Pentru prima dată în istoria businessului din Moldova, antreprenorii – Asociația piscicolă – au decis să ofere o mână de ajutor științei înrudite, contribuind gratis cu o încăpere pentru viitorul centru de cercetare (decizia finala nu a fost încă luată). Acest exemplu ne indică spre necesitatea apariției unei colaborări active între industrie și știință.

Pentru unii e o știință, pentru alții – un oficiu de dat în arendă

Acum un an a fost luată decizia de privatizare a ÎS Acvacultura-Moldova, care a fost compusă din trei sedii de producție (în Telenești, Taraclia și Cubolta) și unul științific – din Chișinău (Stațiune de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură în trecut). Ar fi mai logic ca sediul din Chișinău să rămână unul de stat, însă nimeni nu s-a mai gândit la asta.

Încăperile, unde erau amplasate laboratoarele științifice, acum se află în reparație pentru ca în viitor să fie date în arendă oficiilor. Personalul își dă demisia. Directorul fostului sediu al ÎS Acvacultura-Moldova din Chișinău, doctor în științe biologice, Galina Curcubet deja de un an tot face apeluri la instanțe de judecată în scopul de a salva știința pentru piscicultura Moldovei.

- Ministerul Agriculturii a luat decizia, care a fost suportată și de Academia de Științe a Moldovei, de creare, pe baza potențialului științific al sediului din Chișinău, a centrului de cercetare a resurselor genetice acvatice Acvagenersurs, care se va ocupa de prezervarea și dezvoltarea fondului genetic. Doar savanții din Republică au multe realizări în domeniul dat. De exemplu, ei au creat patru specii noi de crap, care sunt unice în Moldova, trei dintre care au fost introduse în Catalogul Internațional de Crapi ai statelor Europei Centrale și de Vest (pe coperta acestuia e afișat crapul nostru, fiind cel mai prezentabil). Pentru comparație: nici un mamifer din cele crescute în țară nu a fost introdus într-un catalog internațional de o importanță atât de mare. Astfel, în viitor, în noul centru se va deschide și va fi acreditat laboratorul de apreciere a calității produselor din pește.

Se propune ca noul Centru să lucreze după același sistem - din autofinanțare. Asociația Piscicolă va oferi Acvagenresurs-ului resurse necesare pentru crearea laboratorului. Este un caz rar când producătorii oferă spațiile de lucru în scopuri științifice, - spune Galina Curcubet.

Când peștele murea în apă…

În prezent, în Republică suprafața apei stătătoare, care poate fi folosită în pescuit, e de aproximativ 46 mii ha, dintre care doar jumătate este dată în exploatare. Mai sunt și zone acvatice complexe care sunt utilizate la irigare și la creșterea peștelui, fiind mai mult alcătuite pentru amatorii de pescuit. Deci, noi mai avem rezerve. Deaceea, scopul de bază al științei ar fi atragerea în exploatare a noilor suprafețe de apă, care nu sunt încă utilizate, pentru reproducerea peștelui, și mărirea productivității acelor ape, care sunt deja folosite în producția peștelui în scopuri comerciale. Cu această ocazie, în prezent, se dezvoltă diverse tehnologii.

Afacerea dată, ca nici o altă activitate, are nevoie de suportul științific. Și antreprenorii realizează acest fapt, doar fiecare lac e un organism separat, care are nevoie de un tratament special. Vara, când peștele murea din cauza căldurii, iar sediul din Chișinău și-a încetat activitatea în cadrul ÎS Acvacultura-Molodva și a fost închis singurul laborator hidraulic, unde se analiza calitatea apei și se dădeau recomandări pentru ameliorarea ei, oamenii de afaceri au fost gata să arunce acest pește drept pe scările guvernului.

- Fiind o organizație autoportantă, noi am realizat multe proiecte academice de concurs, - povestește directorul ei, - Prin Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic implimentam noile dezvoltări. Am avut contracte cu toate fermele de realizare a muncii de teren. În plus, toate întreprinderile au beneficiat de o analiză gratuită a apei și de sfaturi de îmbunătățire a calității ei, de fertilizare a lacurilor pentru creșterea și lecuirea peștelui. Doar în Moldova nu există o facultate care să pună accent pe piscicultură. Noi, în schimb, avem 13 doctori în știință și mulți angajați care lucrează în domeniul dat deja de 30-40 ani. Numai în sediul central din Chișinău activează o mulțime de crescători și ihtiopatologi calificați.

O nouă nișă în afaceri

- În anul 2013, prin intermediul AITT, noi am realizat proiectul de implimentare în piscicultură a policulturii, având drept bază un nou obiect economic – somonul european, - continuă curatorul proiectului, doctor în științe biologice Vasile Domanciuc. – Aici au participat trei întreprinderi. Proiectul a fost îndreptat spre utilizarea eficientă a potențialului biologic al apelor stătătoare din Republică. Policultura peștelor erbivore și a crapilor devenise un fapt obișnuit pentru țara noastră. Însă mai avem și nișe ecologice care diferă de la o specie de pește la alta. De exemplu, somonul se hrănește cu broaște, gândaci și lipitoare – această nișă ecologică nu mai este utilizată de alte obiecte ale pisciculturii. În plus, somonul este și un ameliorator biologic: el curăță lacul de mormoloci, broaște etc, care distrug larvele de pește. La fel, el consumă pește slab și bolnav.

