Începînd cu 15 decembrie 2014, cetăţenii Republicii Moldova, posesori ai paşapoartelor biometrice, pot călători în Statul Israel fără vize pe o durată de pînă la 90 zile în decursul a 6 luni/180 de zile de la data primei intrări în ţară. Statul Israel îşi rezervă dreptul de a nu permite intrarea în ţară a persoanelor indezirabile sau de a scurta şederea lor pe teritoriul israelian.

Cetăţenii Republicii Moldova care intenţionează să călătorească în această ţară urmează să se asigure că vor putea demonstra, la cererea poliţiei de frontieră din Israel, faptul că dispun de cazare (hotel/ospeţie la cetăţenii israelieni) şi bilet de avion de întoarcere în Republica Moldova.

http://turism.gov.md/

Crăciunul şi Anul Nou sunt unele dintre cele mai importante sărbători ale anului, dar care au şi un farmec aparte, de poveste, marcat de aşteptare, distracţii, cadouri. Tîrgurile de Crăciun, cu istoria lor bogată, abundente în delicii şi voie bună, reprezintă în toată lumea o tradiţie frumoasă în ajun de sărbători. Şi „Moldexpo” îşi aduce de 11 ani contribuţia în acest sens, Tîrgul de Crăciun de la „Moldexpo” fiind un eveniment cu reputaţie în Chişinău şi inscriindu-se în tematica tîrgurilor similare din Europa.

Colorat şi vesel, plin de bucurie si bună dispoziţie, Tîrgul îşi aşteaptă vizitatorii. Timp de 10 zile 130 de participanti vor oferi:

• cadouri de Crăciun, costume de carnaval, pomi (naturali şi artificiali), decoraţiuni de Craciun;
• produse pentru masa de sărbătoare – producătorii autohtoni vor propune vizitatorilor mezeluri, specialităţi de peşte, produse de patiserie, prăjituri festive, băuturi alcoolice şi non-alcoolice etc.;
• mărfuri industriale: îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii, articole din piele, textile, cosmetice, parfumerie, bijuterii, cărţi, veselă şi tacîmuri etc.;
• suvenire hand-made, compoziţii florale;
• anticariat;
• cadouri neobişnuite de la operatorii de telefonie mobilă;
• ateliere de confecţionare a cadourilor hand-made, a decoraţiunilor şi ornamentelor de Crăciun, lumînări; ateliere de cusut costume naţionale;
• un program vast de divertisment pentru copii şi adulţi;
• şi, fără doar şi poate, un program artistic cu Moş Crăciun şi Fulguţa.

La crearea atmosferei de sărbătoare a contribuit amenajarea şi designul de poveste al evenimentului. În pavilionul expoziţional se vor aprinde luminiţele de sărbătoare şi Steaua de Crăciun – realizatoarea celor mai sacre dorinţe, alături de care se va simţi misterul trecerii dintre ani, iar doritorii vor putea face poze în amintirea unor frumoase momente.

Tîrgul cadourilor de Crăciun „СHRISTMAS FAIR” a devenit de-a lungul anilor mai mult decît un eveniment unde se pot face cumpărături pentru sărbători – aici se creează an de an o atmosferă magică, caldă şi emoţionantă, proprie minunatelor sărbători de iarnă.

Centrul Internaţional de Expoziţii MOLDEXPO vă urează

un Crăciun Fericit şi un An Nou plin de bucurii!

Inaugurarea Tîrgului cadourilor de Crăciun, ediţia a XI-a,

va avea loc pe 19 decembrie 2014, la ora 11:00, în pavilionul central al „Moldexpo” (str. Ghioceilor nr.1).

Program Tîrg:

19-27 decembrie – 10:00-18:00

   28 decembrie – 10:00-16:00

Laura şi Claudiu Perusco sunt producători TV de meserie, însă în urmă cu doi ani şi jumătate, „forţaţi” de criză să caute venituri mai stabile, dar şi de rolul de părinţi să le ofere celor două fiice mâncare să­nă­toasă, au decis să pună pe picioare o mică pră­vălie cu brân­zeturi tradiţionale, în care au investit iniţial circa 35.000 de euro.

