16.12.2014, Chișinău - Președintele Camerei de Comerț și Industrie, Valeriu Lazăr, a avut o întrevedere cu Zhang Jia Yu, directorul adjunct al Departamentului vinului și viei din orașul Yantai, provincia Shandong din China, însoțit de un grup de oameni de afaceri din regiunea care asigură cu vinuri cca 30% din piața chineză.  Aceștia s-au aflat în Moldova pentru a negocia un contract de import a vinurilor cu unul din producătorii locali și a căuta noi parteneri. 

„Republica Moldova este o țară a vinului și produce vinuri cu o calitate de apreciat”, a declarat oficialul chinez în cadrul întrevederii. Companiile din regiunea Shandong acoperă cca 30% din consumul de vinuri din China, totuși pe piață se face simțit un anumit deficit, pe care Departamentul vinului și viei din Yantai intenționează să-l acopere parțial și cu vinuri din Moldova, a precizat oficialul, menționând că în regiune urmează a fi deschis, în luna ianuarie, unul dintre cele mai mari terminale maritime destinate importului de vinuri în China, care va facilita schemele logistice de import. 

Valeriu Lazăr a salutat interesul  companiilor chineze pentru vinurile moldovenești, apreciind piața chineză drept una extrem de importantă pentru producătorii moldoveni, care caută să-și diversifice piețele de desfacere. „În ultimii 20 de ani, s-a investit foarte mult în vinificația moldovenească, pe întregul lanț de producere – de la vița de vie la tehnologiile de promovare și vânzare. Vinificatorii noștri combină eficient tradițiile de 5 mii de ani cu noile tehnologii și se situează la același nivel cu cei mai performanți producători mondiali”, a declarat Președintele CCI.

Valeriu Lazăr a exprimat întreaga disponibilitate a Camerei de Comerț și Industrie de a facilita contactele între oamenii de afaceri din ambele țări, oferindu-le servicii de expertiză și certificare a mărfurilor, de evaluare a bonității companiilor, etc., și a invitat partea chineză să viziteze expoziția Fabricat în Moldova. Totodată, Valeriu Lazăr a exprimat interesul în organizarea unor misiuni de afaceri în China, primind invitația de a participa la târgurile de vinuri din Shanghai din luna aprilie și cel din Shandong în luna noiembrie 2015.

Valeriu Lazăr a pledat pentru extinderea cooperării de la relații comerciale la cele investiționale, precizând că produsele fabricate în Moldova au acces în regim de comerț liber pe piața Uniunii Europene, care are cea mai mare putere de cumpărare, iar proximitatea geografică reduce costurile logistice.

Comunicat de presă

De această dată, cei 6 participanţi au avut drept temă pe acasă sarcina de a intra în pielea unui angajator pentru a face 3 interviuri cu potenţiali angajaţi. Experienţa a fost diferită pentru fiecare dintre ei, unii fiind nevoiţi chiar să regizeze interviul, alţii – să recurgă la camera ascunsă, pentru a nu-şi intimida interlocutorii.

De asemenea, în această săptămână urma să fie eliminat cel de-al doilea participant al proiectului şi anume Ilie Creţu, deoarece acesta a acumulat cele mai puţine lead-uri până acum. Dar, surpriză! Ilie este totodată unul dintre lideri după mărimea profitului, dar şi favoritului publicului timp de câteva săptămâni la rând. Verdictul juriului a fost clar: Ilie Creţu îşi va continua participarea în proiect.

La penultima lecţie de Coaching, mentorii au vorbit despre procesele interne de business, forme juridice, tipuri de autorizaţii, contracte şi cum să-ţi alegi un partener pe potrivă.

Nu uita să urmăreşti reality show-ul “Business Factory” în fiecare seară de sâmbătă şi să-ţi susţii favoritul votând pe pagina proiectului TV: http://factory.angrybusiness.md/cases

"O mâna" de corporaţii controlează aproape tot ceea ce cumpărăm de mâncare din magazine, rezultă dintr-un studiu efectuat de Oxfam Internaţional, organizaţie care lupta împotriva sărăciei globale.

