Bălți, 10 Noiembrie 2014 — Administrația Parcului Industrial a lansat un nou web site: industrialpark.md. Pagina este destinată potențialilor investitori care doresc să lanseze sau să extindă o afacere în domeniul industriei constructoare de mașini, industriei automobilistice, dar și în alte domenii de producție și servicii. Site-ul oferă o imagine sistematizată și complexă asupra ofertei Parcului Industrial „Răut” potențialilor investitori. Aici vor fi concentrate și informațiile relevante despre climatul investițional al Republicii Moldova, în special în domeniul industrial.

Menționăm că Parcul Industrial „Răut” oferă rezidenților peste 50000 de metri pătrați de încăperi de producție și oficii, precum și infrastructură inginerească și de producție necesară lansării afacerii și o serie de servicii necesare: pază, inclusiv supraveghere video, pază antiincendiară, sistem de acces pe teritoriu etc., servicii engineering, inclusiv prototipizare și teste de laborator, consulting ș.a.

În afară de oportunitatea de a obține titlul de Rezident al Parcului Industrial, Răut SA oferă și oportunitatea de a beneficia de utilajele unice și serviciile uneia dintre cele mai profesioniste echipe în domeniul proiectării și producerii echipamentului hidroacustic, de navigație, echipamentului pentru industria energetică și cea a gazelor, electronică etc.

Website: industrialpark.md
Facebook: facebook.com/raut.balti

Discuție cu directorul general al Agenției pentru Inovare și Transfer Tehnologic, Roman Chirca.

MyBusiness.md: Anul 2014 este pe sfârșite. Am putea face deja principalele totaluri. S-a schimat ceva în Moldova, în privința abordării inovațiilor?

Roman Chirca: Și da, și ba.

De ce în întreaga lume domeniul business-ului generează, monitorizează și implementează inovații? Deoarece acest domeniu reprezintă elita proiectelor de afaceri, care neapărat garantează o profitabilitate mai mare. Nu 10-20%, coeficient care înseamnă un indicator bun pentru o întreprindere bine organizată, ci 100-150-200% pe an.

Pofta vine mâncând. Și acele întreprinderi din Moldova care au încercat să implementeze inovații și le-a reușit au „prins gust” și sunt dispuse în continuare să investească bani în noi proiecte. Deocamdată, sunt puține astfel de companii, dar ele există.

Bugetul agenției noastre pentru anul 2014 a fost de 10 milioane lei. Nu voi atrage atenția asupra faptului că pentru o perioadă de tranziție această sumă trebuie să fie de cel puțin 30 de ori mai mare, iar pentru o economie care se dezvoltă în regim normal – de 100 de ori. Dar acesta este un subiect aparte.

Din aceste 10 milioane am alocat 1 milion pentru structuri inovatoare și 8 milioane pentru cofinanțarea a 18 proiecte pentru inovare și transfer tehnologic, conform principiului 50/50. Astfel, pentru prima dată, în acest an, întreprinderile care trebuiau să aloce încă 50% au hotărât să-și mărească partea și cofinanțarea de la sectorul real a fost de mai bine de 11 milioane lei.

Se consideră că miliardele și inovațiile sunt acolo, în Silicon Valley, unde sunt create cele mai noi microprocesoare și ecranele de safir pentru iPhone-uri. Iar la noi sunt roșii și vinuri...

Săptămâna trecută, în presă au apărut știri despre sere, încălzite de către cazane care funcționează pe bază de biomasă. Această soluție este una bună, logică, dar nu și complexă. În anul următor planificăm să lansăm un alt proiect, legat de sere.

Este cunoscut faptul că la adâncimea de 3m temperatura este de +16 grade în decursul întregului an. Și dacă, pur și simplu, se va asigura circulația apei cu încălzire geotermală, chiar dacă afară vor fi -25 de grade, în seră temperatura nu va coborâ mai jos de +5, +7 ˚C. Adică în interior va fi asigurată zona climatică subtropicală, de exemplu – Antalia pe timp de iarnă.