În prezent, pe rafturile Casei cu Gemene (referire la fiicele celor doi – n.red.) se găsesc nu doar brânzeturi, ci şi zacuscă, dulceaţă, siro­puri, paste şi tăiţei, biscuiţi şi fur­securi, miere, plăcinte cu brânză sau chiar carne de pasăre şi legume bio fa­bricate de mici pro­du­cători din ţară.

„Am început în plină criză. Ne-am chemat prietenii la un grătar şi le-am propus să ne gândim să facem şi altceva în afară de televiziune, pentru că tot veneau din spate cei mai tineri şi mai inconştienţi, dispuşi să lucreze de zece ori mai mult ca noi şi pe salarii de zece ori mai mici. Planul era să ne deschidem afaceri care să se susţină una pe alta, până trecem de greu, dar nu s-a con­cre­tizat. Aşa că până la urmă am decis să ne aruncăm noi în apă”, spune Laura Perusco. Casa cu Gemene funcţionează pe bază de rezervare, dar cei doi antreprenori îşi fac şi un mic stoc săptămânal pentru clienţii noi sau nehotărâţi.

Prăvălia stă deschisă de joi până sâmbătă, pentru a le oferi o garanţie clienţilor legat de pros­peţimea produselor co­mer­­cia­lizate. Ei nu păstrează alimentele în frigider timp de o săptămână, pentru că se strică, astfel că sistemul de rezervări le garantează că nu le rămân alimente mai mult de trei zile în prăvălie.

De altfel, soţii Pe­rusco fac în fie­care săp­tămână 1.000 km până în judeţul Alba şi înapoi cu o maşină frigorifică pentru a se aproviziona cu brânză de la nişte pro­ducători locali pe care i-au căutat cu şase luni înainte de a deschide Casa cu Gemene. În pre­zent, prăvălia are patru angajaţi şi anul acesta le va aduce antreprenorilor venituri de circa 60.000 de euro, în creştere cu 20% faţă de anul trecut. În medie, un client cumpără brânză de circa 100 de lei, însă bonul mediu creşte până la 200 de lei dacă el cumpără şi pui sau legume bio. „Cel mai greu ne-a fost să în­vă­ţăm să facem afaceri. Ne-am prins că nu este deloc adevărat că în ţara asta nu mai mer­ge nimic şi că, de fapt, nu ne pricepem încă să facem noi ceva. A fost greu să găsim surse de hrană sigure, de la oameni corecţi şi responsabili, pe care nu i-a «îmbătat» încă profitul şi, în plus, nişa de mâncare sănătoasă este încă mică, iar o parte din clienţi se lasă pă­căliţi de marile lanţuri de magazine. Acolo, unul dintre producătorii noştri, care are 14 vaci în vârful munţilor, nu are cum să alimen­te­ze zilnic un hipermarket”, explică Laura Perusco.

Ea şi soţul ei au investit în jur de 35.000 de euro, iniţial, iar cea mai mare parte a ba­ni­lor s-a dus pe echipamente frigorifice, ma­şina fri­gorifică şi amenajarea unui spaţiu de la zero, cost pe care l-au suportat în totalitate, neştiind să negocieze atunci.

Ei îşi doresc ca peste trei ani brandul Casa cu Gemene să ajungă să pro­ducă prăjiturile de casă pe care le co­mer­cia­lizează, să crească numărul de producători şi parteneri pe care îi au şi să poată spune clienţilor la telefon: „Ca să ajungi la Ikea, treci de Casa cu Gemene, faci stânga în capătul stră­zii şi imediat dreapta”.

Zf.ro

16.12.2014, Chișinău - Președintele Camerei de Comerț și Industrie, Valeriu Lazăr, a avut o întrevedere cu Zhang Jia Yu, directorul adjunct al Departamentului vinului și viei din orașul Yantai, provincia Shandong din China, însoțit de un grup de oameni de afaceri din regiunea care asigură cu vinuri cca 30% din piața chineză.  Aceștia s-au aflat în Moldova pentru a negocia un contract de import a vinurilor cu unul din producătorii locali și a căuta noi parteneri. 