Potrivit studiului, "The Big 10" cele mai puternice companii producătoare de mâncare şi băuturi la nivel mondial sunt: Coca-Cola, PepsiCo, Unilever, Danone, Mars, Mondelez International, Kellogg's, General Mills, Nestle şi Associated British Foods.

Aceste firme au emis anul trecut 263,7 milioane de tone de gaze cu efect de seră. Dacă ele s-ar afla într-o singură ţară, acea ţară ar fi pe locul 25 în topul celor mai poluante state din lume, scrie Business Insider, citat de DailyBusiness.ro.

Camera de Comert si Industrie a Republicii Moldova, in parteneriat cu organizatiile interesate, Va invita sa participati la concursul “Premiul pentru realizari din domeniul calitatii — 2014”.

Scopul concursului: identificarea companiilor ce au implementat cu succes managementul calitatii si promovarea abordarilor moderne ale calitatii.

Participarea la concurs reprezinta o oportunitate reala in consolidarea si amplificarea prestigiului organizaliei Dvs. In randul consumatorilor si al societatii in ansamblu.

Persoanele interesate de a participa la concurs sunt rugate sa prezinte formularele de participare completate la sediul CCI a RM sau sa le expedieze la adresa de e-mail: //petrova@chamber.md" target="_blank" rel="nofollow">petrova@chamber.md pana la data de 24 decembrie 2014.

Documente atasate:

Cerere in limba romana

Ancheta declaratia

Scrisoare

Informatii suplimentare:
Directia Targuri si Expozitii a CCI a RM,
tel./fax: (022) 235410, 211442, 210725
chamber.md

Academia de Științe a Republicii Moldova și Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic (AITT) au organizat o prezentare a proiectelor reușite din anul 2014, în cadrul cărora instituțiile științice ale țării au lucrat la comanda și conform condițiilor de cofinanțare din partea companiilor autohtone și a celor străine.

Este cunoscut faptul că, în Moldova, un astfel de tip de cooperare se dezvoltă într-un ritm lent. Și una dintre problemele esențiale este latura financiară. Pentru aceste scopuri, bugetul alocat universităților și instituțiilor este foarte mic, iar businessul își investește banii cu puțină neîncredere.

Extinderea acestor posibilități pentru întreprinderi este propusă de către câteva proiecte, atât existente de mult timp, cât și noi. De aceea discuția a început cu partea financiară, prin prezentarea noilor oportunități care sunt propuse subiecților afacerilor mici BC Mobiasbanca Groupe Societe Generale SA și Organizația pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (ODIMM).

Un proiect totalmente nou a fost prezentat de către Manfred Speisberger, reprezentantul Centrului pentru Inovare Socială din Austria.

Programul se numește Energy Research to Inoovation (ener2i) și a fost lansat încă pe fondurile FP7 (1 milion de euro), fiind calculat pentru anii 2013-2016 și axat, desigur, pe proiectele din domeniul eficienței energetice.

În cadrul acestui program, entitățile de afaceri din Moldova pot beneficia de 11 vouchere cu o valoare de 4 mii euro fiecare, cu ajutorul cărora poate fi plătit instituției științifice nu doar R&D-ul, dar acestea pot fi utilizate și în alte scopuri. De exemplu, pentru achitarea vizitelor la diverse conferințe științifice, expoziții tematice etc.

După cum a explicat directorul AITT, Roman Chirca (și anume departamentul lui reprezintă ener2i în Moldova), proiectul are un caracter pilot și, având rezultate bune, va fi prelungit și extins. Acum deja din cele 11 vouchere pentru Moldova, 6 vor fi finanțate din resursele FP7 (care va fi înlocuit de „Orizont 2020”, iar 5 de către Centrul pentru Inițiative Europene. Informații adăugătoare pot fi găsite pe site-ul http://ener2i.eu/innovation_vouchers/moldova.

Pentru Moldova, proiectul a fost lansat pe 11 decembrie 2014, iar deadline-ul de depunere a cererilor pentru vouchere este de 2 martie 2015, ora 17:00. Este curios faptul că, spre deosebire de alte numeroase proiecte europene, pentru ener2i este suficientă descrierea succintă a ideilor pe două, maxim trei foi. Rezultatele concursului vor fi anunțate pe 30 martie 2015.