Însă somonul – peștele suplimentar din lac – poate oferi 20-50 kg/ha în condițiile naturale, fără a afecta celelalte specii de pește. Prețul mediu al somonului pe piață e de 100 lei/kg. Astfel, el oferă un venit suplimentar de 2 mii lei/ha. Calitatea carnei de somon se egalează cu cea a sturionului și e de trei ori mai ieftină. Dacă morunul abea la 16 ani produce urmași și sturionul la 9 ani, somonul, în acest caz, are nevoie numai de trei-patru ani.

Piscicola Nord SA – unul din participanții al acestui proiect – se ocupă de creșterea și prelucrarea primară a peștelui. După ce peștele este curățat, rămân deșeuri care sunt congelate și trecute prin mașina de tocat. Produsul final este consumat de somoni, iar activitatea firmei nu lasă deșeuri. Productivitate – 180 kg/ha sau 18 mii lei profit.

În primul an, în cadrul proiectului respectiv, au fost crescuți aproximativ 850 kg de peștișori, iar eficiența economică doar la trei întreprinderi a constituit 260 mii lei – profit curat. În primul an ei au adăugat 200 mii lei de cofinanțare la 200 mii din buget. Anul curent ei pot să crească pește pentru 400 ha la o greutate de 320 tone de pește de vânzare și 10 tone de somon (fiind de 1-2 kg/buc.) a câte 100 lei/kg = 1 milion lei.

Nisetru moldovenesc

Polonia, în colaborare cu Moldova și Ucraina, e în procesul de pregătire a proiectului serios ce vizează speciile dispărute din familia sturionilor. Pentru noi e mai actuală problema de readucere a nisetrului în apele Moldovei (acesta produce icre negre). În acest caz e necesar să fie create ciriade de femele, care vor fi analizate din punct de veder genetic. Astfel, noi vom putea să readucem în Nistru acea specie care se reproducea înainte. În Ucraina sunt deja prezenți reporducătorii de nisetru din Nistru. Și dacă se va constata că speciile moldovenești și cele ucrainene sunt identice, în Ucraina se va produce materialul săditor care va fi importat în Moldova. Nisetrul va putea fi crescut și în lacuri.

E important faptul că nisetrul, spre deosebire de alte specii de sturioni, care înoată spre mare, rămân mereu în râu. În comparație cu ceilalți sturioni, el se maturizează rapid – în cinci ani. În perioada sovietică exista și orientarea “Creșterea sturionilor în Moldova”. În satul Ocsentia al raionului Dubăsari activa ferma de pește care asigura Republica cu materialul săditor. Acolo se formau ciriade de female, urmașii cărora popularizau Nistrul. Angajații sediului din Chișinău, în scopul colaborării tehnico-științifice, participau și la proiecte de readucere a morunului în apele Dunării.

Nu există alte variante

În acest caz, cea mai bună soluție poate fi oferită doar de știință. Înainte să fie privatizat, sediul ÎS Acvacultura-Molodva din Chișinău patrona cinci ferme, două dintre care erau primele inițiatoare la producerea celor patru specii noi de crapi, a noilor linii de pește erbivore și a familiilor de șalău, știucă și somon european de lac. Toate aceste gospodării vor fi capabile să lucreze doar în cazul în care vor fi continuate activitățile de creștere și reproducere, de care se vor ocupa doar crescătorii de la instituțiile științifice de profil. Și sunt doar câțiva specialiști calificați din domeniul pisciculturii – Galina Curcubet, Vasile Domanciuc și Svetlana Storojenco, tezele cărora descriau metode de selecție în piscicultură. Tot aici îl putem menționa și pe crescătorul Petru Aricov, care activează în domeniu pentru mai mult de 40 ani. Dacă specialiștii nu vor realiza selecția de corectare pentru a menține în viață speciile create, în trei-patru ani acestea vor începe să-și piardă din calitate, ceea ce direct va afecta afacerile înrudite.

Pe poze:

Galina Curcubet; Vasile Domanciuc; crapii crescuți în sediul din Chișinău al ÎS Acvacultura-Moldova

Articol pregătit de MyBusiness.md

Vladimir Dorogan, invalid de gradul întâi din cauza deficienței de vedere de care suferă, a reușit să-și dezvolte mica afacere – producerea uniformelor pentru medici și agricultori.

Acum 15 ani, din moment ce a obținut brevet, el a trecut prin toate greutățile posibile: începând cu nedorința băncilor de a oferi credit unui invalid cu deficiențe de vedere, până la lupta de cinci ani cu Primăria care a încercat ilegal să-i închidă afacerea. Totuși, în ciuda tuturor obstacolelor, ÎI Vladimir Dorogan se dezvolta și se stabiliza pe piața de uniforme. În prezent, ÎI Vladimir Dorogan oferă mai mult de 20 de variante de uniforme și haine de lucru.

