New EBRD report shows how firm innovation can unlock the growth potential of economies

Innovation by companies is a powerful lever that can galvanise growth in emerging countries and help bring their economies in line with their more prosperous neighbours, according to a new report from the EBRD.

The EBRD’s Transition Report 2014: Innovation in Transition draws on unique data to examine why some companies are more innovative than others and shows what drives innovation and what stands in its way.

It also outlines how governments can support companies as they develop new products themselves or become more competitive by adopting products or production processes and adapting them to suit their own needs.

The report makes clear that individual efforts at the micro or company level have a significant impact on a country’s overall macro-economic performance.

“As firms move along their transition path, so will the countries in which they are based,” says EBRD Chief Economist Erik Berglof in the foreword to the new study. “The overall message of this year’s Transition Report is a hopeful one,” he added.

The 2014 publication tackles issues from last year’s report, “Stuck in Transition?”, which showed that the convergence process had slowed in the EBRD region, primarily because reforms that had previously been the engine for growth had all but dried up.

The new report helps provide answers to questions asked in the earlier study, pointing specifically to the role innovation can play in boosting economic productivity.

The Transition Report stresses that innovation should not only be seen in terms of ground-breaking new inventions but also, especially in less advanced economies, in terms of companies introducing products or processes that are new to that firm but were already available elsewhere.

The research that underlies the report shows that innovative firms are particularly sensitive to the business climate and, in order to promote innovation, authorities have to make sure that they address bottlenecks affecting innovation, such as corruption, inadequate skills among the workforce, limited access to finance and lengthy customs and trade regulations.

Policies also have to be adapted to suit the prevailing conditions in any given country, the report says. “In countries still far removed from the technological frontier, policy-makers should focus more on improving the country’s capacity to absorb and benefit from technologies developed elsewhere.”

This calls for better primary and secondary education, better access to bank credit and an environment that encourages entrepreneurs to improve the management of their firms in these countries.

In more advanced economies, policies have to focus on nurturing creativity, providing highly specialised human capital and creating space for the market entry of young, innovative firms while also allowing the exit of firms that do not succeed.

“This requires that we pay more attention to flexible labour markets, better competition policies, good universities and sufficient access to venture capital and private equity for young start-up firms in these more advanced economies”, the report says.

The study also analyses data showing the relationship between company innovation and access to credit and draws lessons on how policy-makers can improve the provision of credit to small businesses.

It says that while financing constraints can be alleviated in the short term by the introduction of special funding schemes for small firms, banks may also have to review their lending models in order to ensure they have sufficient in-house capacity to lend to small and medium-sized enterprises.

Policy-makers can also encourage lending to small firms by establishing credit bureaus and registries, which facilitate the sharing of borrower information among lenders.

The report draws on data from two surveys. The Business Environment and Enterprise Performance Survey, produced by the EBRD and the World Bank, polled almost 16,000 firms in 30 countries for views on the business environment for private enterprise and business development. It was the fifth such survey but the first to include a module on innovation.

The Bank also conducted a second round of its Banking Environment and Performance Survey, holding face-to-face interviews with CEOs from over 600 banks in the region that provided valuable data on their operations and business models.

Data was produced on the locations of over 137,000 branches operated by these banks, providing unique insight into how firms and banks work together and how their cooperation can drive innovation forward.

Please see the link to the presentation of the Transition Report by EBRD Chief Economist at http://www.ebrd.com/downloads/research/transition/tr14-presentation.pdf

EBRD press-release

Frecventarea structurilor de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare în ianuarie-septembrie 2014¹

Biroul Naţional de Statistică informează că, în ianuarie-septembrie 2014 structurile de cazare turistică colective au fost frecventate de 227,9 mii de turişti, din care 160,8 mii de turişti moldoveni (70,6% din total) şi 67,0 mii de turişti străini (29,4%). Comparativ cu ianuarie-septembrie 2013 s-a majorat numărul de turişti cazaţi la structurile de primire turistică colective (+3,5%), pe seama majorării acestuia la vile turistice, sate de vacanţă şi alte structuri de odihnă (+51,5%), hoteluri şi moteluri (+4,7%) şi la structuri de întremare (+3,6%).

Numărul de turişti cazaţi la structurile de primire turistică colective se prezintă astfel:



În ianuarie-septembrie 2014 la structurile de primire turistică colective, clasificate pe stele s-au înregistrat 114,0 mii de turişti, sau 50,0% din numărul total de turişti cazaţi (în ianuarie-septembrie 2013 – 49,8%).