Drept istorii de succes au fost prezentate patru proiecte, dintre care trei au fost realizate pe baza științifică a Universității Tehnice din Moldova.

Primul proiect, prezentat de către doctorul Boris Carabulea constră în elaborarea și implementarea tehnologiilor avansate de fabricare a produselor lactate ecologic pure cu noi culturi starter, pentru compania Sinerg Sistem SRL. Finanțarea a constat în 25 mii de lei din buget și de la entitatea de afacere. Ca rezultat, în cadrul întreprinderii au fost lansate în producție 5 tipuri de brânză moale și 5 tipuri de brânză tare, tot atâtea tipuri de produse lactate și câte 2 tipuri de smântână și unt. Au fost instruiți angajații și a fost reglată reciclarea deșeurilor.

„Centrul de cercetare pentru produsele agro-alimentare din cadrul Universității Tehnice permite soluționarea eficientă a unor astfel de sarcini”, - a spus domnul Carabulea.

Doctorul habilitat Valeriu Dorogan a comunicat faptul că, în cadrul parteneriatului cu întreprinderea M-Inter-Pharma a fost elaborat un complex mamografic mobil, pe bază de automobil. Deși în el au fost investiți 1 mln din resursele bugetului și 2,3 mln de resurse particulare, acesta s-a dovedit a fi cu mult mai ieftin decât analoagele lui din străinătate, fără a influența însă calitatea studiilor realizate. Importanța socială a unui astfel de proiect nu poate fi supraestimată.

Reprezentantul Institutului de Fizică al AȘ RM, Mihail Rotaru, a prezentat două proiecte realizate în colaborare cu Uzina Topaz. Ele au fost finanțate conform schemei 40/60. Investițiile au reprezentat, respectiv, 1,635 mln/ 2,34 mln lei din buget și 1,52/2,28 mln de la întreprindere.

Subiectul a fost abordat de către profesorul, membrul corespondent al AȘ RM, Alexandru Dicusar: „În opinia mea, noi nu apreciem destul de corect lucrul efectuaut. Principalul aspect este crearea clusterului Elchim-Moldova, în cadrul căruia sunt incluse Uzina Topaz și Institutul de Fizică al AȘ RM, și Universitatea Tehnică, și altele. Prețul muncii în Moldova a unui lucrător la strung este de 5 ori mai jos decât în Moscova. De aceea, ceea ce este elaborat și realizat aici poate fi livrat clientului și pe avioane, - oricum va fi convenabil. Acestea sunt spuse din punct de vedere economic.

Din punctul științific de vedere: noi am început să producem strunguri pentru lame mici de turbine la comanda Uzinei „Topaz” și a industriei aviatice din Rusia. Și am ajuns la strungurile care prelucrează lame de dimensiuni mari, clientul nostru fiind, acum, SA „Gazprom”. Pentru Moldova, experiența unui astfel de cluster este foarte importantă”.

Doctorul habilitat Mircea Bernic a povestit despre elaborarea și implementarea uscătoriilor pentru legume și fructe, cu o capacitate foarte solicitată în Moldova, 6-8 tone de materie primă, care folosește drept combustibil peletele din biomasă. Costul total al proiectului este de 600 mii lei, dintre care 245 de mii reprezintă resurse din buget.

„Noi observăm cum antreprenorii privați încep să aibă mai multă încredere în proiectele în care cofinanțarea este asigurată de stat, - a spus la finalul evenimentului pentru redactorul șef MyBusiness.md directorul ODIMM, Iulia Iabanji. – Vă amintiți cum în urmă cu câțiva ani promovam cu greu proiectul PARE 1+1? Iar acum avem deja 100 de cereri pentru anul viitor și dacă nu se va mări volumul de resurse, alocate acestui scop din partea noastră, atunci în luna aprilie banii se vor termina. Iar dvs știți că fiecare leu, investit de către stat în cadrul PARE 1+1, migranții și membrii familiilor lor investesc în economia țării aproximativ 4,5-5 lei proprii”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

În poză:

1. Iulia Iabanji și Roman Chirca
2. Manfred Speisberger
3. Boris Carabulea
4. Alexandru Dicusar

„Pentru Moldova, lichiorul este un tip netradițional de băutură alcoolică, de aceea și există o cerere mică pentru el, - spune Ion Toma, directorul general al întreprinderii horticole, „Moldcoop”, - el poziționându-se drept băutura țărilor nordice. La noi, însă, lichiorul este privit ca și o vodkă obișnuită. Dar acestea sunt niște tradiții distincte de consum”.