“În anul 1989 împreună cu soția mea am început să lucrăm în baza la brevet. Copiii au fost mici, după au crescut, iar noi din brevet ne-am dezvoltat într-o întreprindere individuală și acum această afacere devenise una de familie. Pentru început, coseam doar mănuși de lucru. Aici am contribuit cu resurse financiar proprii. Însă, cu timpul, am observat că e prea puțin deoarece un atelier de croitorie, ca și orice altă afacere, are nevoie de un flux continuu de bani. Trebuie să procuri materiale, instrumente. Din aceste motive noi mult timp nu găseam posibilitatea să ne dezvoltăm. Abea în anul 2003 am reușit să luăm un împrumut de la bancă în valoare de 3 500 lei. Greu le-am primit, doar nimeni nu are încredere în invalizi. “Cum veți returna creditul?”, - mă întrebau bancherii, fiind siguri că nu sunt în stare să construiesc o afacere și să întorc această sumă nesemnificativă de bani. Totuși, am obținut primul credit. Și, chiar dacă a fost unul mic, a stimulat producția, iar banii am întors băncii la timp”, - a povestit pentru mybusiness.md Vladimit Dorogan.

Tot în 2003 Vladimir Dorogan a participat, pentru prima dată, la expozițiile MoldExpo, de unde au și apărut consumatori interesați de ofertele lui. Deja după doi ani, conform spuselor antreprenorului nevăzător, producția s-a oprit, astfel încât pe piață au apărut alți producători și marfa întreprinderii de familie a trecut în zona de concurență. “Piața ne impunea să schimbăm utilajele și tehnologia de coasere. Am apelat la bancă pentru un alt credit și, de data aceasta, ne-au împrumutat cu 20 mii lei. Timp de doi ani ne ocupam de modernizarea utilajelor (am trecut la tehnologii japoneze), am schimbat materialele și modelele”.

Banii au fost un nou pas spre producere a variantelor moderne de uniforme, pe care Vladimir Dorogan a exportat la expozițiile specializate, cum ar fi “Medizin & MoldDent”. Produsele micului business începeau să fie tot mai des remarcate de instituțiile medicale, industrii agricole și prelucrătoare.

“În anul 2007 a apărut tendința de stabilizare a procesului de producție. Am început să studiem contabilitatea și să facem planuri financiare anuale. În aceste scopuri am găsit un specialist în domeniu, care ne-a ajutat să ne regulăm situația cu declarațiile fiscale și planul de afacere”, - povestește Vladimir.

Însă, totul nu pare a fi atât de ușor. În anul 2008 în ograda casei private, unde se afla mica întreprindere, a venit un vecin care a început să scrie plângeri la Primăria mun. Chișinău împotriva activității antreprenorului orb. Autoritățile capitalei nnu s-au mai gândit prea mult și au decis să închidă ÎI. (Doar nu este unul din acele chișcuri care vinde bere și care are dreptul să se amplaseze oriunde e posibil).

Atunci Vladimir Dorogan a protestat împotriva deciziei Primăriei în instanța de judecată. Cazul a durat cinci ani și a trecut prin toate instanțele. Drept rezultat, în anul 2013 Curtea Supremă de Justiție a luat decizia să restabilească activitatea întreprinderii individuale.

În ciuda tuturor problemelor, antreprenorul nevăzător și-a consolidat firma, a format legături strânse cu clineți și furnizori de materiale. Cum a reușit toate acestea? “M-a ajutat expoziția de la MoldExpo, unde ne suportau organizatorii și de unde au apărut primii consumatori. În total, am participat la zece expoziții (medicale, industriale și agricole), unde am creat legături de afaceri. E la fel de important să lucrezi cinstit, să te ții de cuvânt, să realizezi comenzi calitative și la timp și să te dezvolți în plan tehnologic. În plus, noi am format legături de afaceri strânse cu o firmă care importă țesături în Moldova. În condițiile de deficit financiar, am reușit să realizăm următoarea schemă de colaborare: noi împrumutăm țesături și returnăm bani după realizare”, - a răspuns Vladimir Dorogan.

Rezultatele activității sale sunt uimitoare. Anul curent ÎI Vladimir Dorogan a încheiat 21 de contracte pentru producerea uniformelor. Prețul articolelor depinde de țesăturile utilizate. De exemplu, prețurile pentru halatele medicale variază între 125 și 195 lei. Întreprinderea oferă spre vânzare 30 de tipuri de articole, inclusiv lenjerie de pat.

În viitor Vladimir Dorogan dorește să dezvolte afacerea și să creeze locuri noi de muncă. “Pentru a stabiliza poziția pe piață, trebuie să produci marfa de calitate superioară. Astfel, e important să investești bani în specialiști și tehnicieni și să creezi lucrătorilor condiții favorabile de muncă”, - a spus el.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Săptămâna trecută, în centrul Chișinăului, în incinta clădirii Casei Presei, unde, conform tradiției, închiriază oficii redacțiile de ziare, reviste și agențiile de presă, s-a deschis o întreprindere în stil fast-food – mini-brutăria „La mămuca. Patiserie. Covrigărie”.

