Mica întreprindere EduJoc e un bun exemplu al faptului cum o mică afacere ajută statul să rezolve problemele sociale. Focusându-și activitatea pe producerea jucăriilor de dezvoltare din un material ecologic pur (lemn), tinerii întreprinzători Igor Hîncu și Victoria Novac își propulsează pe piața marfa, popularizând printre copii și adulți jucării care dezvoltă logica, memoria și inteligența.

În prezent, sortimentul EduJoc include mai mult de 300 de tipuri de jucării educative, începând de la cele mai simple cuburi, adresate celor mici, până la puzzle-uri, jocuri interactive, seturi de artă și creație și jocuri de construcție pentru diferite vârste.

Apropo, jocul-puzzle “Harta RM”, dezvoltată de echipa EduJoc, a fost prezentată printer lucrările de concurs a Cupei Businessului Creativ din Danemarca, care a avut loc pe 17-23 noiembrie în cadrul Săptămânei Mondiale a Antreprenoriatului (Global Entrepreneurship Week-GEW), care, din anul 2012, reprezintă unul din cele mai mari evenimente din lume, oferind noi idei și producând locuri de muncă. Aici se lansează startup-urile care stimulează dezvoltarea economică și creșterea bunăstării societății. EduJoc a câștigat dreptul la participare în primul concurs național de business creativ.

După spusele directorului EduJoc Igor Hîncu, au pornit de la faptul că îi ajutau pe prieteni cu copii, importând din România jucării educative. Acum cinci ani, părinții, care au întâmpinat problema de dependență a copiilor de televizor, calculator și de faptul că tânăra generație devenise mai agresivă, închisă și nu dorea să comunice cu nimeni, nu puteau să găsească pe piața moldovenească jucăriile respective. “Și de ceva timp aduceam jucării, iar după am încercat să producem pe ale noastre”.

Pentru aceasta au stabilit colaborarea cu atelierul de prelucrare a lemnului și am început să producă cuburi și cilindre. După, a apărut echipa de creație în care au intrat zeci de persoane, inclusiv copii, și ideile au început să apară una după alta, tot mai complexe și mai interesante. Realizarea ideilor a necesitat colaborarea cu patru ateliere. “Mereu suntem în căutarea variantelor unor astfel de jucării, care nu ar fi doar o bucată de lemn, ci care ar putea oferi copilului spațiu pentru imaginație. Astfel lemnul poate deveni o parte dintr-o poveste sau un joc”, - spune Victoria Novac. Cu timpul s-a deschis și centrul de educație EduJoc, unde vin copiii să joace și să comunice cu părinții – e o formă de afacere socială. Apropo, așa a apărut ideea cu harta-puzzle. “O vizitatoare a spus că îi este greu să memoreze amplasarea raioanelor Moldovei pe hartă. Am început să gândim cum să o ajutăm. Pentru început, am realizat o schemă a hărții, însă era ceva simpul și neinteresant. Atunci am decis să construim harta din puzzle-uri. Doar acestea sunt interesante și permit să dezvoltăm memoria vizuală. După, cineva ne-a sfătuit să facem harta în trei culori (nord-centru-sud). Drept rezultat, datorită feedback-ului, harta s-a completat cu o “istorie” și un “suport”. Acum o avem în câteva variante, pe care le vindem cu succes.

De fapt, noi ne testăm jucăriile jumătate de an înainte ca acestea să fie lansate pe piață. Acest fapt ne ajută să ne dezvoltăm și ne permite să petrecem mult timp cu clineții.

Am dat primul set de jucării unei prietene și am rugat-o să-și cheme cunoscuții cu copiii pentru a le testa. Am dorit să vedem reacția micuților. Ei au rămas impresionați. La fel, părinții au primit o plăcere mare să testeze produsele noastre împreună cu copiii lor. Astfel, am înțeles că ne aflăm pe calea cea dreaptă și trebuie să o urmăm. Nu tindem spre profit, ci vrem să-i ajutăm pe părinți și pe copii. Deaceea suntem în stare să plecăm spre diferite părți ale republicii pentru a le explica părinților importanța jucăriilor educative. Aici mă refer la copiii din sate, ai căror părinți petrec puțin timp acasă”, - spune Igor Hîncu.