Ponderi mai însemnate în numărul total de turişti străini cazaţi la structurile de primire turistică colective le-au revenit turiştilor din România (24,1%), Ucraina (11,0%), Federaţia Rusă (9,0%), Statele Unite ale Americii (7,0%), Italia (5,5%), Germania (4,9%), Turcia (3,7%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (3,0%), Polonia (2,6%), Franţa (2,4%), Bulgaria (2,2%), Israel (1,7%), Austria (1,5%), Olanda (1,4%), Suedia (1,2%), Georgia, Spania şi Grecia (cîte 1,0%), Belarus şi Republica Cehă (cîte 0,9%).

La structurile de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare în ianuarie-septembrie 2014 au fost înregistrate 1258,1 mii înnoptări ale turiştilor, cu 1,3% mai mult decît în perioada corespunzătoare din anul 2013. În numărul total de înnoptări înregistrate la structurile de primire turistică colective, ponderea cea mai mare o deţin înnoptările cetăţenilor moldoveni (87,7%).

Numărul de înnoptări ale turiştilor la structurile de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare se prezintă astfel:



În ianuarie-septembrie 2014 indicele de utilizare netă al capacităţii de cazare turistică în funcţiune pe total structuri de primire turistică colective a constituit 36,6%, inclusiv la structuri de întremare – 67,0%, tabere de vacanţă pentru elevi – 55,2%, cămine pentru vizitatori – 49,3%, vile turistice, sate de vacanţă şi alte structuri de odihnă – 21,7%, hoteluri şi moteluri – 17,6%, pensiuni turistice şi agroturistice – 16,4%.

Notă:

¹ Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stîngă a Nistrului şi municipiul Bender.

Sursă: www.statistica.md

Foto: vinicole și hotel de Purcari

Franţa atrage ca un magnet marile companii de tehnologie pentru care inovaţia este o prioritate, precum Microsoft şi Huawei, prin facilităţile fiscale acordate de guvernul francez în sectorul cercetării şi dezvoltării (R&D), care au însumat anul acesta 5,6 miliarde de euro, dar şi prin faptul că îşi cultivă experţi de top în domeniu.

Anul acesta, peste 17.000 de companii cu activităţi în biotehnologie, energie, software şi gaming au obţinut în medie 323.500 de euro sub formă de stimulente fiscale şi subvenţii pentru inovaţie, scrie Bloomberg.

“Avantajele fiscale din domeniul cercetării sunt decisive şi fac Franţa mult mai atractivă din punct de vedere economic”, a spus Olivier Piou, şeful companiei Gemalto, care oferă soluţii de securitate pentru carduri bancare, telefoane mobile şi paşapoarte. Prin facilităţile fiscale Gemalto îşi acoperă o parte semnificativă a bugetului pentru cercetare şi dezvoltare, iar o treime din cei 2000 de cercetători pe care compania îi are la nivel mondial lucrează în Franţa.

Jucători de talie mondială precum Google sau Apple îşi păstrează sediul european în Irlanda, unde impozitul pe profit este de 12,5%, cu mult mai mic decât cel impus de guvernul francez, de 33,3% însă, companiile internaţionale formează echipe de cercetare tot mai puternice în Franţa, transformând ţara într‑un hub tehnologic european.

Microsoft a creat un joint venture cu institutul de cercetare Inria din Franţa, unde lucrează 100 de oameni de ştiinţă. Laboratorul, creat în urmă cu opt ani, şi-a extins activitatea de la securitate pentru software la protejarea unui volum mare de date.

Parlamentarii francezi dezbat luna aceasta metodele de reducere a deficitului bugetar şi solicită în acest scop diminuarea facilităţilor din domeniul de cercetare şi dezvoltare, de care – spun ei – unele companii abuzează, însă preşedintele Franţei Francois Hollande a susţinut că nu se va atinge de acest segment de buget.

“Deseori avem handicapuri, dar în acest caz avem un avantaj”, a spus preşedintele.

Aceste beneficii fiscale au fost introduse în anii ’80 şi consolidate de fostul preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy, fiind una dintre puţinele politici pe care Hollande le‑a păstrat de la predecesorul său.