Prin geamul-tejghea, care se deschide chiar în stradă, sunt comercializați covrigii calzi cu mac și susan, cu umplutură dulce de două tipuri, covrigi cu șuncă și cașcaval, croasanți. Prețuri – de la 4 pînă la 12 lei. Din băuturi este propusă cafeaua scurtă/lungă – 12 lei și ceaiul la 7 lei. Iar „bucătăria” se află chiar în fața ochilor cumpărătorului și el poate urmări prepararea produsului ales.

Brutăria a fost deschisă de către SRL Stropșa Alexandra.

„Ideea a apărut încă demult, - a spus administratorul întreprinderii, Viorel Stropșa. – Noi știam cât de populare sunt astfel de mini-brutării în România și, inițial, ne doream chiar să cumpărăm o franciză. Însă, condițiile acesteia nu ni s-au părut eficiente din punct de vedere economic (trebuie să fie procurată materia primă congelată).

De aceea, la început am conceput rețetele și tehnologia de producție. Ulterior, în baza lor, am pregătit și am înregistrat cerințele tehnice (PT MD).

Mizăm pe componența naturală a produsului: nu folosim adaosuri sintetice, praf de copt sau oricare alt produs care este marcat ca fiind E. Produsul trebuie să fie consumat în stare proaspătă, dat fiind faptul că este vorba de fast-food”.

(Într-adevăr, dacă sunt lăsați timp de o zi, covrigii de la „La mămuca” devin tari, la fel ca și oricare alt produs din făină, preparat fără adaosuri de conservanți).

„Denumirea a propus-o soția, - a zis Viorel Stropșa. – Ea a crescut într-o familie cu șase copii, care își numeau mama „mămuca”. Și multe rețete ale bucatelor soția mea le-a aflat anume de la mama sa”.

La elaborarea rețetelor, a politicii comerciale și a sortimentului a fost luată în calcul și amplasarea noului obiect de fast-food. În zonă se află oficiile a două bănci, un liceu de prestigiu și diverse obiecte din sectorul public. De aceea, calitatea produsului trebuie să fie impecabilă. Ambalajul – doar din hârtie, fără pungi de plastic. Logo-ul se află la etapa de implementare. Acestuia i se acordă o atenție sporită, deoarece printre planurile companiei se află crearea unei rețele de astfel de localuri.

Deocamdată, pentru prima brutărie a fost închiriată o încăpere cu suprafața de 40 m² și au fost procurate utilaje italiene, din oțel inoxidabil. Personalul este compus din opt angajați, dintre care șapte femei.

Conform spuselor lui Viorel Stropșa, suma investițiilor alocate acestui obiect a depășit 30 mii de euro.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Suruceni, 20 Decembrie 2014 — Agropensiunile din ţară sunt invitate să participe la concursul de selectare a pensiunilor care vor fi certificate conform sistemului de certificare a calităţii în agroturism CerTour.

Sistemul de certificare a calității în agroturism CerTour, a fost elaborat în cadrul proiectului „Sistem de certificare a calităţii în agroturism CerTour” (Quality Certification System in Agroturism CerTour”, în perioada februarie– octombrie 2014 în cadrul unui proces minuțios de cercetare, consultare și adaptare la nivel internațional şi local.

Proiectul CerTour este implementat de către Primăria satului Suruceni, raionul Ialoveni, Republica Moldova - în calitate de partener, în colaborare cu Municipalitatea Xanthi, Grecia - in calitate de lider, în cadrul Programului „Bazinul Mării Negre 2007-2013” (Joint Operational Programme „Black Sea Basin 2007-2013”) din sursele Uniunii Europene. Proiectul este preconizat pentru perioada iunie 2013 - iunie 2015.

Scopul proiectului este promovarea agroturismului in ţările partenere (Grecia, Bulgaria, Armenia, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina) şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate prin aplicarea unui standard comun de calitate şi a unui proces de certificare.

De ce CerTour?
1. CerTour este un model internațional de certificare a calității în agroturism, care vizează 9 criterii generale de evaluare: regiunea; infrastructura întreprinderii; personalul; sistemul calitătii; organizarea; oferirea serviciilor; serviciile adiţionale; protecţia mediului ambiant şi preţul serviciilor.

2. Totodată, CerTour este un instrument practic care poate fi utilizat de către întreprinderile din domeniul turismului în diferite scopuri. Acesta poate fi aplicat ca metodă de auto-evaluare prin care antreprenorul își identifică punctele forte și punctele slabe în afacerea sa precum și stabilește pașii ce trebuie întreprinși pentru a se perfecționa.

3. CerTour este o bază pentru o abordare unică și complexă care presupune un vocabular și un mod de gândire comun cu referire la afacerile în agroturism , astfel fiind facilitată dezvoltarea acestor afaceri din perspectiva unei viziuni clare, cu detalii bine definite, care până la moment au fost confuze, interpretabile de la caz la caz.

