițiile de casă”, - a spus Marina Rubailo pentru MyBusiness.md.

Desigur, nu toate plantele pot fi sădite în florariu, ci doar acelea care preferă umezeala, au un ritm de creștere lent și nu iubesc mult soare. Marina crește Fittonia, ferigi, iederă, sfagnum, diferite soiuri de plante suculente, Sempervivum. Cât despre vasele din sticlă, acestea sunt cât se poate de variate: de la niște borcănașe simple, sticle și până la vaze rafinate, pahare și acvarii, doar că toate trebuie să fie bine închise. O astfel de grădină în vas de sticlă trăiește multe luni, poate chiar ani, în dependență de soiul plantei și condițiile de întreținere.

Faptul că plantele se află într-un spațiu închis îi permite tinerii antreprenoare să le propună în frizerii, saloane de înfrumusețare, acolo unde se utilizează lacuri de păr și alte soluții cu miros strident. Pentru un salon de înfrumusețare renumit din Chișinău, Marina Rubailo a decorat un acvariu mare. Se pare că acest element al decorului le place clientelor. Sticlele cu forme neobișnuite, în care cresc plante, sunt solicitate de către proprietarii de cafenele – decorațiunile vii care nu necesită prea multă îngrijire, dar înfrumusețează interiorul localului. „Pentru mine, vinderea plantelor nu reprezintă scopul principal. Mi-ar plăcea să le transmit oamenilor dragostea mea pentru floră, cunoștințele mele, să le trezesc interesul, care va conduce la o interacțiune personală și, probabil, la dorința de a procura o astfel de mini-grădină pentru casă sau pentru oficiu. Apropo, eu îmi patronez plantele, dacă apar întrebări îi consult pe clienți și sunt dispusă să mă ocup de reanimarea sau de mutarea lor în alte vase, în caz de necesitate”, - a zis ea.

Comercializarea capodoperelor minuscule din flori se realizează atât prin rețelele de socializare, cât și în cadrul iarmaroacelor de handmade, unde, în calitate de clienți, vin și proprietarii de firme, întreprinderi. Acolo se și inițiază discuțiile și se formează legăturile. Pentru promovarea propunerii sale și extinderea cercului de potențiali clienți, antreprenoarea utilizează tehnica de e-mail. Printre planurile Marinei Rubailo se numără și crearea unor tablouri vii din mușchi, care pot fi plasate pe perete.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Chișinău, 05 decembrie 2014 – Ne-am propus un plan ambițios de reformare și modernizare a autorității fiscale naționale, proiectul de antrenare a experților în fiscalitate de peste hotare în efectuarea controalelor fiscale fiind un element important pentru atingerea obiectivelor propuse, a declarat Șeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul întrevederii de astăzi cu Consilierul fiscal al OECD în cadrul Programului Inspectori Fiscali Fără Frontiere (IFFF), Bert Koster, și cu expertul pe termen lung al Agenției Fiscale Suedeze, Carina Silbo.

În cadrul întrevederii, a fost relevat faptul că suportul partenerilor internaționali de dezvoltare este extrem de important pentru modernizarea europeană a Serviciului Fiscal de Stat și a fost menționată importanța coordonării eforturilor depuse de partenerii de dezvoltare ai SFS. Atragerea la efectuarea controalelor fiscale a experților de peste hotare va implica un transfer de experiență către angajații SFS și va eficientiza considerabil activitățile efectuate. De asemenea, a fost specificat faptul că IFPS a completat și a depus formularul la Secretariatul IFFF, prin care a solicitat asistența experților în domeniul controlului fiscal și aspectelor legate de control în baza inițiativei IFFF. Cu referință la inițiativa menționată, Bert Koster a specificat că e un program benefic, deoarece este axat pe lucrul practic și experiența inspectorilor fiscali din cadrul administrațiilor fiscale europene poate oferi un sprijin real SFS-ului în acest domeniu.