„Republica Moldova este o țară a vinului și produce vinuri cu o calitate de apreciat”, a declarat oficialul chinez în cadrul întrevederii. Companiile din regiunea Shandong acoperă cca 30% din consumul de vinuri din China, totuși pe piață se face simțit un anumit deficit, pe care Departamentul vinului și viei din Yantai intenționează să-l acopere parțial și cu vinuri din Moldova, a precizat oficialul, menționând că în regiune urmează a fi deschis, în luna ianuarie, unul dintre cele mai mari terminale maritime destinate importului de vinuri în China, care va facilita schemele logistice de import. 

Valeriu Lazăr a salutat interesul  companiilor chineze pentru vinurile moldovenești, apreciind piața chineză drept una extrem de importantă pentru producătorii moldoveni, care caută să-și diversifice piețele de desfacere. „În ultimii 20 de ani, s-a investit foarte mult în vinificația moldovenească, pe întregul lanț de producere – de la vița de vie la tehnologiile de promovare și vânzare. Vinificatorii noștri combină eficient tradițiile de 5 mii de ani cu noile tehnologii și se situează la același nivel cu cei mai performanți producători mondiali”, a declarat Președintele CCI.

Valeriu Lazăr a exprimat întreaga disponibilitate a Camerei de Comerț și Industrie de a facilita contactele între oamenii de afaceri din ambele țări, oferindu-le servicii de expertiză și certificare a mărfurilor, de evaluare a bonității companiilor, etc., și a invitat partea chineză să viziteze expoziția Fabricat în Moldova. Totodată, Valeriu Lazăr a exprimat interesul în organizarea unor misiuni de afaceri în China, primind invitația de a participa la târgurile de vinuri din Shanghai din luna aprilie și cel din Shandong în luna noiembrie 2015.

Valeriu Lazăr a pledat pentru extinderea cooperării de la relații comerciale la cele investiționale, precizând că produsele fabricate în Moldova au acces în regim de comerț liber pe piața Uniunii Europene, care are cea mai mare putere de cumpărare, iar proximitatea geografică reduce costurile logistice.

Comunicat de presă

De această dată, cei 6 participanţi au avut drept temă pe acasă sarcina de a intra în pielea unui angajator pentru a face 3 interviuri cu potenţiali angajaţi. Experienţa a fost diferită pentru fiecare dintre ei, unii fiind nevoiţi chiar să regizeze interviul, alţii – să recurgă la camera ascunsă, pentru a nu-şi intimida interlocutorii.

De asemenea, în această săptămână urma să fie eliminat cel de-al doilea participant al proiectului şi anume Ilie Creţu, deoarece acesta a acumulat cele mai puţine lead-uri până acum. Dar, surpriză! Ilie este totodată unul dintre lideri după mărimea profitului, dar şi favoritului publicului timp de câteva săptămâni la rând. Verdictul juriului a fost clar: Ilie Creţu îşi va continua participarea în proiect.

La penultima lecţie de Coaching, mentorii au vorbit despre procesele interne de business, forme juridice, tipuri de autorizaţii, contracte şi cum să-ţi alegi un partener pe potrivă.

Nu uita să urmăreşti reality show-ul “Business Factory” în fiecare seară de sâmbătă şi să-ţi susţii favoritul votând pe pagina proiectului TV: http://factory.angrybusiness.md/cases

"O mâna" de corporaţii controlează aproape tot ceea ce cumpărăm de mâncare din magazine, rezultă dintr-un studiu efectuat de Oxfam Internaţional, organizaţie care lupta împotriva sărăciei globale.

Potrivit studiului, "The Big 10" cele mai puternice companii producătoare de mâncare şi băuturi la nivel mondial sunt: Coca-Cola, PepsiCo, Unilever, Danone, Mars, Mondelez International, Kellogg's, General Mills, Nestle şi Associated British Foods.

Aceste firme au emis anul trecut 263,7 milioane de tone de gaze cu efect de seră. Dacă ele s-ar afla într-o singură ţară, acea ţară ar fi pe locul 25 în topul celor mai poluante state din lume, scrie Business Insider, citat de DailyBusiness.ro.

Camera de Comert si Industrie a Republicii Moldova, in parteneriat cu organizatiile interesate, Va invita sa participati la concursul “Premiul pentru realizari din domeniul calitatii — 2014”.