Lichiorul a fost inventat de către alchimiștii medievali, în timpul căutării elixirului nemuririi. Până la sfârșitul secolului XIX băutura a fost foarte scumpă, de aceea și-o puteau permite doar nobilii, care au și întemeiat tradiția de consum – lichiorul se bea după masă, cu sau fără cafea, din păhărele mici de 25 g. Este băut încet, cu înghițituri mici, savurând gustul băuturii. În Moldova, lichiorul nu a fost băut niciodată în acest mod și probabil nici nu va fi. De aceea, „Moldcoop” urmărește să se extindă pe piața externă.

În perioada sovietică, piețele tradiționale de comercializare a lichiorului natural moldovenesc au fost în țările Baltice, Belarus și Rusia. Și până astăzi se mai amintește de el acolo.

„Ultima dată ne-am prezentat lichiorul în anul 2012 în Moscova, în cadrul expoziției „Toamna de aur”, - a zis Ion Toma. – Am fost vizitați și de Vladimir Jirinovski. Pentru ca o celebritate să promoveze un produs trebuie să-i fie plătiți bani grei, iar Jirinovski a făcut-o gratuit. El a gustat lichiorul nostru și acesta i-a plăcut atât de tare, încât el a și zis instant: „Cetățeni ruși, procurați produsele ecologice din Moldova!”. Discursul lui l-am înregistrat pe reportofonul din telefonul mobil. Au fost și alți vizitatori, descendenți ai generației sovietice, și-au dorit să cumpere, noi, însă, dispuneam în stoc doar de modelele destinate expoziției și, propriu-zis, degustării. Și până acum lichiorul nostru a rămas în memoria celor din Rusia, chiar dacă nu suntem o întreprindere la fel de mare cum ar fi Aroma sau Cricova. Chiar și pentru Moldova, noi suntem o companie mică. Dar, cu regret, jocurile politice sunt mai presus decât cerințele consumatorilor: nu ne lasă să exportăm produsele”.

„Timp de trei ani lichiorul nostru primește certificatul de calitate al Uniunii Europene, iar în luna decembrie a acestui an trebuie să primim un certificat similar și pentru anul 2015, - își continuă discursul Ion Toma. – Dar chiar și cu acest document este foarte complicat să ne extindem pe piața UE. Nu vorbim de Rusia, Ucraina sau Belarus. Semnând contractul, reprezentanții UE cer stricta respectare a acestuia – la zi, oră, ba chiar minut, în caz contrar intervenind sancțiuni drastice. Totodată, ei cer livrarea produselor în cantități mari. Nu este prea complicat să le îndeplinești cerințele, existând o singură barieră – cea financiară, fiind vorba despre câteva milioane de lei”.

„Conform normelor standardelor naționale de stat, produsele ecologice nu pot fi păstrate o perioadă lungă de timp. Deși lichiorul este o băutură alcoolică, după îmbuteliere, termenul lui de valabilitate este de 6 luni. Este de o sută de ori mai complicat să lucrezi cu un astfel de produs, decât cu alte tipuri de bunuri, care conțin și conservanți. Până reușim să îmbuteliem, să pregătim documentele necesare, să trecem vama, pentru a livra lichiorul la punctul de comercializare, trece deja o lună. Iar cu o lună înainte de expirarea produselor, vânzătorul trebuie să ne anunțe că ne va întoarce bunurile necomercializate sau vor plasa o reducere pentru acestea. Astfel, lichiorul trebuie să fie vândut în decurs de patru luni. Totodată, trebuie luat în calcul faptul că cumpărătorului nu îi place să procure produse necunoscute. În această ordine de idei, Rusia și țările Baltice reprezintă o zonă preferabilă, deoarece acolo lichiorul moldovenesc este apreciat și până în prezent”.