Scopul taxelor preferenţiale: crearea locurilor de muncă şi atragerea investiţiilor

Locurile de muncă şi ecosistemul tehnologic a căror dezvoltare sunt stimulate puternic prin facilităţile fiscale reprezintă exact lucrurile de care preşedintele francez are nevoie în lupta pentru creşterea economică şi pentru combaterea şomajului record.

Rolul acestei măsuri este să ţină în ţară oamenii bine pregătiţi şi posturile importante dar şi să stimuleze companiile străine să înfiinţeze laboratoare şi să‑i angajeze pe francezii „sclipitori” în domeniul cercetare.

Aceste efecte ar fi binevenite în condiţiile în care producătorul de automobile Peugeot sau furnizorul de servicii de telefonie mobilă Bouygues Telecom sunt doar câteva dintre companiile care disponibilizează angajaţi deoarece competiţia le forţează să reducă din cheltuieli sau pentru că joburile acestora sunt preluate de ţări unde costurile cu forţa de muncă sunt mai mici.

Premierul Franţei, Manuel Valls s‑a întâlnit în septembrie cu fondatorul Huawei, Ren Zhengfei pentru a discuta planurile companiei chineze de a investi 1,9 miliarde de dolari în activităţi de cercetare şi dezvoltare în Franţa în următorii trei ani.

“Contextul fiscal nu este prima noastră motivaţie, dar este cu siguranţă un avantaj pe care Franţa îl are faţă de alte ţări. În ordinea importanţei, suntem aici pentru competenţa candidaţilor, pentru ecosistemul (tehnologic –n.red.) şi pentru facilităţile fiscale în sectorul de cercetare”, a spus Isabelle Leung, purtătorul de cuvânt al Huawei în Franţa.

Zf.ro

90 de companii şi-au sporit competitivitatea prin intermediul programului „Femeile în Afaceri”.

Sprijinul acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Guvernul Suediei, prin intermediul programului ”Femeile în Afaceri”, a contribuit la creșterea competitivității a 90 de companii din Moldova în ultimii trei ani, au declarat cele două instituții în cadrul unei conferințe de presă astăzi la Chișinău.

Programul asigură legătura între întreprinderile deținute sau conduse de femei sau companiile în care femeile reprezintă majoritatea angajaților şi consultanții locali, care le ajută să se dezvolte și să devină mai competitive. De la lansarea programului „Femeile în afaceri” în 2011, Suedia a contribuit cu peste un milion de euro la această inițiativă.

„E de ajuns să aruncăm o privire la întreprinderile conduse de femei și la creșterea impresionantă a acestora datorită serviciilor de consultanță oferite cu sprijinul BERD pentru a observa cum femeile din Moldova devin tot mai influente în economia țării și viitorul acesteia. Sunt onorată că grantul oferit de Guvernul Suediei a contribuit la extinderea şi la creşterea competitivităţii a 90 de întreprinderi. Acest lucru este benefic nu doar pentru companiile şi femeile respective, dar şi pentru întreaga economie a Moldovei, cît și pentru integrarea Republicii Moldova în UE”, a declarat E.S. Ingrid Tersman, Ambasadoarea Suediei în Moldova.

Companiile susținute în cadrul programului activează preponderent în domenii precum sunt comerțul cu ridicata și cu amănuntul, serviciile de sănătate, confecţii, precum și în sectorul alimentar și cel de producere a băuturilor. De asemenea, printre beneficiari sunt și întreprinderi care se specializează în tehnologii informaționale, turism, construcții, mass-media și relații cu publicul.

Marea parte a acestor întreprinderi au beneficiat de servicii de consultanţă pentru a mări cota de piață, perfecţiona sistemul de management al calităţii și a îmbunătăți managementul operațional și financiar. Aproape jumătate din aceste întreprinderi au implementat proiecte de consultanţă în domeniul tehnologiilor de management informațional. Altele s-au axat pe optimizarea şi eficientizarea activității de marketing, sistemelor de management al calității, documentației tehnice și soluţiilor inginereşti și dezvoltarea planului de afaceri.

„Pe parcursul primului an după implementarea proiectului de consultanță, întreprinderile sprijinite în cadrul programului şi-au majorat cifra de afaceri, în medie, cu 23 la sută”, a declarat Veronica Arpintin, Manager Național al Echipei de Susţinere a Micului Business din cadrul BERD. „71 la sută din aceste companii şi-au extins operațiunile și şi-au majorat productivitatea. Suntem foarte mândri că am contribuit la succesul lor și vom continua să oferim sprijin femeilor de afaceri din Moldova.”

