Pe rafturile supermarketurilor din capitală a apărut de la producători moldoveni o marfă nouă, ecologic pură și destul de nobișnuită – castraveți murați uscați.

În pachetul cu înscripția “Castravete murat uscat” găsim legumele deja cunoscute, tăiate mărunt, care au un gust sărat și picant și care emană o aromă atrăgătoare. Castraveți uscați sunt produși de manifactura Lefrucom din orașul Soroca.

“Metoda uscării permite conservarea maximă a vitaminelor și a microelementelor legumelor. Din castraveți murați uscați poți pregăti un rassolnik și sublinia gustul unei salate. Legumele uscate sunt o noutate propusă pieței de firma noastră”, - au povestit reporterului de la mybusiness.md producătorii.

În afară de castraveți, Lefrucom oferă consumatorilor roșii, sfeclă, morcov, dovleac, mere și vișine fără sâmburi uscați.

MyBusiness.md

Unde se află graniţa între taskurile corporatistului şi strategia antreprenorului în cazul persoanelor care le fac pe amândouă?

Sorana Baciu a fost director de strategie pentru OMV Petrom în ultimii şapte ani, însă de aproximativ patru luni a decis să lase poziţia de top deţinută în cadrul celei mai valoroase companii din România pentru a îşi deschide propriul business – Acgenio, o firmă de consultanţă de business, axată în principal pe afacerile mici şi mijlocii. Decizia Soranei Baciu este reprezentativă pentru generaţia de manageri aflaţi la maturitate, după mai bine de un deceniu de carieră la cel mai înalt nivel, care aleg să pornească pe cont propriu fără să mai lucreze pentru un angajator într-un mediu clar reglementat şi cu program fix. În pielea Soranei Baciu s-au aflat în ultimii ani sute sau mii de manageri, deveniţi peste noapte antreprenori în domenii conexe celor în care au lucrat. În paralel, în aceleaşi multinaţionale, s-a dezvoltat o serie de angajaţi cu preocupări antreprenoriale, decişi să îşi pună pe picioare un business fără să renunţe la job. Sunt antreprenorii care au ales să îşi păstreze în paralel slujba cu program fix.

Unul dintre ei este Laurian Şandru, 29 de ani, un tânăr cu un program ceva mai diferit faţă de alţii de vârsta lui. De la 9 la 6 îşi petrece timpul într-una din clădirile de birouri din Piaţa Operei din Bucureşti, ca business analyst la ING. După şase seara, vinde scaune, saltele şi echipamente de securitate. Şi vinde de un milion de euro. A mers încă de la început cu ambele joburi, de angajat şi de antreprenor, şi şi-a organizat programul astfel încât să îşi separe clar vieţile. Spune că munceşte opt ore pe zi la corporaţie şi câte două ore la propriile afaceri, unde a şi delegat angajaţi care să se ocupe de gestionarea stocurilor şi de alte aspecte administrative. „Îmi place viaţa de multinaţională. Asta de fapt m-a făcut să mă dezvolt atât de bine şi e şi motivul pen-tru care m-am simţit pregătit în 2010 să încep pe cont propriu. Din multinaţională am învăţat ce înseamnă un business mare. Nu mi-am tratat jobul ca un simplu angajat care trebuie să facă ceva îngrădit de nişte reguli. Am încercat să înţeleg cum funcţionează businessul cu totul“, spune antreprenorul. În poziţia deţinută în prezent, Şandru răspunde de impactul tehnologiei în business, respectiv înţelegerea afacerii şi transpunerea acesteia în IT – „adică exact ce fac eu şi în afacerile mele“.

Expertscaune.ro şi expertsaltele.ro îi aduc venituri anuale de 800.000 de euro, cu o marjă a profitului net de 2-3%, iar în segmentul de saltele vândute online spune că afacerea sa este lider de piaţă. Vânzarea de mobilă este o afacere de familie, a tatălui său, care a funcţionat doar în Bucureşti, într-un magazin fizic, ajuns în perioada de vârf la 200.000 de euro. După ce intrat pe mâna fiului, afacerea a crescut de patru ori. Din toamna anului 2014, Şandru a deschis un alt business, tot online, prin care vinde sisteme de supraveghere mai ales pentru clienţi casnici – „aveam un prieten cu o afacere de import şi distribuţie de asemenea echipamente şi am decis să-l mutăm online“ – cu care vrea să obţină un rulaj de măcar 2-300.000 de euro până la finele anului. Antreprenorul spune că afacerile sale nu ar creşte mai rapid dacă ar renunţa definitiv la corporaţie pentru că „de acolo îmi trag puterea, acolo învăţ business adevărat“. Din multinaţionale a învăţat să structureze o afacere în departamente şi cu responsabili pentru fiecare sector, să aibă un mod de raportare simplu şi eficient, să îşi controleze apetitul de risc şi să aibă aşteptări realiste.