Scopul concursului: identificarea companiilor ce au implementat cu succes managementul calitatii si promovarea abordarilor moderne ale calitatii.

Participarea la concurs reprezinta o oportunitate reala in consolidarea si amplificarea prestigiului organizaliei Dvs. In randul consumatorilor si al societatii in ansamblu.

Persoanele interesate de a participa la concurs sunt rugate sa prezinte formularele de participare completate la sediul CCI a RM sau sa le expedieze la adresa de e-mail: //petrova@chamber.md" target="_blank" rel="nofollow">petrova@chamber.md pana la data de 24 decembrie 2014.

Documente atasate:

Cerere in limba romana

Ancheta declaratia

Scrisoare

Informatii suplimentare:
Directia Targuri si Expozitii a CCI a RM,
tel./fax: (022) 235410, 211442, 210725
chamber.md

Academia de Științe a Republicii Moldova și Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic (AITT) au organizat o prezentare a proiectelor reușite din anul 2014, în cadrul cărora instituțiile științice ale țării au lucrat la comanda și conform condițiilor de cofinanțare din partea companiilor autohtone și a celor străine.

Este cunoscut faptul că, în Moldova, un astfel de tip de cooperare se dezvoltă într-un ritm lent. Și una dintre problemele esențiale este latura financiară. Pentru aceste scopuri, bugetul alocat universităților și instituțiilor este foarte mic, iar businessul își investește banii cu puțină neîncredere.

Extinderea acestor posibilități pentru întreprinderi este propusă de către câteva proiecte, atât existente de mult timp, cât și noi. De aceea discuția a început cu partea financiară, prin prezentarea noilor oportunități care sunt propuse subiecților afacerilor mici BC Mobiasbanca Groupe Societe Generale SA și Organizația pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (ODIMM).

Un proiect totalmente nou a fost prezentat de către Manfred Speisberger, reprezentantul Centrului pentru Inovare Socială din Austria.

Programul se numește Energy Research to Inoovation (ener2i) și a fost lansat încă pe fondurile FP7 (1 milion de euro), fiind calculat pentru anii 2013-2016 și axat, desigur, pe proiectele din domeniul eficienței energetice.

În cadrul acestui program, entitățile de afaceri din Moldova pot beneficia de 11 vouchere cu o valoare de 4 mii euro fiecare, cu ajutorul cărora poate fi plătit instituției științifice nu doar R&D-ul, dar acestea pot fi utilizate și în alte scopuri. De exemplu, pentru achitarea vizitelor la diverse conferințe științifice, expoziții tematice etc.

După cum a explicat directorul AITT, Roman Chirca (și anume departamentul lui reprezintă ener2i în Moldova), proiectul are un caracter pilot și, având rezultate bune, va fi prelungit și extins. Acum deja din cele 11 vouchere pentru Moldova, 6 vor fi finanțate din resursele FP7 (care va fi înlocuit de „Orizont 2020”, iar 5 de către Centrul pentru Inițiative Europene. Informații adăugătoare pot fi găsite pe site-ul http://ener2i.eu/innovation_vouchers/moldova.

Pentru Moldova, proiectul a fost lansat pe 11 decembrie 2014, iar deadline-ul de depunere a cererilor pentru vouchere este de 2 martie 2015, ora 17:00. Este curios faptul că, spre deosebire de alte numeroase proiecte europene, pentru ener2i este suficientă descrierea succintă a ideilor pe două, maxim trei foi. Rezultatele concursului vor fi anunțate pe 30 martie 2015.

Drept istorii de succes au fost prezentate patru proiecte, dintre care trei au fost realizate pe baza științifică a Universității Tehnice din Moldova.

Primul proiect, prezentat de către doctorul Boris Carabulea constră în elaborarea și implementarea tehnologiilor avansate de fabricare a produselor lactate ecologic pure cu noi culturi starter, pentru compania Sinerg Sistem SRL. Finanțarea a constat în 25 mii de lei din buget și de la entitatea de afacere. Ca rezultat, în cadrul întreprinderii au fost lansate în producție 5 tipuri de brânză moale și 5 tipuri de brânză tare, tot atâtea tipuri de produse lactate și câte 2 tipuri de smântână și unt. Au fost instruiți angajații și a fost reglată reciclarea deșeurilor.