De asemenea în cadrul programului „Femeile în afaceri”, BERD a organizat cursuri de instruire cu privire la iniţierea afacerii și dezvoltarea abilităților de conducere și a lansat un program de mentorat datorită căruia antreprenoarele tinere și ambițioase din Moldova au putut beneficia de cunoștințe și sfaturi din partea femeilor de afaceri cu o experiență mai mare din alte țări. Mai mult ca atât, Banca a contribuit la extinderea accesului companiilor la finanțare.

BERD va continua să consolideze rolul femeilor de afaceri în economia Moldovei. Anul viitor va fi lansat un program nou, care va cuprinde atât serviciile de consultanță cât şi accesul la finanțare.

BERD este cel mai mare investitor instituţional din Moldova. Prioritățile Băncii în Moldova sunt sprijinirea activităţii sectorului privat, promovarea standardelor europene și a integrării regionale și dezvoltarea utilităților publice eficiente și durabile. Până în prezent, BERD a investit circa 900 de milioane de euro în peste 100 de proiecte.

Sursa: BERD

Pe poza: E.S. Ingrid Tersman, Ambasadoarea Suediei în Moldova (dreapta) si Veronica Arpintin, Manager Național al Echipei de Susţinere a Micului Business din cadrul BERD

Foto: MyBusiness.md

Lucrând timp de cinci ani în Italia (dintre care patru ani la „United Colors of Benetton”), concetățeana noastră, Ana Badiu, s-a întors acasă și, în primăvara acestui an, și-a deschis în capitală un salon-atelier de croitorie, „Anette”.

Pe parcursul a opt luni, antreprenoarea energică nu doar a gestionat activitatea atelierului (a găsit locul, a achiziționat utilajul necesar, a organizat locurile de muncă), dar, pentru promovarea stilului de la „Anette”, a și reușit să prezinte publicului patru colecții de sezon de rochii pentru ocazii speciale (nunți, petreceri, întâlniri oficiale). Toate aceste lucruri denotă pasiunea, perseverența și hărnicia Anei, care, apropo, își petrece mult timp lucrând personal în atelier, combinând iscusit funcțiile de director și designer.

Atuul principal al ținutelor propuse de „Anette” reprezintă rochiile-tandem pentru mamă și fiică, care sunt cusute din aceeași pânză. Această particularitate se privește foarte frumos și, totodată, emoționant și sunt la fel de populare ca și ținutele pentru perechi, realizate în stilul etno. Pentru coaserea rochiilor-tandem, Ana a fost inspirată de către fiica sa de șase ani, care, vâzând frumoasele rochii ale mamei a spus: „Vreau și eu!”.

Dar, înainte de aceasta au fost cinci ani de muncă în străinătate. Absolvind Colegiul Tehnic, specialitatea designer vestimentar, Ana a hotărât să plece la muncă în Italia, unde, cu timpul, a reușit să se angajeze la „United Colors of Benetton”. În această ordine de idei, acumulând destulă experiență și suport financiar, ea a început să se gândească la o afacere proprie. „M-am gândit că de ce să nu lucrez pentru mine? Oare nu am destule idei, puteri, dorință? În Italia este foarte complicat să îți deschizi propriul atelier, de aceea am hotărât să mă întorc acasă și să-mi deschid aici propria afacere”.

Inițial, am închiriat o încăpere în Casa de modă, însă această locație nu a fost atractivă pentru clienți. De aceea Ana s-a ocupat de căutare și, într-un final, a găsit un adăpost corespunzător (confortabil și comod) în centrul orașului și, în luna septembrie, a avut loc deschiderea festivă a salonului.