În urmă cu un an, „Moldcoop” a încercat să comercializeze lichiorul pe piața locală – o jumătate din produse nu au reușit să fie vândute și băutura a fost întoarsă la fabrică. Anul acesta, lichiorul nici nu a fost îmbuteliat, beciurile întreprinderii fiind umplute cu amfore cu lichior natural, de cea mai bună calitate. Poate că s-ar fi cumpărat mai bine în Moldova, dar „ne-a fost stabilit nivelul minim de preț pentru comercializare, - spune Ion Toma. – Acum nu putem să vindem en-gros o sticlă de 500 ml mai ieftin de 27 lei. Plus cheltuielile suplimentare și procentul de 20% adăugat la comercializarea cu amănuntul”. Ca rezultat, prețul unei sticle de lichior natural poate ajunge la 40-50 lei. (Un litru de, așa-zis, spirt „de Kvint”, se comercializează pe piețele aferente Pieței Centrale din Chișinău la 30 de lei, - nota red.). Desigur, în locul unui lichior dulce de 30˚ cumpărătorul va alege ceva mai ieftin și mai tare.

Astăzi, la „Moldcoop” lucrează 58 de angajați într-un schimb. Mierea și sucurile salvează întreprinderea. Plus vinul. Mierea de la Moldcoop este solicitată în străinătate. Anul trecut, întreprinderea a vândut 165 de tone în străinătate. O partidă mare a fost comandată de Dubai, urmează Polonia. Vinul „Moldcoop” este și el foarte bun. Se comercializează „Lidia” la sticlă, 17˚ tărie – dulceag, tare și aromat. Din acest vin întreprinderea făcea și spirt, din care, ulterior, erau preparate lichiorurile. Tehnologia de preparare a acestora este următoarea: în spirt sunt plasate vișinele, cireșele, caisele, petalele de trandafir și lăsate timp de câțiva ani. În cadrul întreprinderii spirtul produs este foarte calitativ, chiar și „Aroma” un timp îl procura de la „Moldcoop”.

Întreprinderea produce și balsamuri, utilizând, aproximativ, același principiu ca și în cazul obținerii lichiorului, doar că plasează în spirtul de struguri pe 6-7 ani nu fructele, ci ierburile aromate de 21 de soiuri. Un astfel de balsam, ca și lichiorul, are proprietăți de profilaxie, prevenind răceala. Sunt destule 50-70 de grame de băutură la primele simptome ale răcelei, pentru neutralizarea acesteia.

Acestea fiind spuse, lichiorul moldovenesc are totul pentru a cuceri gusturile cumpărătorilor europeni. Dar „Moldcoop” este o întreprindere cooperativă. Sunt și instanțe superioare – Uniunea Consumatorilor din Moldova, Biroul Executiv, iar și mai sus – Consiliul. „Consiliul este compus din mai bine de 100 de persoane. La fel ca și în Parlament, acolo sunt profesori, tractoriști, - zice Ion Toma, - încearcă să le demonstrezi faptul că pentru modernizarea întreprinderii sunt necesare sume mari. Iar fără modernizare, drumul lichiorului nostru în Europa este închis. Sunt doar un director general. Dacă ar fi a mea întreprinderea, mi-aș da la bancă toată averea, aș lua un credit și aș comercializa lichiorul nostru undeva prin Finlanda sau Norvegia”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Întreprinderile din Moldova, care au participat la Iarmarocul anual Interațional de Binefacere, organizat de Clubul Internațional al Femeilor din Moldova (IWCM), au câștigat, în scopuri de binefacere, o sumă mare de bani – 57 230 lei.

“Am reușit să câștigăm dublul din sum ape care am făcut-o anul trecut, ce abea ajungea la 30 mii lei. Dar! E mai important faptul că Moldova pentru prima oară a reușit să-i întreacă pe ceilalți participanți de la Iarmarocurile de Crăciun, și anume pe reprezentanții misiunilor diplomatice. Acest concurs “cine va câștiga mai mult” nu este unul oficial, însă noi, până în prezent, adunam cel mai puțin, - a povestit pentru mybusiness.md reprezentantul comitetului de organizare al Iarmarocului Ludmila Bumacova”.