Iar cum merge treaba cu concurenții internaționali? “Am avut deja probleme cu ei, dar majoritatea au apărut din cauza neglijenței unor antreprenori. În rest, avem urmași în România, care nu doar ne-au copiat numele, dar ne fură și ideile. Aparent, ar trebui să brevetăm ideile, însă e un proces scump și de lungă durată, care necesită multă energie și nervi și care, spre final, va duce la scumpirea jucăriilor. Și acest fapt e inadmisibil, deoarece EduJoc are un principiu stabil în politica de prețuri – “accesibilitatea” mărfurilor (prețurile pentru jucării variază între 100 și 300 lei, harta-puzzle – 190 lei). Deaceea noi am decis să nu mai luptăm pentru drepturile de autor și să generăm mai multe idei, să venim la oameni și să oferim jucăriile noastre în centre de dezvoltare, grădinițe și așa să mergem mai departe”, - a explicat Igor Hîncu. Apropo, anul respectiv, datorită participării noastre la programul Banca europeana pentru reconstrucție și dezvoltare BAS Moldova, EduJoc a primit posibilitatea să-și înregistreze logo-ul. Acest fapt îi permite să “controleze” situația de utilizare a mărcii comerciale pe teritoriul republicii.

Datorită unei participări active a tinerilor antreprenori la diverse proiecte, EduJoc în prezent are parte de mai multe perspective. Anul acesta ei au câștigat o sponsorizare care i-a ajutat să deschidă o mini-fabrică de producere a jucăriilor educative. “De fapt, am ajuns la nivelul în care suntem în stare să producem jucării individiual. Mereu ești dependent de persoana cu care lucrezi. Fie nu se realizează comanda la timp, fie realizatorul nu e mulțumit de volumul comenzii. Doar fiecare atelier are cerințele sale în privința volumului. Iar noi planificăm să mergem mai departe, îmbunătățind ambalajele și calitatea. La fel, dorim să ajungem pe piața internațională. Recent am primit o comandă să producem cărți-puzzle în 10 mii de exemplare, dar am fost nevoiți să refuzăm din cauza unor capacități slabe de producție. Acum situația s-a schimbat”, - a spus Igor Hîncu.

Realizarea jucăriilor de la EduJoc în Moldova are loc la iarmarocuri și prin intermediul a trei magazine mobile și un site.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Consiliul Concurenţei (CPC) din Bulgaria a sancţionat compania Dante International, proprietarul retailerului online eMAG, cu o amendă totală de 758.380 leva (387.750 euro) pentru încălcarea practicilor concurenţiale în timpul a două campanii promoţionale, relatează Sofia Globe.

Potrivit autorităţii de reglementare bulgare, campania de Black Friday desfăşurată de eMAG a încălcat practicile comerciale loiale în raport cu preţurile stabilite pentru produsele din ofertă şi cu reducerile aplicate.

De asemenea, CPC a catalogat drept înşelătoare reclamele folosite de eMAG în timpul campaniei prin care retailerul promitea cele mai multe şi mai mari reduceri de preţ de anul acesta.

Proprietarul eMAG a primit o amendă de 551.550 leva, echivalentul a 4% din veniturile din vânzări înregistrate în 2013, pentru nerespectarea practicilor comerciale loiale în timpul campaniei de Black Friday.

De asemenea, compania a fost sancţionată cu încă 206.380 leva (1,5% din vânzările de anul trecut) pentru campania "Tassimo 1+1 gratis", prin care eMAG oferea consumatorilor care cumpărau un expresor automat de cafea Tassimo un al doilea aparat gratuit.

Potrivit CPC, valoarea cadoului oferit a depăşit pragul maxim permis de legislaţia bulgară, promoţia putând să "distorsioneze mediul competiţional".

Lansat în 2001 ca un magazin online de sisteme de calcul şi produse de birotică, eMAG este unul dintre cele mai mari magazine online de pe piaţa românească. Retailerul, cu magazine online şi în Bulgaria şi Ungaria, este deţinut de Dante International, al cărei acţionar majoritar este grupul sud-african Naspers. Un pachet minoritar de acţiuni este deţinut de omul de afaceri Iulian Stanciu.

Vânzările eMAG în România din timpul Black Friday (23 noiembrie) s-au situat la 165 milioane de lei, cu 10% peste estimări.

http://www.mediafax.ro/

Kickstarter este un site de crowdfunding în care multe idei îndrăzneţe şi-au găsit sprijin. Totuşi, o idee bună nu este de ajuns pentru a primi finanţare.