4. Acest model de certificare stabilește anumite operațiuni, pași, care probabil încă nu au fost luate în considerație de antreprenori atunci cînd și-au planificat afacerea în sectorul turismului rural.

5. CerTour implică o metodologie de dezvoltare continuă prin testarea performanței, planificarea, implementarea acțiunilor de îmbunătățire.

Membrii rețelei CerTour sunt organizații neguvernamentale și instituții publice din cele 6 țări din Regiunea Mării Negre, care au anumite conexiuni din perspectivă istorică și culturală şi care s-au angajat nu doar să elaboreze un model specific regiunii, dar și să îl adapteze continuu la necesitățile turiştilor reieșind din lecțiile învățate în procesul de aplicare. Astfel acest model își propune să fie unul dinamic și flexibil, racordat sistematic la condițiile și cerințele pieții.

Conformitatea întreprinderilor la Modelul de Calitate CerTour va fi validată după o vizită la sediile întreprinderilor candidate a unui grup de evaluatori înregistrați. Evaluatorii CerTour din Republica Moldova, sunt 12 reprezentanţi ai mediului academic din sfera turismului rural, lideri ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniu, precum şi experţi independenţi din domeniul dezvoltare comunitară, care au fost instruiţi şi certificaţi şi înregistrați într-un registru specific al Rețelei CerTour. Respectiv, pentru evaluarea unei agropensiuni vor fi delegaţi 2 evaluatori astfel încât aceştia să respecte principiile neutralităţii şi imparţialităţii prin semnarea unei declaraţii în acest sens.

Astfel, agropensiunile din ţară care doresc să se certifice gratuit în cadrul acestui proiect, sunt invitate să expedieze un dosar de participare care va include 2 documente: formularul de aplicare cu informaţii succinte despre întreprindere, precum şi formularul candidatului care va include informaţii detaliate despre întreprindere. Înainte de a completa formularul candidatului studiaţi atent ghidul candidatului pentru a descrie conformitatea pensiunii Dvs. la criteriile şi subcriteriile standardului CerTour.

Dosarul poate fi depus fie la sediul Primăriei Suruceni, sat. Suruceni, raionul Ialoveni, sau prin e-mail la adresa până la data de 30 ianuarie 2015. Cererea de participare şi formularul candidatului pot fi găsite pe pagina web a proiectului www.certour.eu (http://moldova.certour.eu/how-to-be-certificated-1/).

Astfel, în urma colectării cererilor de participare la concurs 5 agropensiuni din ţară vor fi selectate şi supuse evaluării pentru ca în primul semestru al anului 2015, aceste structuri să fie deja certificate gratuit conform criteriilor CerTour.

Pentru mai multe detalii accesați www.certour.eu sau Facebook/Certour.

Ne puteţi contacta la:,069390445 - Oxana Bănăruc, coordonator CerTour în Moldova; 069137355 - Valerian Tabîirţă consultant CerTour; 079583345 - Viorel Miron, expert CerTour; 0 268 33238 - Primăria Suruceni, Larisa Nicu (pentru depunerea dosarului de participare la sediul Primăriei Suruceni).

Circa 1000 de persoane s-au familiarizat cu arta de a degusta cele mai bune vinuri ale sezonului, participând pe 19 decembrie 2014 la Vernisajul Vinului, ediția a șaptea, cu genericul „Pasiune de Crăciun”. Evenimentul organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului cu susținerea partenerilor a devenit o frumoasă tradiție, care oferă pasionaților ocazia de a descoperi Vinul Moldovei și creează o platformă de dialog între producătorii și consumatorii de vin.

Vernisajul Vinului a fost deschis de Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, și Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, care a subliniat importanța promovării unui consum moderat și conștient, dar și cultivarea gustului pentru vinurile de calitate.

Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „În ajun de sărbători ne bucurăm că ați acceptat invitația noastră de a descoperi împreună pasiunea de Crăciun. Vernisajul Vinului este un eveniment select, dedicat amatorilor, pasionaților și cunoscătorilor, care își doresc să exploreze toate valențele vinurilor de calitate produse în Moldova. Vă mulțumim pentru interesul manifestat față de acest demers cultural-cognitiv. Faptul că sunteți prezenți aici într-un număr atât de impunător demonstrează că percepția despre Vinul Moldovei se schimbă, iar cultura consumului de vinuri bune în țara noastră câștigă tot mai mult teren.”

Pasiune pentru vinurile bune

Vernisajul Vinului a început cu o demonstrație prezentată de Achim Laurențiu Avram, președintele Federației Somelierilor din România. Celebrul somelier a adus la cunoștință oaspeților procedura corectă de deschidere a unei sticle de spumant. Achim Laurențiu Avram a fost responsabil pentru partea cultural-cognitivă a serii. Înainte de evenimentul propriu-zis, invitatul special a prezentat un masterclass pentru 35 de administratori ai restaurantelor selecte din Chișinău, un masterclass dedicat în exclusivitate jurnaliștilor, iar în cadrul Vernisajului - un masterclass pentru toți participanții, care au avut ocazia să învețe arta de a degusta și de a aprecia vinurile de calitate.