La același subiect, doamna Carina Silbo a accentuat importanța inițiativei, părțile concluzionând asupra oportunității de a implementa proiectul propus cu implicarea angajaților Agenției Fiscale Suedeze, pornind și de la faptul că IFPS are deja semnat cu această instituție un acord de colaborare, pe un termen de trei ani. 

Pe finalul întrevederii, Ion Prisăcaru a apreciat înalt suportul colegilor de peste hotare și a dat indicații ferme experților-juriști ai IFPS să fie identificate modalitățile legale ce ar permite implementarea proiectului derulat cu partenerii suedezi și în acest domeniu.

Sursă: fisc.md

Inovaţia este recunoscută atât de guverne, cât şi de corporaţii ca fiind un punct cheie al creşterii economice. În timpul discursului său despre starea naţiunii din acest an, preşedintele Statelor Unite Barack Obama a spus că „statele care investesc astăzi masiv în inovaţii vor controla mâine economia globală“.

În cadrul Convenţiei Europene pentru Inovaţie, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a declarat, la rândul său, că „inovaţia nu este doar o politică ce apare în atribuţiile unui comisar sau director general de companie, este o stare de fapt ce trebuie transpusă într-o politică general valabilă“. În Asia, premierul japonez Shinzo Abe a lansat de curând reforma economică numită „a treia săgeată“, care include politici fiscale menite să încurajeze investiţiile în inovaţie.

Pentru a putea fi numită o inovaţie, o idee trebuie să poată fi pusă în practică şi să satisfacă o anumită nevoie. În afaceri, inovaţia apare atunci când compania pune în practică aceste idei pentru a satisface cerinţele clienţilor sau propriile sale nevoi. Organizaţiile care creează produse sau tehnologii revoluţionare îşi asumă şi riscuri, pentru că trebuie să creeze, de multe ori, noi pieţe de desfacere.

 Ideea de inovaţie poate avea sensuri diferite, dar în contextul creşterii economice se referă la convertirea unui concept într-un bun tangibil, proces esenţial pentru crearea de locuri de muncă. Un element esenţial în cadrul acestui proces este protejarea conceptului prin patente.

Prin urmărirea activităţii de patentare la nivel global, se poate măsura, cel puţin relativ, nivelul de inovaţie prezentat de o organizaţie. Metodologia trebuie să includă şi o analiză asupra calităţii inovaţiei, raza de impact a acesteia (la nivel local sau global) precum şi recunoaşterea de către alţii a inovaţiei.

Una dintre cele mai importante credinţe în business este aceea că un produs sau serviciu poate schimba în mod radical o întreagă industrie sau că poate schimba obiceiurile consumatorilor.

Chiar dacă sunt diferite din punctul de vedere al produselor sau serviciilor oferite, companiile de succes prezintă însă o serie de caracteristici care arată de ce ocupă o poziţie dominantă pe piaţă; una dintre aceste caracteristici este dorinţa continuă de a inova. Cum ajunge însă o companie să fie inovatoare?

Inovaţia este o unealtă prin care compania să poată ajungă la obiectivul strategic asumat. Astfel, cea mai importantă trăsătură a unei companii inovatoare este trasarea unei strategii unice şi relevante. Companii precum Google, Facebook sau Apple au strategii bine definite pe care le urmează în permanenţă. O strategie precum „ajungerea în primii trei“ nu va fi niciodată la fel de eficientă precum „dezvoltarea constantă a unor tehnologii mobile inovatoare“ sau „construirea celei mai sigure maşini din lume“.