Tocmai de aceea nu vrea să se dedice în totalitate antreprenoriatului: „M-au întrebat recent chiar la serviciu unde vreau să ajung peste cinci ani. Nu îmi doresc să ies din multinaţională, vreau să stau şi să performez cât mai mult. Dacă va fi să promovez, pasul următor ar fi o poziţie de management, de decizie“. Despre cele trei afaceri mărturiseşte că a avut câteva oferte de achiziţie care nu s-au concretizat, aşa că urmăreşte dezvoltarea pentru a se pregăti de exit la momentul potrivit. Învaţă cum să le dezvolte de la Amazon, dar şi de la eMAG, evoMag şi F64, de unde „fură“ tehnici de marketing online şi alte mecanisme de promovare.

După cum spune chiar Şandru, antreprenorii part-time devin tot mai vizibili în multinaţionalele din Bucureşti, cei mai mulţi orientându-se înspre comerţ electronic sau servicii de comunicare – „Un job într-o multinaţională profitabilă este o şcoală foarte bună. Simţi că te dezvolţi şi că rezultatele tale sunt apreciate“.

Cei mai mulţi oameni care aleg să deschidă propria afacere în paralel cu jobul o fac şi pentru că salariul poate fi un venit important până când apar primele picături de profit. Emma Jones, fondatoarea Enterprise Nation, o companie de servicii pentru IMM-uri, spune că angajatul devenit antreprenor trebuie să se îngrijească mai ales de stabilitatea financiară. „Este extrem de important să porneşti la drum într-un start-up cu un grad ridicat de siguranţă financiară. Mult timp nu vei avea posibilitatea să-ţi plăteşti un salariu, iar ultimul lucru de care ai nevoie să te îngrijoreze când încerci să pui un business pe picioare este lipsa banilor. Vei fi foarte atent la încasările firmei şi ar fi bine să nu te concentrezi asupra propriilor bani“, spune antreprenoarea. Schimbarea de mentalitate de la statutul de angajat la cel de angajator este iarăşi dificilă, iar modul de gândire folosit la birou trebuie să rămână acolo.

De fapt, antreprenorul Marko Terry recomandă chiar ca antreprenorul să nu folosească în vreun fel baza materială a companiei unde încă e angajat şi dă unele exemple care, spune chiar el, pot părea absurde: „Dacă ai de dat un telefon pentru afacerea ta cât timp eşti la birou, ai voie să o faci doar în pauza de masă. Iar în pauza de masă vei vorbi de pe telefonul tău şi niciodată în clădirea unde munceşti, ci afară. Asta te va ajuta să nu amesteci statutul de angajat cu cel de antreprenor“. Esenţial este şi ca afacerea dezvoltată pe cont propriu să nu ţintească aceiaşi clienţi ai angajatorului. Nici chiar indirect. Terry a observat că există un număr important de antreprenori tentaţi să îşi vândă produsul la întâlnirile în care participă în numele firmei angajatoare – „asta îţi poate păta reputaţia pentru mult timp“. În lipsa unor prevederi clare, şeful nu trebuie neapărat anunţat, mai susţin antreprenorii în cartea „Start your own business“. Discreţia însă contează.

„Mulţi au obiceiul să le fluture celorlalţi colegi întreaga zi veşti despre afacerea lor. Poveştile spuse colegilor despre aventuri antreprenoriale nu aduc niciun beneficiu tangibil şi creează disensiuni fără rost. Nimeni nu spune să ascunzi totul, dar nu e deloc bine să vorbeşti despre asta“, avertizează Marko Terry. Steffen Hedebrandt este directorul de marketing al Elance, locul în care liberii profesionişti pot presta servicii pentru firme de pe tot mapamondul. El spune că astfel de platforme online pot constitui o soluţie pentru antreprenorii interesaţi să îşi păstreze slujba, dar care vor să găsească ocazional „angajaţi“ pentru sarcini punctuale. O altă soluţie este implicarea unor membri din familie, având avantajul costurilor mici şi al unei minime siguranţe.

Pe măsură ce tinerii manageri de top arată că vor să se desprindă de scaunul cald de la birou, mediul antreprenorial începe să fie privit ca o alternativă la programul de la 9 la 6 într-o clădire din oţel şi sticlă. La nivel naţional, din cele peste 740.000 de firme active la finalul lunii octombrie 2014, tinerii de sub 29 de ani deţineau 11% din total, iar persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 şi 39 de ani grupau 28% din total. Peste 100.000 de firme au proprietari mai tineri de 40 de ani doar în Bucureşti, o bună parte fiind construite de la zero pe baza lecţiilor predate de multinaţionale.

http://www.businessmagazin.ro/

Vă mai amintiţi că admiram tot felul de accesorii ciudate şi gadgeturi impresionante în filmele SF, în urmă cu câţiva ani? Uşor, uşor, toate devin realitate şi pot fi cumpărate de oricine.