E deja al 18-lea an când are loc Iarmarocul de iarnă de Binefacere din Chișinău. Organizatorul lui e Clubul Internațional al Femeilor din Moldova, format din soțiile ambasadorilor, acreditate în Moldova, și din reprezentanții misiunilor diplomatice. Scopurile acestuia sunt: dezvoltarea relațiilor culturale între țări și binefacere. Pe parcursul activității sale, IWCM a adunat, pentru diferite scopuri de binefacere, 0,5 milioane dolari.

În mod tradițional, înainte de sărbători Clubul Internațional al Femeilor din Moldova organizează iarmarocul de binefacere, câștigurile căruia sunt donate celor nevoiași. Anul respectiv banii vor fi donați copiilor care suferă de leucemie și alte boli oncologice, care se tratează în departamentul de hematologie și oncologie pediatrică al Institutului Oncologic din Republică, dar și pacienților din Centrul de chirurgie oro-maxilo-facială.

Iarmarocul de iarnă e o călătorie de o zi în jurul lumii, unde fiecare stat își prezintă produsele sale naționale, cum ar fi mâncare, băuturi, arta, haine, cărți și jucării pentru copii – toate la prețuri avantajoase. Apropo, intrarea a fost gratuită, iar participanții nu plăteau pentru arenda spațiului de vânzare.

Anul respectiv pavilionul MoldExpo a avut parte de un număr remarcabil de vizitatori. Fiecare din țările participante își atrăgea consumatori prin decorurile de Crăciun, însă accentul s-a pus pe ofertele de produse (sau mărfuri), care sunt concepute de clienți ca fiind “naționale”, corespunzătoare doar țării în cauză. De exemplu, masa chineză oferea vodkă din orez (80 lei) și ceai verde (100 lei), la masa englezilor puteai găsi budincă budincă (200 lei), Baileys (5 lei un gât) – la irlandezi, sandwich-uri cu castraveți murați și somon (15 lei) – la ruși și cafeaua turcească (15 lei) la masa din Turcia, și multe altele. Astfel, toate acestea puteau fi observate și gustate doar la Iarmarocul dat. Au fost la fel de atrăgătoare și mărfurile naționale și internaționale, care pot fi găsite și în magazinele noastre, însă care erau oferite la Iarmaroc fără TVA - bomboane ucrainene, cărți din România, bijuterii din Țările Baltice.

În total, la Iarmarocul de Binefacere de iarnă au participat 35 de întreprinderi. Majoritatea au fost reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii din domeniile farmaceutice și agrare. Au fost doar câțiva reprezentanți ai companiilor mari. Directorul adjunct al departamentului de marketing și de relații internaționale al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare Sergiu Tirigan a constatat pentru mybusiness.md că la Iarmarocul de Binefacere au fost invitate multe companii. Totuși, unele au renunțat din motive personale și Ministerul nu avea “drepturi morale să-i oblige să participe”. “Din cei 35 de participanți din Molodva, 18 firme au decis că e mai eficient să doneze anumite sume de bani, decât să se ocupe de vânzări la iarmaroc. Cea mai mare sumă donată a fost de 8 mii lei, cea mai mică – 400. Din principii etice, nu vom nominaliza pe nimeni”, - a spus el.

Reprezentantul comitetului de organizare al Iarmarocului Ludmila Bumacova a remarcat că fiecare participant a contribuit în limita posibilităților sale. “Nu exista un minim pe care participanții trebuiau să-l doneze. De exemplu, companiile de vinuri au donat de la 400 până la 1500 lei. O sumă mare de bani au dat întreprinderile mici, care vindeau prăjituri – 4 mii lei. Firmele farmaceutice (10 participanți) au contribuit cel mai mult. Unele întreprinderi agrare mici au decis să doneze resturile de mere, poamă și miere școlilor-internat din Strășeni.

Au participat în scopuri caritabile și meșterii populari de hand-made. Ei au contribuit cu sume între 100 și 800 lei”.

Răspunzând la întrebarea corespondentului mybusiness.md despre perspectivele de desfășurare ale Iarmarocului similar anul viitor într-un alt loc și despre schimbarea condițiilor de participare (firmele nu plăteau pentru arendă), Ludmila Bumacova a constatat: “Numărul mare de vizitatori din anul acesta a demonstrat că nu e deajuns să avem la dispoziție doar un pavilion de la MoldExpo. E posibil ca anul viitor să avem nevoie de un spațiu mai mare, doar crește și numărul de doritori să participe la Iarmaroc. Anul acesta intrarea a fost gratuită. Dar, totuși, dorim să introducem o plată simbolică pentru intrare, pentru ca fiecare vizitator să poată contribui la binefacere”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Daca sunteti conducator;

Daca va place sa va perfectionati;

Daca Dvs nu doriti sa platiti pentru studii mai mult decit costa in realitate.