Cele mai bune lumini pentru biciclişti, o aplicaţie cu ajutorul căreia poţi recunoaşte păsările în funcţie de ciripitul lor şi un mouse robotic care se joacă întruna cu pisica ta. Sunt doar câteva dintre cele mai amuzante proiecte ale ultimelor zile, înscrise şi finanţate pe Kickstarter. Însă, Kickstarter este şi locul unde proiecte de mare importanţă pentru omenire devin realitate.

Este şi cazul unui extraordinar cititor de ADN, care va costa cam cât o imprimantă 3D şi care are o mulţime de aplicaţii utile. De exemplu, aparatul poate identifica prezenţa bacteriilor E. coli, Listeria sau Salmonella în produsele alimentare şi este capabil să descopere toţi agenţii patogeni din apa de băut. Mai mult, Real-Time PCR poate detecta viruşi ca HIV sau Ebola. Aparatul revoluţionar, care ar putea fi de mare ajutor în multe state sărace din Africa, are însă şi alte calităţi. El poate indica abilităţile atletice ale unei persoane în funcţie de unele caracteristici genetice şi poate stabili o listă cu bolile la care este predispus genetic un individ. Cu aproape o lună înainte de încheierea perioadei de donaţii, proiectul a primit dublul sumei de care avea nevoie pentru a deveni realitate (100.000 de dolari în loc de 50.000).

Există şi câţiva români care au reuşit să primească donaţii pentru proiectele şi dorinţele lor. În octombrie 2014, o tânără româncă adoptată de o familie din Noua Zeelandă a primit bani pentru un proiect umanitar în ţara noastră. Cu banii primiţi pe Kickstarter, Ana-Maria Brown va veni în România în aprilie 2015, pentru a sprijini copiii bolnavi din orfelinatele şi spitalele braşovene, cu ajutorul terapiei prin artă. Însă, toate poveştile de succes ale românilor care au primit finanţare pe Kickstarter au un numitor comun: toţi sunt stabiliţi în alte ţări decât a noastră.

Şi asta pentru că Kickstarter în România este în continuare doar un vis frumos. Siteul de crowdfunding nu acceptă (încă) proiecte propuse de persoane care au doar cetăţenia română. De fapt, doar oamenii cu idei inedite din zece ţări ale globului pot aplica pentru finanţare. Aceste state sunt: Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Olanda, Danemarca, Irlanda, Norvegia şi Suedia.

Aşadar, creatorii din România pot primi finanţare cu ajutorul Kickstarter doar dacă:

- au dublă cetăţenie, cea română plus cea acordată de autorităţile din unul dintre cele 10 state din listă;

- se “aliază” în proiect cu o persoană care are cetăţenie şi un card bancar valid în una dintre aceste 10 ţări (fie că vorbim de un străin sau un român stabilit în cele 10 ţări menţionate).

Această din urmă variantă este una extrem de avantajoasă pentru studenţii care participă la programe educaţionale ca Erasmus sau Work and Travel. Aflaţi mereu în contact cu studenţi străini, ei pot găsi, împreună cu aceştia, un proiect îndrăzneţ, capabil să primească finanţare.

Până acum, aproape 80.000 de proiecte au primit finanţare pe Kickstarter. Totalul sumelor donate pe site a ajuns la 1,4 miliarde de dolari.

Kickstarter, scurt ghid de finanţare

Cel care propune proiectul pe Kickstarter trebuie să aibă cel puţin 18 ani şi să facă o prezentare a proiectului. Creatorul stabileşte suma de care are nevoie pentru proiect şi poate acorda mici recompense celor care donează.

Dacă în perioada în care donaţiile sunt deschise creatorul primeşte suma cerută sau mai mult, proiectul este finanţat, iar creatorul va primi toate donaţiile (mai puţin un mic comision perceput de Kickstarter) în contul său bancar.

Dacă suma donată este inferioară celei cerute de creator, acesta din urmă nu primeşte nimic, iar proiectul este considerat nefinanţat.

http://playtech.ro/

Proiectul ACED va continua şi în anul care vine acordarea suportului pentru sectorul agricol de valoare înaltă din Republica Moldova. Accentul major se va pune pe extinderea pe noi pieţe de desfacere, inclusiv cea europeană precum şi a Orientului Mijlociu, care s-a dovedit a fi una destul de promițătoare.