Ocupându-se de reglarea tuturor proceselor orgaziționale și de producție, antreprenoarea își dădea seama de faptul că pentru popularitatea brandului sunt foarte importante fashion walk-urile. Primul s-a desfășurat după o lună de la deschiderea salonului-atelier. Ana i-a invitat să defileze pe podium pe toți clienții care au susținut-o pe antreprenoarea energică și fermecătoare și au prezentat cu drag modelele propuse. Acest eveniment a servit drept imbold pentru dezvoltarea companiei, atrăgând noi clienți. Ca rezultat, într-o perioadă e timp relativ scurtă, salonul-atelier „Anette” a organizat patru fashion walk-uri cu rochii de seară. Noi coasem rochii de diferite stiluri, luând în calcul preferințele clienților. Mie personal îmi place stilul clasic, retro. Dintre brandurile renumite în moda mondială îmi plac Elie Saab, Valentino, Channel, dar nu le urmez tendințele. Ce este al meu, al meu rămâne. Nu iau nimic de la alții, nu copii idei. Eu lucrez pentru oamenii cu bun gust și tot timpul sunt gata să-i propun fiecărui client ceva individual, luând în calcul particularitățile figurei. Secretul „atracției” atenției clienților asupra salonului meu constă în ceea că eu promovez „idei de individualitate și unicitate”, - astfel a răspuns Ana la întrebarea cu referire la împrumutarea ideilor pentru atragerea clienților.

Este important faptul că „Anette” folosește pânze turcești calitative pentru coaserea hainelor (mătase, șifon, atlas, catifea), pe care le procură direct de la distribuitor, în cantități mici. „Pentru multe cliente contează unicitatea, exclusivitatea, ca un anumit lucru să fie doar la ea, fără a merge în mase. În același timp, dacă cineva va veni cu pânza proprie, atunci atelierul nu va refuza să lucreze cu o pânză „străină”, cum se procedează în alte locuri”.

Cât despre prețurile pentru cusutul individual? „ Prețul depinde de complexitatea lucrării și cantității de pânză folosită. Am hotărât să implementez o politică de taxare cât se poate de democratică. Nu vreu să sperii clienții, sunt adeptă a ideii că îmbracămintea frumoasă și individuală trebuie sa fie cât mai accesibilă. Și asta nu este doar un concept. Primul pas e să găsești furnizorii tăi de pânză. De exemplu, o rochie de seară pentru o femeie costă 2000 -2500 lei, în același timp, o rochie pentru fiica ei va costa între 1000 și 1500 lei. Un palton cu broderie pentru o femeie are un preț ce variază între 2000-3000 lei, pe când același articol pentru o fetiță va fi la jumătate de preț. Prețul rochiilor de nuntă oscilează de la 200 și până la 400 de euro.”, ni-a zis proprietara salonului.

In timpul apropiat, Ana Badiu și-a planificat să introducă în asortiment sacouri și cămăși pentru bărbați, iar în primavăra anului viitor a hotărât să participe la Concursul Internațional de Design în Ferarra (Italia), unde vrea să prezinte noua sa colecție de rochii din piele naturală.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Artmet e o uzină din Chișinău care produce cele mai diverse articole din metal. Este una din cele mai mari din Republică. Denumit anterior “Uzina mecanică experimentală din Chișinău”.

În anii respectivi uzina avea mereu cerere de producție, iar în prezent, după cum afirmă Vladimir Cara-Gheorghe - șeful atelierului de mecano-sudură – “fie avem multe comenzi, fie nu sunt deloc”. Și viața obligă întreprinderea să facă orice lucru care i se cere. În plus, la începutul anului respectiv, întreprinderea a pierdut un contract profitabil – producerea numerelor de înmatriculare pebntru automobile.

“Numerele reprezentau o mare parte din producție, - povestește Vladimir Borisovici. – Ne întrețineau din punct de vedere financiar. Eram nevoiți să reducem personalul. Mai mult mă deranjează faptul că întreprinderea a investit mult în procurarea utilajelor necesare de producere a numerelor. Noi am devoltat protecția reprezentată prin holograme speciale. Iar acum producerea lor ne-a fost interzisă. Au decis să producă încă o metodă de protecție și ne-au luat comenzile, ignorând prezența contractului semnat cu statul (!), conform căruia noi trebuia să producem numerele de înmatriculare până în ianuarie anului 2015.

În prezent, întreprinderea participă la construcția drumurilor și modernizarea podurilor pentru automobile. Artmet produce partea “metalică” a construcțiilor. “De exemplu, acum noi finalizăm stațiile de autobuz din metal pentru localitățile amplasate de-a lungul șoselelor. Noi suntem subcontractanții companiei turcești ONUR și SUMMA, care coordonează reconstrucția și execuția terasamentului. Recent ei au dat în exploatare calea Bălți-Siroteni. Aceasta reprezintă cea mai mare comandă a anului dat”.