O companie franţuzească a scos pe piaţă brăţara ce îţi transformă mâna într-un ecran touchscreen de ultimă generaţie. Invenţia are aspectul unui accesoriu finuţ, din cauciuc, are un proiector foarte mic şi opt senzori cu ajutorul cărora sunt simţite atingerile pe ecran. Se poate conecta la Wi-Fi, la Bluetooth, are calendar, poţi să îţi citeşti mailurile pe propria piele, poţi scrie mesaje şi poţi verifica starea vremii.

Purtătorul de cuvânt al firmei susţine că produsul inedit va ieşi pe piaţă în cel mult un an şi va costa aproxiamtiv 400 de dolari. Pe cine tentează?

Sursă: a1.ro

Primul business reality show din Moldova a trecut de jumătate, iar cei 7 participanţi deja se pot mândri cu noi clienţi şi bani în buzunar. Mai mult, unii dintre ei merg cu paşi rapizi spre dezvoltarea noilor afaceri.

Bunăoară Ana-Maria Cojocaru, tânăra de 21 de ani care în cea de-a şasea săptămână de proiect şi-a deschis deja propriul showroom cu un nume “dulce” – Eclair. Cum a fost la deschidere poţi afla dacă urmăreşti cea mai recentă emisiune.

Tot în această sâmbătă telespectatorii au văzut cum s-au descurcat eroii cu o nouă provocare, şi anume să adune un public de circa 20 de persoane căruia să îi prezinte afacerea într-un timp fix şi în cel mai convingător mod.

La final, vei afla de ce anume Daniel Budici, cel mai tânăr participant al proiectului, a fost eliminat.

Nu uita să urmăreşti reality show-ul “Business Factory” în fiecare seară de sâmbătă şi să-ţi susţii favoritul votând pe pagina proiectului TV: http://factory.angrybusiness.md/cases

Chişinău, 09 decembrie 2014 ----- La inițiativa Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, întreprinzători din sfera serviciilor au format un comitet sectorial, pentru a-și consolida eforturile în desfășurarea unui dialog public-privat eficient, inclusiv în privința implementării prevederilor Acordului de Comerț Liber cu UE. Comitetul reunește peste 40 de reprezentanți ai sectorului privat, iar în calitate de președinte a fost ales rectorul Universității Cooperatist-Comerciale, Larisa Șavga.

La deschiderea ședinței de constituire a Comitetului pentru antreprenoriat în sfera serviciilor, președintele CCI Valeriu Lazăr a menționat că, odată cu decizia de a integra economia națională în circuitul european, Republicii Moldova și-a asumat angajamentul să se conformeze anumitor reguli, iar succesul realizării acestui proces depinde de modul în care autoritățile și sectorul privat vor comunica.

”Prin constituirea comitetului respectiv, din care fac parte instituții bancare, companii de asigurări, consultanță, IT, comerț, turism și alte sub-sectoare din domeniul serviciilor, asociații de profil, ne propunem să creăm o platformă eficientă de dialog, unde vor fi abordate problemele în domeniu și vor fi identificate modalitățile optime pentru soluționarea lor. În context, CCI va oferi suportul logistic și informațional necesar” – a declarat Valeriu Lazăr.

Prezent la întrunire, viceministrul Economiei Tudor Copaci a mulțumit CCI pentru inițiativă și a accentuat că Ministerul Economiei este interesat de o conlucrare activă cu reprezentanții businessului, deoarece armonizarea legislației și implementarea eficientă a prevederilor DCFTA presupune implicarea sectorului privat la toate etapele.

După alegerea sa în calitate de președinte al Comitetului pentru antreprenoriat în sfera serviciilor, Larisa Șavga a spus că își dorește ca fiecare membru să participe constructiv la lucrările Comitetului. ”Deși domeniul de prestări servicii este foarte divers, există și probleme comune. La momentul actual trecem printr-un proces schimbare continuă, unde nu există soluții gata, iar responsabilitatea care ne revine este foarte mare.”

În cadrul ședinței a fost aproba regulamentul Comitetului și un plan de acțiuni pentru primul trimestru al anului 2015. De asemenea, agenții economici au fost informați despre măsurile pe care le întreprinde Ministerul Economiei în vederea facilitării implementării DCTFA.

Membrii comitetului au convenit să se întrunească în următoarea ședință la începutul lunii februarie 2015.

Reamintim că, pe lângă CCI au fost create încă două comitele sectoriale: în domeniul agricol și în domeniul industrial.

Constituirea comitetelor are loc cu susținerea Proiectului ”Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) - informarea şi consolidarea capacităţilor agenţilor economici”, implementat de Camera de Comerț și Industrie și Asociația Businessului European, cu asistența Corporației Financiare Internaționale.

Agenții economici interesați să devină membri ai unuia dintre comitete se pot adresa la CCI.

Fundația Polono-Americană pentru Libertate, Fundația BORUSSIA, Colegiul Jan Nowak-Jezioranski și Fundația Educație pentru Democrație invită toți studenții activi din Ucraina, Belarus, Moldova și Rusia să participe la programul Vizite de studiu în Polonia "Study Tours to Poland" .
Cine poate fi participant la Programul STP?