Principalul avantaj pe care inovaţia îl aduce este recunoaştere din partea celorlalte companii. Acest lucru nu înseamnă în mod necesar şi un grad crescut de profitabilitate: Amazon a fost una din companiile cele mai inovatoare pe segmentul comerţului online, însă a devenit profitabilă după mai mulţi ani. Există, desigur, şi exemple ale unor companii care au câştigat din produsele inovatoare pe care le-au prezentat, precum Apple sau Google. În anul 2010, BusinessWeek a realizat un studiu pentru a determina care sunt problemele pe care managerii le întâmpină atunci când vine vorba de inovaţie. Cei care au răspuns solicitării au notat ca obstacole timpul lung ce trebuie alocat pentru cercetare şi dezvoltare, lipsa coordonării interne, riscurile legate de diversitatea culturală şi lipsa feedback-ului din partea consumatorilor.

businessmagazin.ro

Producătorul chinez de smartphone-uri Digione a creat un telefon cu Android care arată aproape identic cu iPhone 6 şi care costă o fracţiune din cât ai plăti pe cel mai nou model de smartphone Apple, comunică money.ro.

Preţul unui 100+ V6, brand deţinut de Digione, începe de la 799 de yuani sau 129 de dolari. Un iPhone 6 fără abonament costă cel puţin 600 de dolari.

Asemănările dintre iPhone 6 şi 100+ V6 sunt stranii, iar Digione nu este fericit de acest lucru. Compania a anunţat, luni, că a trimis o scrisoare la Cupertino, sediul Apple din California, în luna septembrie, în care susţine că Apple ar fi încălcat unul dintre brevetele sale, potrivit publicaţiei Macworld.

Brevetul se referă la un design similar cu cel al iPhone 6. Una dintre subsidiarele Digione a depus actele pentru brevet în ianuarie şi a primit acordul în iulie, aşa cum Macworld a reperat în documentele de la Oficiul pentru Proprietate Intelectuală din China.

Designul celor două telefoane este incredibil de asemănător, de la colţurile argintate şi rotunjite şi până la dimensiunea de sus şi jos a ramei. Principala diferenţă o fac butoanele de navigare capacitive ale Android din partea de jos a ecranului.

Dispozitivul 100+ V6 este comercializat în culorile argintiu, auriu şi gri, la fel ca iPhone 6. Producătorul telefonului a publicat scrisoarea trimisă Apple pe pagina lor de Weibo pentru a „clarifica faptele“. Problema, însă, nu a fost încă rezolvată.

Digione nu este prima companie chineză care a creat un telefon asemănător cu iPhone 6. Telefonul S90 al celor de la Lenovo arată aproape exact ca noul smartphone al Apple.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) în parteneriat cu Ministerul Economiei, cu susținerea Proiectului UE de Asistenţă Tehnică pentru Suportul Bugetar Sectorial "Stimularea Economică în Zonele Rurale", au organizat o zi de informare dedicată Programului pentru Competitivitatea Întreprinderilor și pentru IMM (COSME).

La eveniment au participat dna Lilia PALII, Secretar de Stat al Ministerului Economiei; dna Speranța OLARU, Manager de Proiect, Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova, dl Philip SANTENS, Team leader, Proiectul de Asistenţă Tehnică al UE pentru Suportul Bugetar Sectorial "Stimularea Economică în Zonele Rurale", Stephen BATSTONE Expert COSME Programme. De asemenea, au fost invitați reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, instituțiilor de suport a sectorului IMM, donatori, organizații internaționale și mass-media.

La 29 septembrie, curent, Uniunea Europeană şi Republica Moldova au semnat Acordul privind participarea Republicii Moldova la Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii 2014 – 2020 (COSME). Astfel, Moldova este prima țară - membră a Parteneriatului Estic ce a aderat la COSME. “Evenimentul de astăzi are drept scop principal punerea în practică a programului COSME și instrumentelor financiare ale UE disponibile. Ne-am propus să lansăm o campanie de informare a tuturor potențialilor parteneri, pentru a valorifica aceste oportunități”, a menționat Dna Iulia IABANJI, director General ODIMM, în deschiderea evenimentului.

Dna Lilia PALII a menționat că “semnarea Acordului de Asociere şi Liber Schimb RM- -UE este un adevărat eveniment al anului 2014, prin care Moldova a demonstrat că a ales un parcurs european. Programul Uniunii Europene – COSME oferă oportunități deosebite pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova.”