“În afară de aceasta, noi ne ocupăm de producerea diferitor articole din metal, cum ar fi coșurile de gunoi pentru orașe, parcuri, locuințe. Mai producem și garduri pentru străzi, scări metalice. Pentru moment suntem în procesul de execuție a paturilor din metal pentru instituțiile medicale din țară. Noi suntem capabili să facem orice comandă, de la cele mai simple, cum ar fi garduri, până la cele mai complicate mecanisme. Apropo, gardurile metalice pentru memorialul Eternitate au fost executate de compania noastră. Cât despre comenzi complexe, noi producem pentru căile ferate rusești mecanisme semiautomate de 4,5 tone pentru realizarea traseelor ferate – e un utilaj mai complicat. Se numește mașina de înșurubat. Ea desface șuruburile din șinele de cale ferată și parcurge 280 metri pe oră. Dacă șurubul a ruginit și nu poate fi eliminat, mașina îi taie capul”.

“Iar în Moldova au fost comandate astfel de mașini de înșurubat”? – a întrebat reporterul de la MyBusiness.md.

“Căile noastre ferate sunt prea mici pentru aceste utilaje”, - a explicat Vladimir Cara-Gheorghii și a povestit că mașina de înșurubat este o idee brevetată de inginerul din Moldova Mihail Matvienco. Tatăl acestuia - Dmitrii Matvienco – e un realizator vestit de utilaje pentru drumuri ferate. El a reușit să modernizeze mult căile ferate sovietice și rusești. Iar fiul îi continua activitatea și locuiește aici, în Moldova. Deaceea Căile Ferate Ruse își plasează comenzile în Moldova pentru realizarea mecanismelor respective.

Totuși, Artmet se ocupă mai mult de comenzile de rutină. Uzina participă la licitațiile de comandare a dulapurilor și a seifurilor din metal. La fel, ea produce veselă – ceaune de diferite mărimi cu capace, lingure și furculițe. Odată a participat la realizarea caruselelor pentru copii. Acum a venit comanda de la o firmă americană pentru producerea containerelor de deșeuri pentru Glodeni. “Viața ne impune să facem diferite lucrări. Aici e important să avem utilaje necesare pentru a realiza comanda”, - spune domnul Cara-Gheorghii.

Însă cea mai mare problemă o constituie forța de muncă calificată. “În Moldova numărul de specialiști scade destul de repede, - ne relatează Vladimir Cara-Gheorghii, - avem nevoie de strungari, lăcătuși și sudori. Mai sunt încă puține școli profesionale care antrenează specialiști în domeniul nostru de activitate. E o cerere mare pe piața forței de muncă pentru lucrători specializați pe utilaje de prelucrare a metalelor. Înainte existau câteva școli profesionale, unde studiau viitorii specialiști din domeniul respectiv, iar în prezent nu mai este niciuna. Iar cei existenți își doresc un salariu mai mare, pe care noi nu putem să le oferim. Astfel, ei pleacă în Europa și Rusia. Doresc să câștige minim 10 mii de lei. La noi, însă, specialistul are un salariu între 3,5 și 7 mii lei, în dependență de calificare. Noi încercăm să-i antrenăm pe tineri în cadrul colectivului nostru. Dar și ei își doresc un salariu mai mare. Când eu îmi începeam activitatea la uzină, vârsta medie a lucrătorului de atelier era de 28 de ani, pe când acum e 50. Meșterii îmbătrânesc și nimeni nu vine să le înlocuiască. La fel, un salariu bun depinde de volumul mare de producție. La noi, însă, fie apar multe comenzi, fie numărul lor scade până la zero”.

În ciuda părerii mulțimii, Artmet nu produce monede de schimb – bănuții noștri din metal. Banii moldovenești se produc peste hotare. În schimb, Artmet produce diferite iconițe, sigle metalice, nasturi, steluțe pentru armată, poliție, căile ferate și aviație. Aici într-o cameră sunt expuse sute de exemple de sigle de merit. Spre mare uimire, majoritatea sunt rusești. Astfel a apărut și întrebarea de existență a cererii din străinătate. “”95% din clienți internaționali, a spus Vladimir Borisovici, - sunt intermediari. Oferă prețuri minime, ceea ce nu este avantajos. Rareori vine comanda de la consumatorii finali. Acum suntem în procesul de realizare a două proiecte, însă e prea devreme să vorbim deschis despre ele”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Ecaterina Zincovscaia, fiind în concediu de maternitate, a reușit să transforme munca de casă într-o mică afacere. A început de la crearea buchetelor din bomboane de sărbători, iar în doi ani tânăra femeie de afaceri a reușit să sesizeze nevoile clienților și a extins oferta. Au cerere și invitațiile de nuntă și de sărbători realizate manual, la fel și jucăriile hand-made de la Katerina Sweetflower.