• La programul Study Tours to Poland pot participa studenții care?
• Au o vârstă cuprinsă între 18 - 21 de ani
• Sunt cetățeni ai Ucrainei, Belarusiei, Republicii Moldova și Rusiei
• Își fac studiile la una din unviersitățile din statele menționate mai sus
• Dețin pașaport străin valabil (data expirării acestuia nu trebuie să fie mai devreme decât 30 septembrie 2014)
• Nu au participat la alte programe Study Tours to Poland
• Înainte de a începe procesul de aplicare aveţi grijă să aveţi scanate:
• Pagina principală din paşaport
• Carnetul de note
• O scrisoare de recomandare
• Certificarea în scris că nu aţi mai participat niciodată la Study Tours to Poland

COSTURILE ȘI CHELTUIELILE PROGRAMULUI
Programul acoperă:

• Mâncarea şi cazarea în Polonia
• Materialele necesare în timpul turului
• O parte din cheltuielile de călătorie în Polonia. Pentru Moldova e în valoarea de 200 zloţi (aproximativ 800 lei).

Termenul limită 5 ianuarie 2015.

Pentru mai multe informații accesați http://www.studytours.pl/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=52&Itemid=70&lang=ru

În perioada 5-7 decembrie, Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor din Moldova (MIEPO) a derulat a doua etapă a proiectului ”Generator”, care a avut loc după principiul unui hackathon de idei și produse IT cu aplicare practică în activitatea sectoarelor: textil, vitivinicol și de turism receptor.

La etapa de hackathon a proiectului ”Generator” au fost admise 12 echipe din circa 30 solicitante, care au lucrat pe parcursul a 48 de ore asupra ideii de startup, modelului de business și a prezentării finale. Echipele participante au fost asistate de mentorii proiectului cooptați pentru expertiza din domeniile IT, business, marketing și comunicare, dar și din industriile textilă, vitivinicolă și turism.

La finele hackathon-ului echipele au prezentat proiectele juriului care a decis promovarea a 10 startup-uri pentru etapa ulterioară a proiectului, în care echipele vor avea încă 2 săptămâni pentru finalizarea și prototipizarea ideilor. Juriul hackathon-ului a fost compus din: dl. A. Candu, Viceprim-ministru, Ministru al Economiei; dl. V. Tarlev, Viceministru al MTIC; dna D. Școla, director MIEPO; dl. S. Mereuță, director tehnic DQteam; dl. S. Demcenco, director Ritlabs și dl. G. Railean, director Noction. Cele 10 echipe promovate au fost jurizate după criterii complexe, incluzând modelul de business, sustenabilitatea startup-ului, capacitățile și resursele echipei, impactul asupra industriilor vizate, ș.a. 

Etapa finală a proiectului ”Generator” va avea loc în data de 22 decembrie, când vor fi selectate cele 4 proiecte câștigătoare, care vor beneficia de fonduri pentru lansare și vor fi incluse în platforma de conținut digital din cadrul prestației Moldovei la World Expo 2015.

Ținem să reamintim, că obiectivele principale ale proiectului ”Generator”, în viziunea MIEPO, sunt: susținerea producătorilor locali în efortul lor de a se promova pe piețele externe; generarea de soluții pentru promovarea imaginii Moldovei ca și destinație de turism; și, formarea de conținut digital pentru promovarea de țară în cadrul World Expo 2015. Pentru o mai eficientă realizare a acestor obiective, proiectul este implementat cu participarea activă a asociațiilor de profil - Asociația Patronală din Industria Ușoară, Agenția Turismului din RM, Oficiul Național al Viei și Vinului.

Povestea mărcii de cafea Hedone, care a ajuns de la o simplă idee la mai multe cafenele în Craiova, o mică fabrică, expresoare şi râşniţe proprii, a început în 2011 odată cu vizita la New York a lui Cosmin Popa-Draghia, unul dintre asociaţi şi membru fondator al Hedone.

„Sunt consumator de cafea de la şapte ani, când înmuiam prăjituri în ceşcuţele parinţilor. Am testat de-a lungul peregrinărilor mele tot felul de cafele, crezând că oarecum mă pricep, însă pentru prietenul şi asociatul Dragoş Manciu cafeaua este o pasiune ardentă“, povesteşte Cosmin Popa-Drăghia, 39 de ani, care anterior a lucrat în Spania şi Marea Britanie.

Dragoş Manciu, 37 de ani, absolvent al Facultaţii de chimie alimentară şi unul dintre partenerii businessului Hedone, a construit artizanal un prăjitor de aragaz (200 g / şarjă). Apoi, cei doi antreprenori au „importat“ împreuna şase kilograme de cafea verde, între timp fiind deja dotaţi cu râşniţe şi espressoare profesionale. Mulţumiţi de rezultat, cei doi au cumpărat un pră­jitor mai mare şi au deschis în septembrie 2012 un mic coffee shop unde prăjirea se făcea în văzul lumii, ca şi ex­tra­gerea es­presso, „atră­gând aici o clien­telă pes­triţă, cu un punct comun: cafea gourmet“.