Apoi deja sera poate fi încălzită prin orice metodă și pot fi obținute roșii și castraveți la prețuri care, cel puțin, nu vor fi mai ridicate decât cele turcești.

Componenta primară a inovațiilor este asigurată de către știință. Iar la noi are loc un continuu „exod al creierilor”, începând cu vârsta de 16 ani.

Nu este așa. La nivelul actual de dezvoltare al comunicațiilor, instituțiilor științifice și fondurilor din țările dezvoltate le este mai profitabil să sponsorizeze invențiile promițătoare „pe loc”, să aloce granturi și chiar să cumpere utilajul necesar pentru oamenii de știință și întregile instituții de învățământ.

În alt plan aveți dreptate: există ceva ce oamenii noștri de știință pot să facă, dar sunt domenii pe care nu trebuie de bazat. De aceea, acum noi alcătuim o hartă specifică (un catalog), în care vor fi incluse diferite teme, în cadrul cărora business-ul din Moldova poate conta pe invențiile autohtone. De exemplu, Institutul de Chimie al Academiei de Științe a Moldovei oferă servicii pentru dezvoltarea de noi tehnologii de reciclare a deșeurilor din plastic, în domeniile farmaceutice etc.

Mai mult decât atât, această hartă este bazată pe un triunghi: comunitatea științifică (cercetarea), universitățile (educația) și business-ul, care poate să absoarbă ceea ce a fost lucrat de către primii doi participanți.

Business-ul necesită exemple pozitive reale.

Noi vom merge pe altă cale. Am stabilit contacte cu Universitatea Tehnică din Vilnius, care a acumulat o experiență vastă de administrare a startup-urilor prin incubatoarele de inovații și parcurile tehnologice. Și, în anul 2015, vom crea în Chișinău un consorțiu, cu implicarea facultăților și a agenților economici, în cadrul căruia vom clona experiența din Lituania. În cadrul primei etape, specialiștii și antreprenorii din Vilnius vor implementa acolo startup-uri și modele care au funcționat în țările nordice. Și, dacă în decursul primului an, după cum plănuim, va fi demonstrată o creștere perfectă, atunci va fi timpul pentru a doua etapă: implicarea întreprinderilor autohtone.

De ce nu spuneți nimic despre fondurile europene? De obicei se aude pe fundal un „Europa ne va ajuta”, și nici nu se amintește despre posibilitățile autohtone existente?

Cum spun englezii, aceasta este „Last, but not least”. Ultimul după rând, dar nu și după importanță. Într-adevăr, există numeroase fonduri europene, posibilități pentru crearea de consorții de dezvoltare a clusterelor transnaționale.

Evenimentele recente – includerea Moldovei în programul „Horizon 2020” și în proiectul COSME, pentru creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii. Apropo, conform unui mesaj oficial, contribuția obligatorie a țării noastre în „Horizon 2020” a fost scăzută cu 50% anume datorită recunoașterii succeselor, realizate de știința noastră în cadrul participării la programul anterior FP7.

Pentru realizarea proiectelor majore de cercetare, din anul 2014 și până în 2020, UE a alocat pentru „Horizon” suma de 80 miliarde de euro.

Cât despre COSME, Moldova a devenit prima și, deocamdată, unica țară din rândul țărilor Parteneriatului Estic, care a fost inclusă în acest program cu un buget de 2,3 miliarde euro, pentru anii 2014-2020.

Însă toate aceste detalii reprezintă un subiect pentru o discuție care ar trebui purtată la începutul anului următor.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Pe piața moldovenească au apărut în ultima vreme multe haine sub mărcile producătorilor autohtoni, însă, majoritatea, sunt pentru femei. Unele din puține excepții au devenit costumele pentru bărbați EBBO. De fapt, în această nișă e greu de a se încadra, deoarece aici activează de mulți ani o întreprindere mare din Chișinău. Totuși proprietarul EBBO – Eugen Botnaru consideră că bărbații din Moldova pot fi surprinși prin ceva mai nou.