La eveniment au fost prezente 27 de companii vinicole, reunite sub brandul de țară Vinul Moldovei. Acestea au oferit tuturor participanților spre degustare 200 de vinuri de calitate, lansate în acest an sau de colecție, toate fiind caracteristice sezonului: roșii seci, de desert, ice-wine și spumante. Vizitatorii au putut vota pentru vinul roșu și spumantul care le-au plăcut cel mai mult, majoritatea voturilor fiind obținute de vinul „Equinox 5 Elemente”, premiat cu trofeul „Vernisajul în Roșu” și, respectiv, vinul spumant „Cricova Crisecco”, care s-a ales cu premiul „Vernisajul Efervescent”.

Organizatorii le-au oferit participanților în dar câte un pahar deosebit, cu logo-ul „Wine of Moldova”, perfect pentru a descoperi și a savura corect fiecare nuanță de gust și aromă a vinurilor bune. În plus, toți vizitatorii au participat la o tombolă, în urma căreia 10 norocoși au primit câte două sticle de vin de cea mai înaltă calitate.

Pasiune exprimată artistic

Conceptul evenimentului a fost centrat pe pasiune: cea încinsă de savoarea unui vin roșu select sau spumant incandescent, dar și cea dansată pe ritmuri de tango sau exprimată prin diverse manifestări artistice.

Vernisajul Vinului a fost deschis de formația de dans Black&White, cu un tango pasional, iar dansatorii au revenit pe parcursul evenimentului cu momente la fel de pasionale: rumba și pasodoble. Dar vizitatorii nu au rămas doar spectatori, deoarece maeștrii de la clubul „Sabor Social Club” i-au invitat să se implice. Într-o lecție intensivă, oricine a putut să învețe mișcările, pentru a dansa cu pasiune, fie că avea experiență sau făcea primii pași pe ritmuri latino.

Atmosfera caldă și spiritul sărbătorilor de iarnă au fost întreținute de formația „Max Group”, care pe tot parcursul evenimentul a interpretat hituri internaționale de Crăciun, devenite clasice.

În cadrul Vernisajului a fost organizată o expoziție cu lucrările a 10 tineri artiști, care fac parte din proiectul „Art School”, menit să ajute tinerii talentați, dar lipsiți de resursele necesare pentru a-și dezvolta talentul. Pasionații de artă și cei care și-au dorit să susțină tinerii au procurat lucrările expuse. Aspectul de responsabilitate socială a evenimentului a fost completat de faptul că suma de 10 lei din costul fiecărui bilet la Vernisajul Vinului va fi donată pentru dezvoltarea acestui proiectului social.  

Despre Vernisajul Vinului

Vernisajul Vinului este un eveniment dedicat promovării culturii vinului în Republica Moldova, prezentându-l într-o manieră nouă, sofisticată și oferind participanților posibilitatea de a-l descoperi alături de specialiștii sommelier și companiile vinicole din țară. Manifestarea cultural-cognitivă a fost inițiată în noiembrie 2011 și se desfășoară în mod tradițional de 2 ori pe an, prezentând vinurile recomandate în sezonul respectiv.

Evenimentul a fost organizat de Oficiului Național al Viei și Vinului și Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vin, cu susținerea partenerului strategic Proiectul USAID CEED II și Programul „Filiera Vinului”.

Pe poza: Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare și Diana Lazar, directoarea adjunctă a proiectului CEED II

Foto: mybusiness.md

Prăbuşirea preţurilor petrolului, cu aproximativ 45% anul acesta, a determinat scăderea semnificativă a acţiunilor unora dintre cele mai mari companii din sectorul energiei verzi, precum cel mai mare producător de turbine eoliene la nivel mondial, compania daneză Vestas, sau producătorul chinez de panouri solare Yingli Green Energy, scrie The Financial Times.

Titlurile Vestas au început să scadă puternic după ce Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol – OPEC - a decis la sfârşitul lunii noiembrie să nu reducă producţia de petrol. Cotaţiile acţiunilor au picat în această perioadă cu 11%.

Titlurile Yingli Green Energy şi ale producătorului american de maşini electrice Tesla Motors au scăzut şi mai mult.

Chiar dinainte de decizia OPEC, preţurile mai scăzute ale petrolului au afectat vânzările de maşini cu propulsie hibridă în SUA, care au scăzut cu 11% în noiembrie în ritm anual. În schimb, vân­ză­rile unor mo­dele de ma­şini sport, cu consum ma­­re de carburant, au urcat cu 91% luna trecută.

Unii analişti spun că piaţa a reacţionat exagerat în privinţa companiilor din sectorul energiei eoliene şi al celei solare.

Totuşi rămâne întrebarea cum o perioadă prelungită de preţuri scăzute la ţiţei va afecta investiţiile globale în energie curată, care au explodat de la 60 de miliarde de dolari în 2004 la aproximativ 251 miliarde de dolari anul trecut.