“Mereu aveam dorința să-mi deschid o afacer. Am vrut să ofer oamenilor fericire, executând ceva cu mâinile mele și acum visul devine realitate”, - povestește Ecaterina. Ea a mărturisit că buchetele din bomboane au apărut în viața ei din Internet. “Odată am fost invitați cu soțul la o zi de naștere. Omagiata era pasionată de flori. Eu am început să caut variante originale ale buchetelor pe Internet și am descoperit compozițiile realizate din bomboane, ceea ce m-a interesat mult. Am cumpărat cele necesare și am executat un buchet. Primii clienți erau oaspeții care au remarcat compoziția mea din bomboane. Astfel am înțeles faptul că, dacă oamenii sunt interesați de munca mea, atunci trebuie să fac cursuri video și să încep producerea comenzilor. În același timp făceam poze cu lucrările mele și le postam pe rețele de socializare, de unde apăruseră reacția și clienți”.

Timp de doi ani și jumătate Ecaterina și-a format clientela din amatorii de buchete dulci. Mai mult sunt comandate buchete pentru femei drept cadou pentru zile de naștere, nunți, aniversări și chiar și în situații în care “se îndulcea” despărțirea cu femeia iubită – au fost și astfel de comenzi de la bărbații respinși. Totuși, bomboanele nu sunt destinate doar femeilor. Ele sunt cadouri la petrecerile corporate, destinate partenerilor de afaceri. Unii oferă astfel de buchete patronilor, fiind un semn de respect.

La producerea compozițiilor din dulciuri, Ecaterina stabilește cu clientul cantitatea de bomboane (de la 9 la 15 bucăți), tipul de flori (lalele, trandafiri, maci, brândușe) în cara acestea vor fi înfășurate. Drept materie primă servesc bomboanele producătorilor locali sau internaționali la dorința clientului. Prețul final al buchetului depinde de tipul bomboanelor și a materialelor utilizate (hârtie decorativă, benzi, flori artificiale, flori uscate, ghiveciuri și accesorii florale). Prețul pentru cadoul respectiv variază între 110 și 270 lei.

Comunicarea cu clienții cu ocazia sărbătorilor a împins-o să producă și invitații, carduri de masă, la fel și jucăriilor și bomboniere (cutiuțe pentru bomboane).

“Mă bucură faptul că tradiția europeană de a cadona bomboniere oaspeților ca un semn de mulțumire pentru faptul că au venit se popularizează la noi în Moldova. Drept umplutură pentru bomboniere pot servi orice dulciuri: bomboane, ciocolată, biscuiți, nuci, marțipane și fructe uscate. La noi, pentru moment, totul se limitează la bomboane”, - spune Ecaterina. În prezent, sortimentul de la Katerina Sweetflower prezintă mai mult de 20 de bomboniere (de la 8 la 12 lei) pentru diferite sărbători.

Ecaterina Zinovscaia a remarcat faptul că în prezenet în acest segment al serviciilor apăruse concurența serioasă. Multe femei de casă încep să execute ceva pentru nunți, cumătrii, își oferă variantele sale de buchete, invitații, iar, uneori, pentru a atrage clienți, reduc semnificativ prețurile. În aceste cazuri ea încearcă să mențină calitatea înaltă a serviciilor oferite, realizând buchete, bomboniere, invitații de suflet, care au un atu, astfel încât clientul ar fi vrut să mai facă o comandă. Răspunzând la întrebarea de la MyBusiness.md despre oportunitățile de transformare a activității “de flori și bomboane” într-o afacere, Ecaterina a constatat că, pentru moment, e o meserie de casă pe care o realizează eficient și din plăcere, aflându-se în concediu de maternitate.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Marcelo Mihai a lucrat de-a lungul carierei pentru companii precum Shell România, Castrol, OBI şi timp de mai bine de trei ani a fost sales project manager pentru Kaufland. Din 2009 el are propria companie de consultanţă în retail, iar anul acesta, împreună cu Arpad Bege, un antreprenor român de origine maghiară cu afaceri în construcţia şi montajul caselor din lemn, şi Constantin Dumitriu (europarlamentar), a pariat pe un nou business – brandul de ciocolată cu mesaj Atenţie!.