Astfel, spre deosebire de anii precedenţi, în 2015 ACED nu va organiza un stand în cadrul ProdExpo (Moscova), în schimb va organiza standuri naţionale personalizate în cadrul a două dintre cele mai importante expoziţii pe plan internaţional în scopul promovării producţiei din Republica Moldova sub brandul „Moldova – Un gust deosebit – Taste makes the difference”:

1. Fruit Logistica 2015, care se va desfăşura în perioada 4-6 februarie 2015 în or. Berlin, Germania, fiind cea mai importantă expoziţie din domeniul fructelor şi legumelor în stare proaspătă pe plan mondial (http://www.fruitlogistica.de) şi

2. GulFood 2015, care se va desfăşura în perioada 8-12 februarie 2015 în Dubai, EAU. Această expoziţie pe bună dreptate este considerată ca fiind una ce poate deschide porţile spre pieţele Orientului Mijlociu (http://www.gulfood.com/).

În acest context Proiectul ACED, în colaborare cu asociaţiile de profil în domeniul agriculturii de performanţă, lansează procedura de selectare a candidaţilor pentru participare în cadrul acestor expoziţii. Aici dorim să menţionăm că dacă la Fruit Logistica 2015 sunt invitaţi să participe doar producătorii de fructe, legume şi struguri de masă, în cadrul GulFood 2015 pe lângă aceştia pot participa procesatorii de fructe şi legume, precum şi producătorii de nuci şi miere de albine.

Organizatorii vor selecta reprezentanţii producătorilor în conformitate cu următoarele criterii:

• Motivaţia de a participa la expoziție;

• Oferta de fructe, legume şi/sau struguri de masă (produse procesate, nuci, miere) pentru pieţele de export;

• Dorinţa de a exporta şi capacitatea tehnică pentru a face faţă cerinţelor pieţelor de export;

• Aptitudinile, competenţa şi personalitatea personalului propus pentru a reprezenta compania în cadrul expoziţiei ;

• Gradul de pregătire pentru participare (existenţa materialelor de comunicare/promoţionale, disponibilitatea mostrelor pentru expoziţie);

• Apartenenţa în cadrul asociaţiilor de profil;

• Gradul de implicare în cadrul evenimentelor organizate de ACED.

Proiectul solicită de la participanţi:

• Să fie pregătiţi pentru expoziţie din punct de vedere profesional, informaţional şi al dispunerii de materiale de comunicare (broşuri, oferte, cartele de vizită);

• Să lucreze activ (energic) la stand pe parcursul expoziţiei;

• Să-şi acopere cheltuielile de deplasare, cazare, precum şi diurnele;

• Să prezinte mostre de o calitate înaltă la stand.

Pentru a asigura pregătirea cuvenită pentru expoziţiile următoare, în a doua parte a lunii ianuarie proiectul va oferi un seminar de instruire de cca 1-2 zile. Acest seminar va fi deschis pentru toţi producătorii agricoli care vor să afle despre particularitățile pieţelor ţintă pentru produsele moldoveneşti, doresc să-şi îmbunătăţească abilităţile de comunicare şi să facă cunoştinţă cu tehnicile de maximizare a eficienţei participării în cadrul expoziţiilor. Participarea la acest seminar va fi obligatorie pentru candidaţii pre-selectaţi pentru lucrul în cadrul expoziţiilor organizate cu suportul ACED.

Pentru a participa la selecţie candidaţii trebuie să completeze Formularul de solicitare a participării pentru expoziţia respectivă şi să-l trimită la adresa organizatorilor () nu mai târziu de 3 decembrie 2015. Formularele pentru fiecare din aceste expoziţii sunt anexate la acest anunţ, sau pot fi descărcate de pe adresa www.agroconect.md/.

Sursă: aced.md

Foto: Standul Moldovei la Fruit Logistica în 2014

Mircea Tudor a fondat în urmă cu două decenii singurul IMM din lume care activează în domeniul tehnologiilor de scanare radioactivă şi în 2015 ar putea câştiga unul dintre cele mai prestigioase concursuri de antreprenoriat din lume.