„Centrul de cercetare pentru produsele agro-alimentare din cadrul Universității Tehnice permite soluționarea eficientă a unor astfel de sarcini”, - a spus domnul Carabulea.

Doctorul habilitat Valeriu Dorogan a comunicat faptul că, în cadrul parteneriatului cu întreprinderea M-Inter-Pharma a fost elaborat un complex mamografic mobil, pe bază de automobil. Deși în el au fost investiți 1 mln din resursele bugetului și 2,3 mln de resurse particulare, acesta s-a dovedit a fi cu mult mai ieftin decât analoagele lui din străinătate, fără a influența însă calitatea studiilor realizate. Importanța socială a unui astfel de proiect nu poate fi supraestimată.

Reprezentantul Institutului de Fizică al AȘ RM, Mihail Rotaru, a prezentat două proiecte realizate în colaborare cu Uzina Topaz. Ele au fost finanțate conform schemei 40/60. Investițiile au reprezentat, respectiv, 1,635 mln/ 2,34 mln lei din buget și 1,52/2,28 mln de la întreprindere.

Subiectul a fost abordat de către profesorul, membrul corespondent al AȘ RM, Alexandru Dicusar: „În opinia mea, noi nu apreciem destul de corect lucrul efectuaut. Principalul aspect este crearea clusterului Elchim-Moldova, în cadrul căruia sunt incluse Uzina Topaz și Institutul de Fizică al AȘ RM, și Universitatea Tehnică, și altele. Prețul muncii în Moldova a unui lucrător la strung este de 5 ori mai jos decât în Moscova. De aceea, ceea ce este elaborat și realizat aici poate fi livrat clientului și pe avioane, - oricum va fi convenabil. Acestea sunt spuse din punct de vedere economic.

Din punctul științific de vedere: noi am început să producem strunguri pentru lame mici de turbine la comanda Uzinei „Topaz” și a industriei aviatice din Rusia. Și am ajuns la strungurile care prelucrează lame de dimensiuni mari, clientul nostru fiind, acum, SA „Gazprom”. Pentru Moldova, experiența unui astfel de cluster este foarte importantă”.

Doctorul habilitat Mircea Bernic a povestit despre elaborarea și implementarea uscătoriilor pentru legume și fructe, cu o capacitate foarte solicitată în Moldova, 6-8 tone de materie primă, care folosește drept combustibil peletele din biomasă. Costul total al proiectului este de 600 mii lei, dintre care 245 de mii reprezintă resurse din buget.

„Noi observăm cum antreprenorii privați încep să aibă mai multă încredere în proiectele în care cofinanțarea este asigurată de stat, - a spus la finalul evenimentului pentru redactorul șef MyBusiness.md directorul ODIMM, Iulia Iabanji. – Vă amintiți cum în urmă cu câțiva ani promovam cu greu proiectul PARE 1+1? Iar acum avem deja 100 de cereri pentru anul viitor și dacă nu se va mări volumul de resurse, alocate acestui scop din partea noastră, atunci în luna aprilie banii se vor termina. Iar dvs știți că fiecare leu, investit de către stat în cadrul PARE 1+1, migranții și membrii familiilor lor investesc în economia țării aproximativ 4,5-5 lei proprii”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

În poză:

1. Iulia Iabanji și Roman Chirca
2. Manfred Speisberger
3. Boris Carabulea
4. Alexandru Dicusar

„Pentru Moldova, lichiorul este un tip netradițional de băutură alcoolică, de aceea și există o cerere mică pentru el, - spune Ion Toma, directorul general al întreprinderii horticole, „Moldcoop”, - el poziționându-se drept băutura țărilor nordice. La noi, însă, lichiorul este privit ca și o vodkă obișnuită. Dar acestea sunt niște tradiții distincte de consum”.