Cititi acest articol pina la capat.

A venit timpul sa ne planuim bugetul pentru anul urmator si conducatorii isi pun intrebari despre citi bani sa ofere pentru perfectionare. Luind in consideratie faptul ca trebuie sa invatam continuu, dar sa platim in plus nu prea se doreste. Aici noi intelegem ca toti noi am invatat pina acum, dar nu fiecare din invatamintele anterioare ne-au oferit noua cunostintele si capacitatile dorite. Si cu atit mai mult, nu fiecare invatatura nea ajutat sa obtinem rezultatele sau succesele dorite in lucru sau in viata de zi cu zi.

Mai jos o sa gasiti reguli rezonabile in alegerea trainingurilor in vinzari care garantat o sa va aduca pe Dvs si colaboratorii Dvs spre atingerea scoputilor propuse. Si daca noi alegem traininguri pe vinzari, atunci rezultatul acestor antrenamente vei fi un vinzator sau veai avea o echipa de vinzatori, care neobosit vor mari veniturile si vor micsora cheltuelile companiei.

1. Aflati cit timp din lectiie pe vinzari vor lua antrenamentele practice. Asa cum e obisnuit deja sa numim seminarile teoretice, taininguri, este foarte important sa stititi timpul acordat practicii. Daca antrenamentele practice ocupa mai mult de 50 % din lectii, atunci puteti parcurge pasii descrisi mai jos.

2. La alegerea unei companii de consulting, atrageti o deosebita atentie la accesibilitatea acestei companii si cu sincera dorinta sa va trasmita contactele clientilor, care deja au primit de la ei astfel de traininguri.

3. Sa nu va fie lene, telefonati 5 – 10 clienti si confirtmati informatia despre rezultatele traininguri si ca aceste informatii sunt veridice.

4. Cel mai bine sa sunati clientii care au primit lectii de vinzari nu mai putin de 4 – 5 luni mai inainte. Foarte des se intimpla ca eficacitatea instruirii, adica vinzarile cresc nu numai o luna dupa instruire, dar cres si pe o perioada mai lunga de timp.

5. Aflati daca se urmaresc rezultatele instruiriilor. Informati-va in raport procentual cum sau modificat vinzarile. Nu fiecare conducator o sa va spuna cifrele exacte din vinzari, dar in raport procentual aveti mai multe sanse sa obtineti raspunsuri veridice.

6. Intrebati companiile de consulting cum privesc ei ideia ca prin incheerea contractului de oferirea trainungurilor este nevoie sa indicati cifra garantata de sporirea vinzarilor pentru angajatii instruiti.

Garantiile descrise in contract le poate oferi doar acea companie care este sigura ca lectiile lor intr-adevar vor da rezultate.

Suntem convinsi ca daca veti parcurge in totalitate pasii descrisi mai sus Dvs. la sigur veti putea alege traininguri pe vinzari pentru Dvs si colaboratorii Dvs.

Cu mare dorinta sa va ajutam, Veceslav Bogdanov, (trainer în vânzări, conducătorul companiei «МАСТЕР ПРОДАЖ» - "Maestru in vinzari" SRL).

Publicat cu permisiunea autorului

Banala parola a unui cont personal accesibil prin intermediul mijloacelor digitale incepe sa fie inlocuita cu alte metode de certificarea identitatii, mult mai sigure in opinia specialistilor.

Bataile inimii, scanarea retinei sau a sistemului de vase sanguine din palma tind sa inlocuiasca atat parolele greu de retinut, cat si metoda amprentarii.

Bazate pe principiile masuratorilor biometrice complexe, noile dispozitive smart create pentru cresterea sigurantei in identificarea utilizatorului prind din ce in ce mai mult teren, arata un reportaj al postului TV american CNN.