Dl Philip SANTENS, a menționat că deşi există foarte multe programe ale Uniunii Europene, programul COSME este unul din puținele programe care oferă o oportunitate unică pentru promovarea competitivității întreprinderilor oferind acces la finanțare, la instruire antreprenorială și alte facilități pentru lansarea și dezvoltarea afacerilor. „Acest program include și o schemă de finanțare ce va permite întreprinderilor să beneficieze de rate preferențiale la credite.”

În cadrul evenimentului, Stephen BATSTONE Expert COSME a făcut o introducere a Planului Strategic 2020 și a Planului de Acţiuni 2015-2017 privind implementarea programului COSME în Republica Moldova și punerea în practică a Rețelei Întreprinderilor Europene (EEN eng.).

Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului se ridică la 2,5 miliarde EUR, din care 1,4 miliarde EUR sunt alocate instrumentelor financiare. Restul va fi alocat pentru finanțarea Enterprise Europe Network, cooperării industriale internaționale și educării în vederea dezvoltării spiritului antreprenorial.

ODIMM și-a asumat rolul de promotor al Programului COSME în Republica Moldova, urmând să pună la dispoziţie publicului larg informaţii detaliate despre Program şi oportunităţile de participare la apelurile de proiecte anunţate.

ODIMM dezvoltă şi implementează programe şi proiecte menite să susţină ideile viabile ale antreprenorilor care doresc să dezvolte propria afacere. ODIMM este o instituţie publică, non-profit, creată de Guvernul Republicii Moldova prin Hotărârea nr. 538 din 17.05.2007.

Pe poză: Iulia IABANJI

5 Decembrie 2014, Chişinău - Peste o mie de promotori ai energiei regenerabile şi eficienţei energetice s-au întrunit pe 5 decembrie la Gala Moldova Eco-Energetică pentru a premia noii campioni ai sectorului eco-energetic. 

14 proiecte de succes în utilizarea şi promovarea energiei eco şi ai eficienţei energetice,  5 companii ce dezvoltă pe piaţa din Republica Moldova tehnologii eco-responsabile şi-au luat trofeele de merit, iar o idee de proiect eco-responsabil a beneficiat de garanţia creditării de către o bancă comercială, statului revenindu-i rolul de garant al tranzacţiei. Aceştia sunt câştigătorii Competiţiei Moldova Eco-Energetică, ediţia 2014:

• Cel mai bun Proiect în Energia Solară:
  • Fotovoltaică: Grădiniţa din s. Chişcăreni, rl Sângerei
  • Termică: Centrul de reabilitare pentru copii cu nevoi speciale „Tony Hawks”, Chişinău
• Cel mai bun Proiect în Energia Eoliană: Elteprod SRL, staţia eoliană din s. Brătuşeni, rl Edineţ
• Cel mai bun Proiect în Energia Geotermală: Centrul Comercial „Convel SRL, Chişinău
• Cel mai bun Proiect în Bioenergie:
  • Biocombustibili solizi: Ala Gădrăuţan, s. Branişte, rl Râşcani 
  • Sisteme de alimentare cu energie (sector privat):  Green Farm SRL
  • Sisteme de alimentare cu energie (sector public):  Primăria s. Calfa, rl Anenii Noi
• Cel mai bun Proiect de Eficienţă Energetică:

o   În sectorul construcţii: Lucia şi Mihai Gavriliţă, com. Băcioi,mun. Chişinău  

o   În sectorul energetic: Apă-Canal Orhei

o   În sectorul industrial: Agromaxer SRL, s. Oniţcani, rl Criuleni

• Cea mai bună Iniţiativă de Comunicare: Anatol Caciuc, Radio Naţional  
• Cea mai bună Iniţiativă Educaţională: Asociaţia de promovare a Energiei Vântului, Comrat  
• Cea mai bună Iniţiativă a Tinerilor: Cercul Tinerilor Inventatori, Chişinău
• Premiul Special: Primăria s. Gaidar, UTA Gagauz-Yeri
• Tehnologii Eco-Responsabile:

o   Bioenergie (salcia energetică): Biagro Invest SRL

o   Energia Geotermală (pompe de căldură): Cvadro Therm SRL

o   Tehnologii pe bază de LED (iluminare ecologică):  Eco Evolutions SRL

o   Construcţii (izolare termică și fonică a clădirilor): Polytech Therm SRL

o   Construcţii (producere uşi şi ferestre energo-eficiente): Profsystem SRL

„Este o plăcere să particip la ceremonia de premiere Moldova Eco-Energetică care a devenit o tradiţie frumoasă pentru Republica Moldova. Vreau să felicit toţi participanţii la competiţie. Este un mesaj de gratitudine pentru proiectele voastre inovative ce ajută să transformăm împreună sectorul energetic în vederea asigurării de energie mai ieftină, mai sigură şi mai curată pentru toţi cetăţenii Republica Moldova”, susţine Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova

Moldova Eco-Energetică este cel mai mare concurs de premiere a iniţiativelor de succes în sectorul energiei regenerabile şi eficienţei energetice. Competiţia este la a treia ediţie, ani în care a adunat peste 200 de proiecte  de succes în domeniul energiei regenerabile şi eficienţei energetice, dintre care 52 au fost desemnate câştigătoare.  Câştigătorii au fost selectaţi în urma unui proces complex de evaluare realizat de către experţi independenţi din sector. Cele 11 categorii, inclusiv 12 subcategorii,  ale competiţiei  reprezintă toate formele de utilizare a energiei regenerabile şi eficienţă energetică, dar şi de promovare a acestora.

„Sunt bucuroasă să văd că Moldova Eco-Energetică câştigă interes şi beneficiază de sprijin sporit pe an ce trece.  Ea este o istorie de succes datorită parteneriatului temeinic dintre partenerii naţionali şi cei de dezvoltare.  Implicarea şi dedicarea Ministerului Economiei şi a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică de la prima ediţie a fost cheia reuşitei. În contextul aprobării de către ONU a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă,  Naţiunile Unite din Moldova reconfirmă că va rămâne partener devotat în calea unei dezvoltări durabile de care să beneficieze fiecare cetăţean al R. Moldova”, spune Nicola Harrington-Buhay, reprezentant rezident PNUD Moldova.

În 2014, Moldova Eco-Energetică s-a extins cu alte două noi componente: Concursul Tehnologiilor Eco-Responsabile şi Târgul de finanţare a Ideilor de Proiecte Eco-Responsabile. Iniţiativa aparţine Ministerului Economiei şi Agenţiei pentru Eficienţă Energetică şi vine ca o completare logică a competiţiei care premiază, începând cu acest an, Istoriile, Tehnologiile şi Ideile Eco-Responsabile.

„Amploarea pe care a luat-o Moldova Eco-Energetică demonstrează că domeniul eficienței energetice și surselor regenerabile de energie se dezvoltă foarte repede, iar acest lucru reduce handicapul de competitivitate al economiei naționale și ne face mai independenți din punct de vedere energetic”, a declarat directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, Mihail Stratan.

Moldova Eco-Energetică a fost lansată în 2011 de Proiectul UE-PNUD „Energie şi Biomasă” şi realizată în echipă cu Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică. 2014 este ultimul an în care Proiectul Energie şi Biomasă co-finanţează competiţia şi ceremonia de premiere, din 2015 acestea fiind preluate în totalitate de Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova este un proiect de 4 ani, implementat în 2011-2014. Bugetul total al proiectului este de 14.56 milioane Euro, acordați de Uniunea Europeană (14 mln  Euro) și PNUD Moldova (560,000 Euro).

Comunicat de presă