Multe dintre investiţii au fost alimentate de majorarea subvenţiilor pentru energia regenerabilă, iar analiştii spun că men­ţi­nerea preţului petrolului la cote scăzute o perioadă lungă de timp vine să contrazică argumentul pe care îl aduc multe guverne, potrivit căruia consumatorii au mai mult de câştigat din finanţarea energiei regenerabile pentru că preţurile combustibililor fosili sunt aşteptate să crească, în timp ce preţurile pentru energia eoliană şi pentru cea solară vor scădea.

„O mare parte din politicile adoptate în ultimii ani au fost justificate prin deficitul de resurse şi prin creşterea continuă a preţurilor hidrocarburilor“, spune Ian Temperton de la Climate Change Capital, o firmă specializată în investiţii în energie regenerabilă.

Este totuşi prea devreme pentru a vedea clar impactul scăderii preţului petrolului asupra investiţiilor în energia regenerabilă. „Nu ne aşteptăm la un impact mare dacă preţul petrolului va scădea încă cu mult şi va rămâne la niveluri scăzute“, spune Angus McCrone de la firma de analiză Bloomberg New Energy Finance.

http://www.zf.ro/

Agenda Locală de Business va fi implementată de grupuri de lucru create în fiecare raion și municipiu cu suportul filialelor Camerei de Comerț și Industrie. Grupurile de lucru vor replica la nivel local Comitetele sectoriale ale CCI în agricultură, industrie și servicii, care vor constitui principalele platforme de dialog public-privat între mediul de afaceri și autoritățile publice în probleme ce țin de dezvoltarea mediului de afaceri.

„În contextul descentralizării administrative, Camera de Comerț și Industrie va oferi agenților economici și autorităților publice locale o platformă de dialog pentru a îmbunătăți calitatea mediului de afaceri”, a declarat președintele CCI, Valeriu Lazăr. Prin crearea grupurilor de lucru pentru implementarea Agendei locale de business, Camera de Comerț și Industrie și-a propus să valorifice eficient mandatul său legal, respectiv să consolideze cadrul de dialog public-privat și să contribuie la dezvoltarea economică durabilă prin reprezentarea, promovarea și susținerea intereselor businessului în raport cu autoritățile publice, a precizat Valeriu Lazăr.

Practica internațională arată că procesul de dialog public-privat este impulsionat atunci când între business și autorități sunt încheiate acorduri ce reflectă prioritățile comune de dezvoltare a mediului de afaceri în teritoriu,  așa cum este Agenda Locală de Business, a precizat Valeriu Lazăr.

Grupurile de lucru pentru implementarea Agendei locale de business vor avea misiunea de a contribui la dezvoltarea afacerilor la nivel local și regional, de a stimula inițiativa privată și îmbunătăți mediul de afaceri, de a crește capacitatea membrilor prin networking, participarea activă în procesul decizional în domeniul reglementării activității de afaceri, dezvoltare de politici publice și advocacy.

Regulamentul privind crearea și funcționarea grupurilor de lucru a fost aprobat de Biroul executiv al CCI la finele săptămânii trecute, iar lansarea grupurilor va avea loc la finele lunii ianuarie 2015, cu ocazia evenimentului național „Fabricat în Moldova”. În aceeași ședință, Biroul executiv a aprobat aderarea la CCI a 16 noi membri, printre care întreprinderi din sectorul gazier, sectorul vitivinicol, servicii, birouri de istorii de credit, cooperative agricole de producție, etc.

Comunicat de presă

Suntem pe ultima sută de metri a acestui an, iar acest lucru trebuie să ne stimuleze spre a crea cît mai multe lucruri frumoase şi utile atît pentru noi cît şi pentru mediul în care existăm.

Echipa Asociaţiei pentru Reciclarea Deşeurilor de Echipamente Electrice şi Electronice (DEEE) MoldRec, îndeamnă atît instituţiile de stat cît şi companiile private să se implice în cadrul acţiunii ecologice „Companii ECO”. Scopul acţiunii este de a mări gradul de reciclare şi de a valorifica resursele materiale a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice în vederea gestionării ecoraţionale a acestora (tratare, reciclare, neutralizare).

„Societatea civilă este pe linia întîi în lupta pentru acces echitabil a concetăţenilor la surse de apă cristalină, aer, soluri nepoluate, alimente de calitate. Gestionare corectă şi eficientă a deşeurilor poate garanta accesul tuturor la un mediu mai curat. Anul 2015 va fi unul crucial, ţara noastră este obligată să îndeplinească o serie de angajamente importante vizavi de UE, inclusiv în domeniul gestionării deşeurilor. Va fi o perioadă complicată, dar aceste „greutăţi” ne vor ghida mai aproape de marea familie europeană” a declarat Iulian Gamureac, preşedintele MoldRec.

Acţiunea asociaţiei MoldRec propune preluarea GRATUITĂ a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de la instituţiile şi companiile din sectorul public şi privat, situate în raza municipiului Chişinău, cu întocmirea tuturor documentelor legale care să ateste faptul că prin participarea la acestă campanie, şi-au îndeplinit obligaţiile legale şi morale de gestionare a deşeurilor electrice.