Amprenta, eliminata de bataile inimii

"Iti lasi amprentele peste tot, zi de zi. Lasi urme care pot fi copiate si folosite apoi impotriva ta", argumenteaza Karl Martin, directorul executiv si fondatorul companiei canadiene Bionym.

Iar solutia oferita de canadienii de la Bionym este Nymi, o bratara digitala care are rolul de a masura ritmul cardiac pentru a autentifica identitatea unei persoane. Senzorii acesteia citesc impulsurile electrice generate de muschiul inimii, care sunt unice pentru fiecare individ in parte.

Aplicabilitatea, desi de domeniul viitorului, este extrem de simpla. "Te duci la magazin, apropii bratara de cititorul electronic si platesti cumparaturile fara sa fii nevoit sa iti cauti cardul. La fel si la un ATM, aparatul te va recunoaste prin intermediul bratarii fara alte verficari", mai spune Martin.

Poate parea un pic infricosator ca identitatea ta sa fie recunoscuta la tot pasul de masinarii, dar cum hackerii din ziua de astazi nu intampina nicio piedica in spargerea unor sisteme complexe de coduri, aceste masuratori biometrice par solutia ideala de protectie in fata atacurilor cibernetice.

Internetul are si o epoca apusa

Desi are abia cateva decenii de cand a intrat in viata noastra, internetul are deja un trecut si o istorie apusa, ori cel putin asa cred specialistii vizionari.

"In trecut, totul se axa pe a concentra informatii in centrul unei retele si apoi de a construi ziduri de protectie in jurul ei cu firewall-uri, programe antivirus si alte programe asemanatoare. Astazi lumea nu mai functioneaza dupa aceste criterii", considera Alastair Paterson, director executiv al Digital Shadows, o companie de evaluare a riscurilor de securitate cibernetica.

Noua evolutie a dispozitivelor digitale si programele concepute pentru acestea au impins intr-adevar la cosul de gunoi al istoriei programele antivirus create in trecut ca unica arma de protectie impotriva hackerilor. Astazi, pana si un copil de gimnaziu poate sparge cu usurinta un antivirus, iar masurile de securitate ale viitorului par sa se rezume la caracteristicile fiecarui individ.

"Viziunea noastra despre viitor este ca orice dispozitiv inteligent trebuie sa fie adaptat si personalizat in functie de fiecare individ in parte. Aceasta presupune sa raspunda diferit, in functie de persoana care il utilizeaza", explica directorul Bionym, Karl Martin.

http://www.business24.ro/

Niciodată nu este prea târziu pentru a deveni inventator. O demonstrează un bărbat de 60 de ani din estul Chinei care a creat o minimaşină perfect funcţională.

Nu a fost nevoie decât de o simplă ieşire pe străzile din Shanghai pentru ca inventatorul să atragă imediat atenţia. Şi nu avea cum să nu o facă. Participanţii la trafic au putut vedea un om pe un vehicul de 60 de centimetri lungime, 35 lăţime şi 40 înălţime care rula fără probleme alături de biciclişti şi motorete. Deşi viteza maşinii nu depăşeşte 20 de kilometri pe oră, omul spune că este mândru de invenţia lui.

„Vehiculul are semnalizatoare, faruri, iar semnalizatoarele se activează automat în funcţie de direcţia în care se roteşte volanul. Are un sistem audio care poate fi declanşat de la distanţă. La fel şi motorul. Telecomanda controlează de asemenea şi claxonul”, spune inventatorul mașinuței, Xu Zhiyun.

Maşina dispune de două miniventilatoare pentru a preveni supraîncălzirea motorului şi nu are nevoie de mai mult de patru litri de benzină pe zi. Invenţia omului i-a făcut curioşi pe vecinii săi care au vrut să încerece mini-vehiculul.

„Ideea lui este destul de bună, îmi place foarte mult. Mi-ar plăcea să cumpăr o astfel de maşină dacă s-ar vinde pe piaţă ca să plimb de plăcere cu ea”, spune un tânăr care a testat invenția lui Xu Zhiyun.

Iar dacă ar fi comercializată, maşina ar fi şi foarte ieftină. Bărbatul nu a cheltuit mai mult de echivalentul a 250 de dolari pentru a o produce.

http://www.money.ro/