„Ştiam că nu vom putea face profit rămâ­nând la acest nivel. Dar norocul nu putea să ne lase: a crezut în noi Dan Barbu, 42 de ani, CEO şi asociat majoritar, care, spre deosebire de noi, cunoaşte tainele managementului (...), iar pasiunea pentru cafea a fost o punte comună între noi“, mai spune Drăghia. Au ales un nume original şi au trecut la investiţii masive într-o linie industrială, construirea de expresoare şi râşniţe proprii. Au ajuns la procesarea propriilor blend-uri, mono origini, zahăr, ciocolată caldă şi au chiar veselă personalizată.

„Avem în prezent aproximativ 170 de clienţi în Horeca, pe segmentul home&office şi to go. Avem cafenele proprii, dar şi în parteneriat. Avem în Electroputere Mall Craiova două cafenele, în Târgu-Jiu Shopping City alte două cafenele, plus trei coffee shop-uri în Craiova, care sunt si cafenele şi magazine de cafea în acelaşi timp, unde se pot achiziţiona cafele mono origine, blend-uri, boabe sau râşnişă în funcţie de modul de preparare“, spune antreprenorul, care menţionează că el şi soţia unuia dintre parteneri deţin cafenele unde promovează brandul Hedone.

„Avem în viitorul mai îndepărtat în plan şi franchise-area, dar pentru moment doar câştigăm piaţa.“

Anul trecut firma Hedone Cafe, care produce cafea şi o distribuie, a avut un rulaj de circa 128.000 lei (29.000 euro). Pe site-ul Hedone, preţul unui kilogram de cafea boabe mono-origine (dintr-o singură sursă sau categorie) începe de la 100 de lei. „Am ajuns la sfârşitul anului 2014 la o investiţie totală de aproximativ 600.000 euro şi avem 11 angajaţi, activitatea ne-o desfaşurăm în Parc Industrial Craiova, în Incubatorul de Afaceri, ocupând din ce în ce mai mult spaţiu, după necesitaţi“.

Cei trei speră ca peste cinci ani să aibă o fabrică nouă, construcţie greenfield în noul Parc Industrial 2, să aibă distribuţie la nivel naţional şi să fie un adevărat concurent al companiilor cu tradiţie în acest domeniu.

Zf.ro

În urmă cu o lună, Ministerul Economiei și Agenția de Stat pentru Eficiență Energetică (AEE) au anunțat un concurs de idei și proiecte în domeniul energiei dobândite din resurse regenerabile.

Drept bonus, AEE a propus proiectelor promițătoare garanții de stat cu o valoare totală de 100 milioane lei pentru acordarea de credite în cadrul băncilor sau la semnarea contractelor cu investitori. Rezultatele concursului au fost comunicate săptămâna trecută.

„Am pregătit acest concurs timp de trei ani, - le-a spus jurnaliștilor directorul general al AEE, Mihai Stratan. - Și l-am anunțat îndată ce a fost creat mecanismul de desfășurare. Acum, astfel de evenimente vor fi organizate regulat”.

În total, în cadrul concursului din anul 2014 au participat 23 de proiecte. 10 dintre ele au fost recunoscute a fi câștigătoare și și-au prezentat ideile la un eveniment special, care face parte din complexul de eventuri din Moldova Eco-Energetică. Anul acesta, sub această egidă s-a desfășurat și al doilea Bioforum, în cadrul căruia s-au discutat posibilitățile de creștere în Moldova a culturilor energetice și gala de premiere a celor mai bine realizate proiecte din an.

La anunțarea rezultatelor concursului de idei au fost invitați experți, printre care profesorul Valentin Arion, șeful catedrei de „Termoenergetică și managementul în sectorul energetic”, a Universității Tehnice; Nicolai Mogoreanu, președintele Asociației Consumatorilor de Energie ș.a.

Au fost invitați și reprezentanți ai sectorului bancar, la nivelul șefilor de departamente. Însă, finanțatorii au preîntâmpinat că sunt interesați de astfel de proiecte, îndeosebi luând în calcul garanția de stat, dar ei se pot implica în concurs doar din etapa a doua, când vor putea vedea niște planuri de afaceri bine structurate, și nu coloratele prezentări în Power Point. Aceasta este o poziție standard a tuturor bancherilor, a venture-investitorilor și a business-îngerilor din lume.

Propriu-zis, pentru acest concurs termenul de „idee” nu este destul de concret. Deoarece în rândul laureaților au fost prezente și ideile realizate, și afacerile, aflate la etapa intermediară, care necesită finanțare suplimentară. Și așa-zise proiecte de a doua zi.