Lichiorul a fost inventat de către alchimiștii medievali, în timpul căutării elixirului nemuririi. Până la sfârșitul secolului XIX băutura a fost foarte scumpă, de aceea și-o puteau permite doar nobilii, care au și întemeiat tradiția de consum – lichiorul se bea după masă, cu sau fără cafea, din păhărele mici de 25 g. Este băut încet, cu înghițituri mici, savurând gustul băuturii. În Moldova, lichiorul nu a fost băut niciodată în acest mod și probabil nici nu va fi. De aceea, „Moldcoop” urmărește să se extindă pe piața externă.

În perioada sovietică, piețele tradiționale de comercializare a lichiorului natural moldovenesc au fost în țările Baltice, Belarus și Rusia. Și până astăzi se mai amintește de el acolo.

„Ultima dată ne-am prezentat lichiorul în anul 2012 în Moscova, în cadrul expoziției „Toamna de aur”, - a zis Ion Toma. – Am fost vizitați și de Vladimir Jirinovski. Pentru ca o celebritate să promoveze un produs trebuie să-i fie plătiți bani grei, iar Jirinovski a făcut-o gratuit. El a gustat lichiorul nostru și acesta i-a plăcut atât de tare, încât el a și zis instant: „Cetățeni ruși, procurați produsele ecologice din Moldova!”. Discursul lui l-am înregistrat pe reportofonul din telefonul mobil. Au fost și alți vizitatori, descendenți ai generației sovietice, și-au dorit să cumpere, noi, însă, dispuneam în stoc doar de modelele destinate expoziției și, propriu-zis, degustării. Și până acum lichiorul nostru a rămas în memoria celor din Rusia, chiar dacă nu suntem o întreprindere la fel de mare cum ar fi Aroma sau Cricova. Chiar și pentru Moldova, noi suntem o companie mică. Dar, cu regret, jocurile politice sunt mai presus decât cerințele consumatorilor: nu ne lasă să exportăm produsele”.

„Timp de trei ani lichiorul nostru primește certificatul de calitate al Uniunii Europene, iar în luna decembrie a acestui an trebuie să primim un certificat similar și pentru anul 2015, - își continuă discursul Ion Toma. – Dar chiar și cu acest document este foarte complicat să ne extindem pe piața UE. Nu vorbim de Rusia, Ucraina sau Belarus. Semnând contractul, reprezentanții UE cer stricta respectare a acestuia – la zi, oră, ba chiar minut, în caz contrar intervenind sancțiuni drastice. Totodată, ei cer livrarea produselor în cantități mari. Nu este prea complicat să le îndeplinești cerințele, existând o singură barieră – cea financiară, fiind vorba despre câteva milioane de lei”.

„Conform normelor standardelor naționale de stat, produsele ecologice nu pot fi păstrate o perioadă lungă de timp. Deși lichiorul este o băutură alcoolică, după îmbuteliere, termenul lui de valabilitate este de 6 luni. Este de o sută de ori mai complicat să lucrezi cu un astfel de produs, decât cu alte tipuri de bunuri, care conțin și conservanți. Până reușim să îmbuteliem, să pregătim documentele necesare, să trecem vama, pentru a livra lichiorul la punctul de comercializare, trece deja o lună. Iar cu o lună înainte de expirarea produselor, vânzătorul trebuie să ne anunțe că ne va întoarce bunurile necomercializate sau vor plasa o reducere pentru acestea. Astfel, lichiorul trebuie să fie vândut în decurs de patru luni. Totodată, trebuie luat în calcul faptul că cumpărătorului nu îi place să procure produse necunoscute. În această ordine de idei, Rusia și țările Baltice reprezintă o zonă preferabilă, deoarece acolo lichiorul moldovenesc este apreciat și până în prezent”.

În urmă cu un an, „Moldcoop” a încercat să comercializeze lichiorul pe piața locală – o jumătate din produse nu au reușit să fie vândute și băutura a fost întoarsă la fabrică. Anul acesta, lichiorul nici nu a fost îmbuteliat, beciurile întreprinderii fiind umplute cu amfore cu lichior natural, de cea mai bună calitate. Poate că s-ar fi cumpărat mai bine în Moldova, dar „ne-a fost stabilit nivelul minim de preț pentru comercializare, - spune Ion Toma. – Acum nu putem să vindem en-gros o sticlă de 500 ml mai ieftin de 27 lei. Plus cheltuielile suplimentare și procentul de 20% adăugat la comercializarea cu amănuntul”. Ca rezultat, prețul unei sticle de lichior natural poate ajunge la 40-50 lei. (Un litru de, așa-zis, spirt „de Kvint”, se comercializează pe piețele aferente Pieței Centrale din Chișinău la 30 de lei, - nota red.). Desigur, în locul unui lichior dulce de 30˚ cumpărătorul va alege ceva mai ieftin și mai tare.