„Am început să lucrăm la această idee din luna februarie a acestui an, însă activitatea propriu-zisă a demarat în toamnă. Ne-am dorit ca acest brand să acopere un deficit de pe piaţa microcadourilor, a acelor cadouri care au un mesaj amuzant şi un preţ bun. De fapt, am putea spune că este o felicitare, iar ciocolata reprezintă doar un suport pentru mesajele noastre”, explică Marcelo Mihai, care mai deţine împreună cu cei doi parteneri o firmă de distribuţie a produselor alimentare şi care se ocupă şi de strategia Restart Drink România, companie deţinută de Arpad Bege, care distribuie o băutură răcoritoare carbogazoasă.

Cei trei antreprenori au investit în brandul Atenţie! aproximativ 250.000 de euro, cea mai mare parte a banilor fiind alocaţi pentru promovare, listarea în locaţii precum Auchan, benzinăriile MOL sau reţeaua Inmedio, finalizată abia în ultimele trei luni. În prezent, cele circa 30 de modele de ciocolată se regăsesc în peste 500 de magazine tradiţionale din Bucureşti, Brăila şi Galaţi şi din toamnă antreprenorii au vândut aproape 20.000 de bucăţi doar în Auchan, MOL şi Inmedio. „Ciocolata ne-o furnizează un producător local, care are o reţetă special creată pentru noi. Aceasta conţine 40% cacao şi merge spre zona premium. Nu considerăm că o fabrică de ciocolată proprie s-ar justifica, dat fiind faptul că aceasta este doar un suport pentru mesaje, obiectul principal al brandului Atenţie!. Ideea a fost să fie un brand produs în România.” Preţul ciocolatei este de maximum 8,9 lei.

În opinia sa, businessul cu ciocolată ar trebui să devină profitabil într-un an şi jumătate - doi, iar pe viitor el şi partenerii săi de afaceri vor să dezvolte şi alte nişe pentru Atenţie!, cum ar fi zona de vinuri, de parfumuri sau de pungi pentru cadou. „Deocamdată ne folosim de logistica firmei de distribuţie pentru a coordona activitatea Atenţie! şi avem un brand manager care se ocupă de acest business.”

Zf.ro

Compania auto germana Audi este hotarata sa elimine combustibilii fosili. In schimb, benzina si motorina ar putea fi obtinute din apa, aer si electricitate.

Anul trecut, nemtii au elaborat o noua metoda de a sintetiza metanul pentru a obtine benzina, el fiind o sursa primara de combustibil natural pentru masini, se arata intr-un articol Digitaltrends.

Noua metoda implica extragerea hidrogenului din apa prin electroliza si combinarea lui cu dioxidul de carbon produs de reziduurile organice.

Audi a anuntat acum obtinerea unui "e-diesel" ("e-motorina"), acesta fiind un combustibil neutru din punct de vedere al dioxidului de carbon. El este facut din materii prime precum aerul, apa si electricitatea. Rezultatul este posibil prin combinarea hidrogenului cu dioxidul de carbon.

Metoda folosita este denumita "capturarea aerului", fiind creata de compania elvetiana Climeworks. Datorita ei, dioxidul de carbon poate fi luat din atmosfera si stocat intr-un alt mediu. Mai departe, o unitate de electroliza (care foloseste energie nepoluanta) separa hidrogenul de moleculele de oxigen din apa.

Hidrogenul astfel separat se amesteca ulterior cu dioxidul de carbon intr-o camera incalzita si aflata sub presiune, ceea ce rezulta fiind un lichid denumit Blue Crude. El e in proportie de 80% capabil de a fi transformat in motorina sintetica si se poate amesteca in orice proportie cu combustibilul fosil.

Alte avantaje pe care acesta le are sunt lipsa mirosului si capacitatea de a se aprinde foarte usor. Cei de la Audi spun ca unitatea de procesare pe care o detin in orasul Dresda poate produce 160 de litri de combustibil de acest tip in fiecare zi.

http://www.ziare.com/