Fiecare dintre cei zece participanți merită câte un articol separat. Noi am selectat patru proiecte, care ne-au părut mai interesante și actuale și le vom descrie pe scurt.

Energy Solaris SRL, rezident al subzonei „Strășeni” ZAL ”Bălți”. Tehnologia inventată, proiectată și implementată în Moldova: panouri solare termice, amplasate pe pereții caselor. Aerul este încălzit de către razele solare și pătrunde în interior. Prototipul prezentat în cadrul evenimentului, finisat pe 12.10.2014, permite unui panou cu o suprafață de 0,8 m² să încălzească o cameră cu suprafața de 30 m² (600 W). Consumul energiei electrice este de 6-10 W/h – pentru funcționarea ventilatorului. Însă, în viitor, și această întrebare va fi rezolvată, instalându-se un mic panou solar.

Totodată, panourile Energy Solaris pot fi utilizate pentru uscarea fructelor cu aer cald în condițiile de casă, în cantități industriale, uscarea articolelor de genul plăcilor de trotuar, de pereți etc.

Conform spuselor cofondatorului companiei, Cristina Cojocaru-Parsons, actualmente, prototipurile existente sunt certificate și, la începutul primăverii viitorului an, compania speră să înceapă producția industrială. Totul necesar deja există.

Panourile Energy Solaris vor fi prezentate în pavilionul Moldovei la expoziția din Milano, WorldExpo-2015. Iar finanțarea este necesară pentru lansarea noilor proiecte, legate de tehnologia implementată.

Un alt proiect interesant este cel al companiei MoldFarmGrup SRL (s. Rădoaia, raionul Sângerei). Înființată în anul 2009. Se ocupă de creșterea și exportulbovinelor în Siria, Egipt, Libia, Irac. Capacitatea fermei este de 1000 de capete simultan. Se construiește și o fermă de lapte, pentru încă 1000 de capete. Elevatorul și producția de furaje se află la etapa de proiectare. 600 ha de teren arabil.

Proiectul propus: construcția fabricii de producție a biogazului cu o capacitate de 1MW. Construcția a șase silozuri cu o capacitate de 25000 t. Plus alte lucrări suplimentare.

Rezultatul așteptat. Producția anuală de energie electrică de 8 280 000 kW/h cu un volum de vânzări de 14 milioane lei. Vor fi create 12 noi locuri de muncă.

Întreprinderea se dezvoltă rapid. Între anii 2009-2013 în fermă au fost investiți 20 milioane de lei. În anul 2014 – încă 13 milioane, toate reprezentând finanțe proprii. Plus două tranșe de câte 1,05 milioane lei, pentru anul curent și viitor, au fost alocați de către Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic. În primul caz, destinația a fost construcția unui depozit pentru bălegar, în al doilea caz – pentru procurarea utilajelor necesare pentru producția de biogaz.

Tot în acest an, un departament al Ministerului Mediului a plătit lucrări de proiectare de 1,3 milioane lei.

Este necesară și o cofinanțare: trei loturi cu un cost de 2,9 milioane euro, 3,5 mln euro și 775 mln euro.

Entuziastul implementării în Moldova a ideilor eco-energetice, antreprenorul Sergiu Cocârlă, se mândrește deja cu tehnologiile de economisire a energiei, aplicate în cadrul serelor hidroponice ale companiei Eco Agro Prim din Fălești: cazan pe biomasă, cazan geotermal ș.a., care au permis nu doar cultivarea legumelor pe parcursul întregului an, ci și micșorarea prețului producției cu 40%, dar și reducerea cu 160 de tone a emisiei de CO2 în atmosferă (gazul pătrunde în seră și servește drept element pentru fotosinteză).

Acum el vrea să instaleze panouri fotovoltaice (329 de bucăți), cu o capacitate de 80 bW/h (96 mii kW/h timp de un an). Costul proiectului este de 115 mii euro, dintre care antreprenorul poate investi 30% de fonduri proprii. Perioada de rentabilitatea este de 7 ani.

Compania Business Protect Grup SRL propune creșterea în Moldova a Paulovniei (lat. Paulownia) sau Copacul lui Adam. Sunt niște foioase înalte, a căror baștină este considerată a fi China. Însă hibrizii de paulovnii s-au acomodat pe teritoriul întregii lumi și, din cauza unei viteze mari de creștere, în multe țări, inclusiv în România, ei sunt crescuți ca și plante energetice.

Un kilogram de lemn cu umiditatea de 13% produce 4500 kcal, ceea ce corespunde energiei termice emanate la arderea unui litru de carburant.

Acest proiect are multe aspecte interesante, inclusiv producerea de miere din florile de paulovnie, circa 700-1000 kg de pe hectar, crearea unui laborator etc.