Astăzi, la „Moldcoop” lucrează 58 de angajați într-un schimb. Mierea și sucurile salvează întreprinderea. Plus vinul. Mierea de la Moldcoop este solicitată în străinătate. Anul trecut, întreprinderea a vândut 165 de tone în străinătate. O partidă mare a fost comandată de Dubai, urmează Polonia. Vinul „Moldcoop” este și el foarte bun. Se comercializează „Lidia” la sticlă, 17˚ tărie – dulceag, tare și aromat. Din acest vin întreprinderea făcea și spirt, din care, ulterior, erau preparate lichiorurile. Tehnologia de preparare a acestora este următoarea: în spirt sunt plasate vișinele, cireșele, caisele, petalele de trandafir și lăsate timp de câțiva ani. În cadrul întreprinderii spirtul produs este foarte calitativ, chiar și „Aroma” un timp îl procura de la „Moldcoop”.

Întreprinderea produce și balsamuri, utilizând, aproximativ, același principiu ca și în cazul obținerii lichiorului, doar că plasează în spirtul de struguri pe 6-7 ani nu fructele, ci ierburile aromate de 21 de soiuri. Un astfel de balsam, ca și lichiorul, are proprietăți de profilaxie, prevenind răceala. Sunt destule 50-70 de grame de băutură la primele simptome ale răcelei, pentru neutralizarea acesteia.

Acestea fiind spuse, lichiorul moldovenesc are totul pentru a cuceri gusturile cumpărătorilor europeni. Dar „Moldcoop” este o întreprindere cooperativă. Sunt și instanțe superioare – Uniunea Consumatorilor din Moldova, Biroul Executiv, iar și mai sus – Consiliul. „Consiliul este compus din mai bine de 100 de persoane. La fel ca și în Parlament, acolo sunt profesori, tractoriști, - zice Ion Toma, - încearcă să le demonstrezi faptul că pentru modernizarea întreprinderii sunt necesare sume mari. Iar fără modernizare, drumul lichiorului nostru în Europa este închis. Sunt doar un director general. Dacă ar fi a mea întreprinderea, mi-aș da la bancă toată averea, aș lua un credit și aș comercializa lichiorul nostru undeva prin Finlanda sau Norvegia”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Întreprinderile din Moldova, care au participat la Iarmarocul anual Interațional de Binefacere, organizat de Clubul Internațional al Femeilor din Moldova (IWCM), au câștigat, în scopuri de binefacere, o sumă mare de bani – 57 230 lei.

“Am reușit să câștigăm dublul din sum ape care am făcut-o anul trecut, ce abea ajungea la 30 mii lei. Dar! E mai important faptul că Moldova pentru prima oară a reușit să-i întreacă pe ceilalți participanți de la Iarmarocurile de Crăciun, și anume pe reprezentanții misiunilor diplomatice. Acest concurs “cine va câștiga mai mult” nu este unul oficial, însă noi, până în prezent, adunam cel mai puțin, - a povestit pentru mybusiness.md reprezentantul comitetului de organizare al Iarmarocului Ludmila Bumacova”.

E deja al 18-lea an când are loc Iarmarocul de iarnă de Binefacere din Chișinău. Organizatorul lui e Clubul Internațional al Femeilor din Moldova, format din soțiile ambasadorilor, acreditate în Moldova, și din reprezentanții misiunilor diplomatice. Scopurile acestuia sunt: dezvoltarea relațiilor culturale între țări și binefacere. Pe parcursul activității sale, IWCM a adunat, pentru diferite scopuri de binefacere, 0,5 milioane dolari.