„Nu te gândi doar la ziua de mâine. Încearcă să faci nişte punţi cât mai îndepărtate în timp. Lasă-ţi nişte resurse mentale şi sufleteşti pentru o perspectivă îndelungată. Acolo este garanţia stabilităţii şi a succesului.“ Este un sfat venit de la cel mai bun antreprenor din România, cel care va lupta în vara anului viitor la Monte Carlo pentru titlul EY World Entrepreneur of the Year.

Compania MB Telecom a realizat un scanner mobil robotizat pentru camioane şi a inventat scannerul pentru avioane – un unicat mondial – capabil să revoluţioneze securitatea aviaţiei civile şi militare la nivel global. Drept răsplată, a câştigat de două ori Marele Premiu al Salonului de Invenţii de la Geneva, în 2009 şi în 2013, MB Telecom devenind astfel singura companie din lume care primeşte de două ori un astfel de premiu.

MB Telecom a fost înfiinţată în 1994, având ca obiect de activitate integrarea de sisteme de securitate de complexitate mică şi medie. După 20 de ani, compania a ajuns la venituri de 18,7 mil. de lei şi 124 de angajaţi. În acest an, Mircea Tudor, fondatorul MB Telecom, a luptat cu alţi 39 de antreprenori români şi a câştigat competiţia EY Entrepreneur of the Year România.

Există o reţetă a succesului? „Încercăm să gândim ceea ce alţii nu au avut curaj. Am concurat cu giganţi din industria noastră, din concerne multinaţionale, cu sute de milioane sau miliarde de euro cifra de afaceri. Suntem invizibili pentru ei. Dar am avut curaj să intrăm în competiţie.“

În 2004, MB Telecom a iniţiat programul de cercetare pentru realizarea primului scanner mobil robotizat din lume pentru camioane – Roboscan –, care poate fi operat de la distanţă, inclusiv prin internet, de un singur om. Cinci ani mai târziu, în 2009, compania a iniţiat al doilea proiect revoluţionar de cercetare-dezvoltare pentru realizarea primului scanner pentru avioane din lume, proiect finalizat în 2013.

„În România s-a inventat primul scanner de avioane din lume. Sper că peste 10 ani nu va fi niciun aeroport în lume fără scanner de avioane născut în România“, a declarat Mircea Tudor la ceremonia de decernare a premiilor EY Entrepreneur of the Year România.

În cinci ani, MB Telecom are ca obiectiv strategic să plaseze câte un scanner de avioane în primele 500 de aeroporturi din lume, ceea ce va propulsa compania la o cifră de afaceri de peste

1 mld. de euro, iar planul pentru următorii 10 ani este să existe 2.000 de scannere MB Telecom în toată lumea.

MB Telecom a implementat proiecte integrate de securizare a frontierelor în România, Letonia, Dubai, Mozambic şi Franţa, totalizând afaceri de peste 50 milioane de euro în ultimii 10 ani. În prezent, discută cu reprezentanţi guvernamentali şi privaţi din SUA, Brazilia, Mexic, Ecuador, Tanzania, Gabon, Arabia Saudită, Australia, Emiratele Arabe Unite şi altele pentru implementarea unor proiecte de securizare de mare complexitate, fiecare având o valoare de ordinul milioanelor de euro, potrivit lui Mircea Tudor.

O provocare majoră pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România este accesul la finanţare. Fondatorul MB Telecom este însă printre norocoşi, el susţinând că a avut „o relaţie foarte bună cu mediul bancar, chiar şi în perioadele de criză“: „Nu am avut o problemă în a mă finanţa. Am fost suficient de convingător în faţa bancherilor încât să îmi dea banii de care am avut nevoie“.

În schimb, Mircea Tudor spune că există destul de mari dificultăţi în promovarea internaţională, având în vedere că antreprenorii din alte ţări participanţi la competiţii internaţionale sunt susţinuţi de către guvernele statelor în care operează. „Probabil că guvernul nici nu ştie că existăm, deşi am fost suficient de vocali şi prezenţi în media“, spune cu regret fondatorul MB Telecom.

Din acest an, competiţia EY Entrepreneur of the Year, singura competiţie antreprenorială care se organizează la nivel global, are loc şi în România. Cristi Badea, fondator al MavenHut, a primit titlul Emerging Entrepreneur of the Year, iar Istvan Mar, fondatorul Asociaţiei Fructul Secuiesc, a primit titlul Social Entrepreneur of the Year.