„Țara noastră va intra în noul an cu o nouă guvernare pro-europeană, iar gestionarea deșeurilor și îmbunătățirea standardelor de viață a cetățenilor face parte din angajamentele prioritare asumate de către Republica Moldova prin semnarea acordului de asocierea cu Uniunea Europeană” a declara Dorin Duşciac, viceministrul Ministerului Mediului.

Procedura de participare este simplă – companiile şi instituţiile solicită online (www.moldrec.md/corporatiieco/) sau la numărul de telefon (060 121 112) evacuarea deşeurilor electronice. Reprezentaţii MoldRec vor da curs solicitărilor în termen de 48 de ore pentru a stabili detaliile şi posibilităţile evacuării deşeurilor.

Mai multe detalii despre acţiunea „Companii ECO” puteţi găsi pe site-ul acţiunii www.moldrec.md/corporatii-eco/ sau pe pagina de facebook a asociaţiei www.fb.com/moldrec.md.

Realizează împreună cu MoldRec ultima mişcare din acest an, în scopul gestionării ecoraţionale a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice!

Atenţie! Colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice se colectează pînă pe data 29 decembrie!

Oficialii de la Beijing spera ca pana in 2020 sa inlocuiasca tehnologia de import din institutiile publice cu produse realizate de companiile autohtone.

Bancile, armata, companiile de stat si agentiile guvernamentale sunt cele vizate de hotararea guvernului chinez.

Decizia vine pe fondul unor probleme de securitate invocate de presedintele chinez Xi Jinping, cel care a si initiat aceasta masura.

Aceasta, insa, nu este o veste deloc buna pentru companiile americane Cisco Systems, IBM, HP si Intel, principalii furnizori de echipamente hardware si programe software pentru institutiile publice din China.

"Schimbarea este reala. Se petrece la toate nivelurile de aplicatie tehnologica: hardware si software", confirma Charlie Dai, analist in cadrul biroului din Beijing al Forrester Reasearch.

Un prim experiment s-a derulat in orasul Siping, din nord-estul Chinei, unde programele Windows din institutiile publice au fost inlocuite cu sisteme de operare NeoKylin produse in China (bazat pe NeoShine Linux si Kylin Linux, n.red), iar serverele de provenienta occidentala au fost schimbate cu unele produse de Inspur Group, anunta Bloomberg.

Usi inchise de teama NSA

Dezvaluirile spionului Eward Snowden privind metodele de culegere a datelor folosite de catre NSA au generat un val de panica la nivel mondial, dar China se dovedeste prima tara care aplica metoda "usilor inchise" in fata spionajului american.

Printre informatiile deconspirate de Snowden se numara si spargerea de catre americani a serverelor Universitatii Tsinghua, cel mai mare centru de cercetare din China.

Drept urmare, in luna februarie, pesedintele Xi a solicitat cresterea ritmului de dezvoltare a industriei de profil, in cadrul primei sedinte de securitate informatica tinuta de seful statului.

Windows 8 si iPad, interzise

China s-a declarat de acord sa importe in continuare tehnologie americana numai in conditiile in care programele integrale si codurile de generare a acestora sunt puse la dispozitia echipelor de inspectori guvernamentali.

Cat de serioasa este problema in ochii chinezilor o arata si raidurile efectuate asupra birourilor Microsoft din China, interzicerea rularii programului Windows 8 pe calculatoarele guvernamentale si a dispozitivelor iPad de pe listele de achizitii.

In acelasi timp, investitiile in IT ale Chinei au crescut la 8,1%, atingand valoarea de 182 miliarde de dolari, a doua cea mai mare din lume, dupa Statele Unite cu 656 miliarde dolari.

Razboiul spionilor cibernetici

Intr-o conferinta de presa organizata de Banca Centrala a Republicii Populare Chineze, dotarile tehnologice de import, prezente in proportie de 80% in sistemul bancar din aceasta tara, au fost prezentate ca o potentiala amenintare la adresa securitatii nationale.

Bresa de securitate urmeaza a fi blocata prin inlocuirea a cel putin 75% din aceste componente in perioada imediat urmatoare, a anuntat Yan Qingmin, vicepresedinte al Bancii Centrale a Chinei.

Pana acum, Intel, Microsoft, HP, Cisco si Qualcomm au refuzat sa comenteze subiectul, iar reprezentantii IBM spun ca nu stiu nimic despre decizia oficialilor chinezi de a inlocui serverele occidentale folosite in industria bancara.

Pe de alta parte, la orizont se intrevede un razboi dus intre agentiile de informatii ale celor, doua state dupa ce, in 2012, raportul Congresului american a aratat ca echipamentele Huawei si ZTE pot fi folosite de spionii chinezi pentru a sparge bazele de date de pe serverele institutiilor americane.

Razboiul spionilor cibernetici produce insa bani frumosi pentru companiile chineze. Inlocuirea tehnologiei vestice cu produse autohtone a dus la o apreciere pe bursa a actiunilor companiilor Inspur, Huawei si ZTE in ultimele doua saptamani.

http://www.business24.ro/