Noi vom urmări activitatea celor zece proiecte și le vom descrie mai detaliat pe parcurs.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Eugen Boico și agenția sa de creație Publicis Moldova în ultima vreme atrag asupra lor tot mai multă atenție datorită prezentării logo-ului brandului turistic al Moldovei, care a avut loc pe 20 noiembrie. În discuție cu reporterul de la MB, domnul Boico a povestit mai multe detalii despre creativitatea echipei sale.

Referințe: Timp de 13 ani Eugen Boico a activat în compania Orange, unde a ajuns să fie director de publicitate. Una din lucrările lui de merit a fost rebranding-ul mărcilor Voxtel și Tempo, care au fost remarcate drept cele mai reușite din grupul Orange.

- De ce ați decis să creați anume acest tip de agenție de creație?

- Cel mai prefarat subiect al pieței de publicitate moldovenești e vânzarea spațiilor publicitare. Această afacere e mai predictibilă și aici circulă majoritatea banilor din reclame. Însă în domeniu respectiv e greu să te diferențiezi și să fii mai bun decât alții. Astfel, am decis să mă specializez pe creativitate (care nu e bine dezvoltată la noi în țară) și am creat agenția NRG Media. Lucrările noastre includ campanii de publicitate și branding-ul. În plus, noi realizăm strategii de implimentare a noilor mărci comerciale pe piață sau de regenerare a celor vechi. Totul depinde de condițiile pe care ne impune clientul.

Noi am câștigat o serie de concusuri interne Orange, cum ar fi: cea mai creativă decizie, cel mai creativ video, cea mai eficientă campanie publicitară. Am câștigat, concurând cu agențiile publicitare din Marea Britanie, Franța și alte țări. În plus, produsul nostru publicitar, realizat în Moldova, se utilizează des și pe alte piețe (videoul – în Armenia și România, alte lucrări – în Luxemburg și Franța).

Când se lansase, NRG Media a fost o agenție moldovenească independentă, iar în anul 2010 a semnat contractul de intrare în grupul de agenții internaționale Publicis, de unde și-a creat un nou nume Publicis Moldova. Iar această direcție a activității noastre (concerte și show-uri de DJ) a fost îndreptată spre un alt departament NRG Events. Printre concertele lansate de compania noastră se numără David Guetta (care pentru acel moment era DJ nr.1 în lume), organizat în colaborare cu Bisconcer, iar printre concertele solo cel mai remarcabil a fost Carlas Dreams, care a strâns aproximativ 8 mii de persoane.

- Cât de cerută este creativitatea pe piața noastră? Au reușit potențialii clienți să ajungă la nivelul respectiv de înțelegere a marketingului?

- Noi, într-un anumit fel, formăm piața noastră. De exemplu, acum trei luni nimeni nu se interesa de logo-urile turistice ale Moldovei. În afară de faptul că au publicate anunțurile despre ofertele existente, organizatorii acestuia au trimis invitații la șase agenții. Totuși, pentru oferta respectivă concurau două organizații și Publics a câștigat-o. Pentru început, noi am îmbunătățit videoul: am reușit să facem fără multe investiții financiare și ne bazam pe o singură idee. După, am început să lucrăm asupra logo-ului.

Înainte ca noi să-l preluăm, nimeni nu observa potențialul în faptul că logo-ul sau o lucrare similară poate avea o astfel de rezonanță. Dar, când am executat-o, am început să primim tot mai mult cereri de procurare a suvenirurilor cu acest simbol de la oamenii de rând, ambasadorii diferitor țări, antreprenori, care vor să facă tricouri cu acest simbol, dar și de la directori de companii, dornici să facă cadouri respective angajaților. Cu toate acestea nu am pierdut nici un leu la propulsarea logo-ului pe piață. A fost doar o prezentare “destrăbălată” datorită conținutului său. Când oamenii observă că o dezvoltare creativă poate să provoace o astfel de rezonanță, orice antreprenor, desigur, își va pune întrebarea – oare nu ar trebui să investesc o oarecare sumă de bani pentru dezvoltare și să adaug un motiv mai special produsului sau brand-ului meu? Desigur, noi ne formăm prin aceasta o piață nouă.

O perioadă lucram asupra unui proiect extraordinar pentru vinuri Mimi, care a fost o adevărată demonstrare a conceptului că eticheta pentru vinuri nu trebuie, în mod obligatoriu, să includă imagini de viță-de-vie și un castel pe deal. În cazul lui Mimi, noi aveam sarcina: la un budget limitat să producem o rezonanță. Desigur, aceasta avea nevoie și de investiții medii. Însă, dacă avea să fie din nou un castel pe deal, cazul necesita mai mulți bani pentru a obține un efect similar. Mai mult decât atât, în cadrul acestui proiect am avut parte de câteva descoperiri neașteptate. De exemplu, am aflat că putem să reclamăm vinul fără a arăta sticla. Astfel, o decizie creativă ne permite să economisim, dar și să obținem o rezonanță mai mare. Și, desigur, piața observă aceste mișcări. Noi tindem să oferim în Molodva servicii de un nivel mondial. Nu vedem în colegii noștri de pe piața locală potențialii concurenți și tindem să concurăm cu agențiile din Moscova, Londra și Paris.