La prima ediţie a competiţiei din România s-au înscris 40 de antreprenori români. Cifra de afaceri cumulată a celor 40 de companii conduse de antreprenorii înscrişi s-a ridicat în 2013 la peste 1 miliard de euro, iar numărul total de angajaţi a trecut pragul de 16.000. „Antreprenorii din România au nu numai anvergura, dar şi maturitatea necesară pentru a intra în competiţie la nivel global. Obiectivul programului este de a promova antreprenorii de succes şi antreprenoriatul în România“, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova.

http://www.businessmagazin.ro/

În scopul facilitării exportului produselor moldovenești peste hotare, subiect discutat cu mediul de afaceri în cadrul ședinței Consiliului Economic din septembrie 2014, Prim-ministrul Iurie LEANCĂ a solicitat anterior instituțiilor responsabile să revizuiască unele tarife aplicate la certificarea produselor pentru export. Urmare a unor ședințe tehnice organizate de Secretariatul Consiliului Economic al Prim-ministrului, mai multe laboratoare aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerului Sănătății și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor au redus tarifele de testare a produselor agricole și agroalimentare destinate exportului, precum urmează:

-        Centrul de Standardizare și Experimentare a Calității Producției de Conserve a redus tarifele la investigațiile de laborator la pesticide și nitrați în produsele de origine vegetală cu 19% - 32%. Spre exemplu, tariful pentru determinarea pesticidului a fost redus la 205 lei fața de 300,9 lei - tariful aplicat anterior.

-        Centrul Național de Vinificație și Certificare a Producției Alcoolice a redus tarifele sale cu 20% pentru companiile care își onorează obligațiunile de plată și anume în cazul achitării la timp a costului serviciilor prestate de laborator. Alte reduceri de care beneficiază solicitantul includ efectuarea testelor gratuite pentru Certificatul VI-1 pentru companiile care exportă prima data în UE și costul redus pentru testarea repetată a materialului din același lot;  

-        Centrul de Standardizare și Stabilire a Calității Nutrețurilor și ProduselorCerealiere a micșorat cu 20% prețul testelor de laborator. Spre exemplu, tariful nou pentru analize de laborator pentru mostre de soia fost redus cu 348 lei, de la 1740 lei la 1392 lei.

-        Centrul de Stat pentru Atestarea și Omologarea Produselor pe Uz Fitosanitar și a Fertilizanților au optimizat cheltuielile de administrare, ceea ce a rezultat în micșorarea cu cca. 25% a tarifelor la investigațiile de laborator pentru produsele de origine vegetală. În prezent costul unei analize clasificate după compușii organoazotați este de 568 lei, tariful nou fiind cu 193 lei mai mic decât acel aplicat anterior.

De asemenea,Centrul de Stat pentru Certificarea Materialului Semincer până la sfârșitul anului curent urmează să reducă cu 20% tarifele pentru testarea repetată a probei și certificarea unei probe noi din același lot;

Laboratoarele urmează să mai întreprindă  și alte acțiuni legate de optimizarea costurilor și procedurilor interne, precum: elaborarea sistemului electronic pentru depunerea online a cererilor pentru prelevarea probelor; majorarea termenului de valabilitate a rezultatelor de investigație de laborator; reducerea numărului de analize, utilizând trasabilitatea produsului testat anterior; dotarea cu echipament nou, ce va permite implementarea standardelor europene; modificarea programului de lucru în favoarea operatorilor economici în perioadele de recoltare.

Informație precedentă la același subiect găsiți aici:

http://consecon.gov.md/libview.php?l=ro&idc=81&id=241&t=/Activitati/Subiecte-pe-agenda/Vor-fi-reduse-costurile-pentru-testarea-i-certificarea-produselor-agricole-i-agroalimentare-destinate-exportului

Secretariatul Consiliului Economic al Prim-ministrului

Georgiana Radu a început să lucreze în industria de media încă din facultate, iar din 2004 conduce propria agenţie de publicitate. În paralel, dezvoltă reţete de creme şi tratamente pentru corp din uleiuri naturale sub brandul Raftul cu Miresme, creat în urmă cu doi ani şi jumătate, după o investiţie iniţială de circa 10.000 de euro.