În mod tradițional, înainte de sărbători Clubul Internațional al Femeilor din Moldova organizează iarmarocul de binefacere, câștigurile căruia sunt donate celor nevoiași. Anul respectiv banii vor fi donați copiilor care suferă de leucemie și alte boli oncologice, care se tratează în departamentul de hematologie și oncologie pediatrică al Institutului Oncologic din Republică, dar și pacienților din Centrul de chirurgie oro-maxilo-facială.

Iarmarocul de iarnă e o călătorie de o zi în jurul lumii, unde fiecare stat își prezintă produsele sale naționale, cum ar fi mâncare, băuturi, arta, haine, cărți și jucării pentru copii – toate la prețuri avantajoase. Apropo, intrarea a fost gratuită, iar participanții nu plăteau pentru arenda spațiului de vânzare.

Anul respectiv pavilionul MoldExpo a avut parte de un număr remarcabil de vizitatori. Fiecare din țările participante își atrăgea consumatori prin decorurile de Crăciun, însă accentul s-a pus pe ofertele de produse (sau mărfuri), care sunt concepute de clienți ca fiind “naționale”, corespunzătoare doar țării în cauză. De exemplu, masa chineză oferea vodkă din orez (80 lei) și ceai verde (100 lei), la masa englezilor puteai găsi budincă budincă (200 lei), Baileys (5 lei un gât) – la irlandezi, sandwich-uri cu castraveți murați și somon (15 lei) – la ruși și cafeaua turcească (15 lei) la masa din Turcia, și multe altele. Astfel, toate acestea puteau fi observate și gustate doar la Iarmarocul dat. Au fost la fel de atrăgătoare și mărfurile naționale și internaționale, care pot fi găsite și în magazinele noastre, însă care erau oferite la Iarmaroc fără TVA - bomboane ucrainene, cărți din România, bijuterii din Țările Baltice.

În total, la Iarmarocul de Binefacere de iarnă au participat 35 de întreprinderi. Majoritatea au fost reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii din domeniile farmaceutice și agrare. Au fost doar câțiva reprezentanți ai companiilor mari. Directorul adjunct al departamentului de marketing și de relații internaționale al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare Sergiu Tirigan a constatat pentru mybusiness.md că la Iarmarocul de Binefacere au fost invitate multe companii. Totuși, unele au renunțat din motive personale și Ministerul nu avea “drepturi morale să-i oblige să participe”. “Din cei 35 de participanți din Molodva, 18 firme au decis că e mai eficient să doneze anumite sume de bani, decât să se ocupe de vânzări la iarmaroc. Cea mai mare sumă donată a fost de 8 mii lei, cea mai mică – 400. Din principii etice, nu vom nominaliza pe nimeni”, - a spus el.

Reprezentantul comitetului de organizare al Iarmarocului Ludmila Bumacova a remarcat că fiecare participant a contribuit în limita posibilităților sale. “Nu exista un minim pe care participanții trebuiau să-l doneze. De exemplu, companiile de vinuri au donat de la 400 până la 1500 lei. O sumă mare de bani au dat întreprinderile mici, care vindeau prăjituri – 4 mii lei. Firmele farmaceutice (10 participanți) au contribuit cel mai mult. Unele întreprinderi agrare mici au decis să doneze resturile de mere, poamă și miere școlilor-internat din Strășeni.

Au participat în scopuri caritabile și meșterii populari de hand-made. Ei au contribuit cu sume între 100 și 800 lei”.

Răspunzând la întrebarea corespondentului mybusiness.md despre perspectivele de desfășurare ale Iarmarocului similar anul viitor într-un alt loc și despre schimbarea condițiilor de participare (firmele nu plăteau pentru arendă), Ludmila Bumacova a constatat: “Numărul mare de vizitatori din anul acesta a demonstrat că nu e deajuns să avem la dispoziție doar un pavilion de la MoldExpo. E posibil ca anul viitor să avem nevoie de un spațiu mai mare, doar crește și numărul de doritori să participe la Iarmaroc. Anul acesta intrarea a fost gratuită. Dar, totuși, dorim să introducem o plată simbolică pentru intrare, pentru ca fiecare vizitator să poată contribui la binefacere”.

Articol pregătit de MyBusiness.md