- Aveți clienți internaționali?

- Noi colaborăm cu companiile internaționale care au sedii în Moldova. În cadrul firmei Orange, noi realizăm comenzi pentru alți reprezentanți ai acesteia. Dar apar și clienți internaționali. De exemplu, în prezent noi colaborăm cu cel mai mare lable al muzicii de dans din lume Armada (Olanda). La fel, noi primim de peste hoater comenzi pentru dezvoltarea mărcilor comerciale și a logo-urilor. Însă mai mult ne focalizăm atenția asupra pieței locale.

- Care e cel mai reușit proiect realizat de Dvs.?

- Pentru moment ar fi logo-ul turistic al Moldovei. La fel e importantă fiecare campanie organizată pentru Orange. Ultima – “Bucură copilul din tine” îmi pare a fi foarte interesantă, doar în fiecare adult e ascuns un copil. Lucram asupra rebrandingului firmei Rogob, care, pe parcurs, devenise lider în ramura sa de activare. La fel, îmi place campania publicitară Cricova, pe care am realizat-o recent, - un video frumos sub muzica Debussy. Ciudat, însă mulți oameni de pe Facebook mă întreabă cine e autorul acestei melodii. Le răspund că e o opera clasică “Arabesque no.1”.

E curios faptul că deciziile pe care le propunem par a fi evidente. Doar acum e absolut clar că Mimi trebuia să fie făcut în acest fel, iar brandul Moldovei turistice trebuie să fie alcătuit dintr-un copac al vieții pe un fundal negru, astfel încât imaginea să pară a fi un covor sau o fustă națională. Și e evident că fiecare ramură a acestui copac trebuie să mențină un simbol diferit. Toate calitățile lucrării par a fi atât de naturale, încât clienții rămân instant de acord cu ideea noastră. Și, oare de ce nimeni nu s-a mai gândit la un concept atât de simplu? Aici se observă punctele tari ale agenției noastre.

- Vă mai modificați lucrările deja realizate?

- Orice lucrare poate fi îmbunătățită. Uneori chiar le modificăm, astfel încât cu unii clienți lucrăm pe baza colaborării de lungă durată. Totuși, consider că o agenție bună nu face comenzi ideale, ci le face la timp. Liderii echipelor de creație tind să aibă în portofoliu de lucrări frumoase, pe care le obțin din banii și timpul clientului. Noi, însă, avem o altă abordare – tindem să facem ceva “fain” și repede.

- Cum decurge procesul de creație când lucrați asupra unui proiect?

- Există câteva reguli de bază, pe care încercăm să le respectăm în cadrul organizării activităților noastre. Acestea sunt “know-how”-urile noastre. George Washington a spuns odată: “Acordați-mi șase ore pentru ca să tai un copac și patre ore voi ascuți toporul”. Acest citat se referă la noi. Primind comanda de la client, începem activitatea de la discuție cu acesta pentru a face o cercetare, astfel analizăm în detalii informația legată de subiect. După, informația respectivă se implimentează la nivel de subconștiință. De obicei noi dezvoltăm două sau trei idei, astfel încât consumatorul să facă o decizie mai complexă. În același timp îi interzicem clientului să unească cele trei idei într-un singur concept.

- De ce?

- Numai în această situație noi împreună cu clientul vom înțelege ce e, de fapt, important. Când ai trei oferte profitabile, trebuie să faci o analiză critică asupra încadrării produsului pe piață și, uneori, chiar și a companiei Dvs. Uneori oamenii uită de faptul că lansarea oricăriu product trebuie să fie suportată din interiorul firmei. Și aici regăsesc succesul noului brand turistic al Moldovei – aproape fiecare moldovean dorește să-l poarte. Și răspunsul la întrebarea – ce e desenat pe logo-ul dvs. – vor fi simbolurile copacului vieții, pe care acesta le ține. Apropo, în cadrul proiect dat noi lucram cu expertul în etnografie, deoarece 9 din 10 simboluri moldovenești, pe care le observați în publicitate, sunt, fie decadente (deformate din cauza presiunii pe care o au culturile altor regini asupra noastră), fie ucrainene, ruse, românești.

Primele noastre concepte de dezvoltare a bradului turistic au fost superficiale. Nefiind specializați în simboluri etnice, am reușit totuși să înțelegem că nu este “fain” și atractiv. Dar, aprofundându-ne în domeniu cu ajutorul vestitului etnograf Varvara Buzilă, noi am trezit interesul oamenilor de rând pentru această temă. Și chiar avem multe să aflăm despre simbolurile poporului nostru. La fel sper că prin intermediul acestei lucrări noi vom arăta directorilor de marketing ai companiilor din Moldova, care doresc să folosească simbolurile naționale, că ele într-adevăr corespund teritoriului nostru.

Articol pregătit de MyBusiness.md