„În urmă cu trei ani şi jumătate am plecat timp de o lună în Asia, în vacanţă, unde am descoperit uleiurile naturale de santal, vanilie sau ghimbir. Odată întoarsă în ţară am început să le folosesc pentru tratarea tenului, în special uleiul de santal, şi aşa am ajuns să fac prima cremă. Eu fac toate reţetele. Pornesc de la ceea ce îmi doresc să obţin de la acel produs şi apoi încep să amestec uleiurile astfel încât să mă ducă la acel rezultat”, spune Georgiana Radu, care în prezent coor­donează o echipă de zece oameni în agenţia de pu­blicitate Brandaffair.

Cremele şi trata­men­tele na­turale sunt produse efectiv într-un laborator din Bu­cureşti, după reţe­tele create de antre­pre­noare, şi ajung pe rafturile unui magazin cu produse cosmetice orga­nice, ale unui magazin cu produse ali­mentare şi cosmetice naturale, dar şi într-un spa balinez din Capitală.

Termenul lor de vala­bilitate nu depăşeşte opt luni însă, dat fiind faptul că sunt produse 100% din ingrediente naturale, aduse chiar şi din Thailanda.

Anul trecut, Raftul cu Miresme a „adunat” afaceri de 4.000 de euro, însă antreprenoarea spune că abia de câteva luni a început să promoveze mai mult businessul, intrarea brandului în magazine şi în spa-ul balinez fiind finalizată de curând. Georgiana Radu precizează că pe viitor vrea ca Raftul cu Miresme să se regăsească în cât mai multe magazine cu produse naturale, dar şi în mai multe spa-uri din Bucureşti.

„Nu am promovat foarte mult brandul pentru că am vrut să crească organic, nu să avem un boom şi apoi să nu putem face faţă. Piaţa de produse naturale este cu totul altceva faţă de cea de publcitate, dar trebuie să recunosc faptul că m-a ajutat experienţa de antreprenoare de până acum. Totuşi, cred că trebuie să ai în sânge dorinţa de a fi antreprenor. Am fost crescută într-o familie unde comerţul a fost şi este o sursă de venit, de la bunica până la unchiul meu”, adaugă ea.

Zf.ro

Chisinau, 25 Noiembrie 2014 — Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova invită agenții economici care își desfășoară activitatea în sfera prestări servicii să devină membri ai Comitetului sectorial în domeniu.
Scopul fondării Comitetului pentru antreprenoriat în sectorul prestări servicii este crearea unui mecanism eficient pentru stabilirea dialogului constructiv între mediul de afaceri și autoritățile publice centrale
În cadrul comitetului vor fi identificate și analizate principalele probleme cu care se confruntă companiile autohtone de profil, vor fi elaborate propuneri privind îmbunătățirea legislației ce vizează protejarea spiritului antreprenorial intern și dezvoltarea potențialului economic.
Pentru a asigura eficiența activității Comitetului și orientarea practică a recomandărilor și propunerilor înaintate de către întreprinzători, la ședințele de lucru ale Comitetului se preconizează să fie invitați reprezentanți ai ministerelor și agențiilor relevante, asociațiilor de profil etc.
Funcțiile Comitetului:
- generalizarea propunerilor primite din partea întreprinzătorilor autohtoni pentru a dezvolta o poziție consolidată a comunității de afaceri privind problemele cu care se confruntă;
- analiza impactului socio-economic al DCFTA asupra dezvoltării antreprenoriatului sectorial;
- asistență pentru organizațiile și întreprinderile locale privind familiarizarea, preluarea și utilizarea experienței autohtone și europene în domeniul antreprenoriatului;
- pregătirea propunerilor pentru accelerarea implementării cerințelor și standardelor UE de către companiile autohtone;
- inițierea măsurilor care vizează dezvoltarea tuturor domeniilor de activitate și eliminarea barierelor și altor impedimente pentru dezvoltarea antreprenoriatului.
Comitetul își desfășoară activitatea pe bază de voluntariat și nu este considerat persoană juridică, iar deciziile adoptate în cadrul Comitetului au caracter de recomandare.
Întreprinzătorii interesați să devină membri ai Comitetului pentru antreprenoriat în sfera prestări servicii sunt rugați să trimită o cerere la CCI, Direcția Dezvoltarea mediului de afaceri, e-mail: .
Informații suplimentare: tel.022 24-51-48; 22 - 49 - 83; 22 - 33 - 10; email: ;
www.chamber.md