Eugen Botnaru a decis să deschidă întreprinderea proprie de producere a costumelor pentru bărbați deoarece el și prietenii lui le procurau peste hotare, în Moldova oferta fiind prea mică. Doreau să se îmbrace, pe de o parte, mai diplomatic, pe de altă parte – destul de lejer, - tinerii nu acceptă oficialități simulate.

- Stilul nostru – smart casual, e destinat tinerilor activi. Acest fapt se reflectă atât în cusătură, cât și în materialele de culori diferite. Acum doi ani am decis să producem astfel de haine, bănuind că există cerere pe piață. Am lansat producția fără să analizăm piața, - a admis Eugen. – Coseam de la început în atelierul nostru care se afla în Ialoveni. Eram doar trei persoane. La fel, de sine stătător ne ocupam de vânzări în unul din buticurile din Centrul Comercial Zorile. După, analizând eficiența afacerii noastre, am modificat-o.

Noi am înțeles că am comis de la început o mare greșeală, procurând și echipând atelierul, angajând lucrători, activând câteva luni fără a avea vânzări și doar consumând bani. În plus, am început de la un credit foarte mare. Acum înțeleg că trebuia să coasem prima tură la o întreprindere pentru a aprecia reacția pieței, iar după să investim.

Dacă cineva vrea să se ocupe de producție, nu e nevoie de a investi sume enorme de bani, fără a afla cum piața va aprecia marfa. E posibil de a promova acest produs prin Internet și de a începe vânzările acestuia înainte ca el să fie lansat pe piață. E mai rău când marfa stă deja produsă în depozit și nu știi cum să o vinzi. În plus, atunci când investești o sumă mare de bani poate să se întâmple că aceasta nu-ți va aduce profit. Din contra, banii îți vor genera în continuare pierdere (trebuie să plătești procente din credit și să faci reduceri la produs).

Mi-am dorit să am o afacere persoanlă, deaceea am deschis atelierul. Am două specializări – jurnalismul și relații publice (în USEM) și business și administrare (în ASEM). Pentru moment activitatea mea în calitate de prezentator (am lucrat la televiziune și radio, sunt prezentator la multe evenimente organizate de companii mari) îmi aduce mai mult profit decât afacerea mea.

În prezent, noi aducem materiale din Turcia, designerul nostru produce modelele pe care le realizăm în atelierul nostru, iar însăși procesul de coasere are loc la o fabrică de cusut. Costul unității e același, însă schema nouă are câteva avantaje. Nu mai e nevoie să plătim colectivul dacă acesta nu e încărcat cu munca, iar serviciile de coasere sunt plătite doar atunci, când comanda e deja gata, - îmi povestește interlocutorul.

MC EBBO a apărut acum jumătate de an. Înainte producția se vindea sub alt nume. Pentru Eugen Botnaru era foarte important să înțeleagă piața și cererea consumatorului. El își vedea costumele în gamele europene îndrăznețe, doar granițele cu UE au fost gata să se deschidă și părea că noi ne conformăm cu modul lor de viață. Totuși, în ciuda unei vârste tinere, bărbații din Moldova rămân conservatori și majoritatea nu sunt gata să experimenteze cu culori. Dacă pe străzile Chișinăului apare un bărbat în pantaloni roșii, poți fi sigur că el este un străin. Cei de la noi, fiind excepție, nu sunt gata să se îmbrace în felul respectiv. Iar cei mai îndrăzneți au trăit deja în Europa sau SUA.

Sacourile de culori aprinse (roșu, galben, portocaliu) nu se vindeau, deși vedetele noastre le împrumutau pentru o sesiune foto. Astfel, aceste culori sunt necerute chiar și în show-business. În Europa, în schimb, mulți bărbați de rând apar pe străzi îmbrăcați în diferite culori. Deaceea, după un experiment nereușit, întreprinderea nu mai riscă să producă sacouri multicolore.

Sub MC EBBO pe piață e lansată colecția de haine în diferite culori, care a plăcut mai mult consumatorului. În afară de culorile tradiționale – negru, gri, albastru – oferim haine verzi, cărămizii sau, de exemplu, un maro special, care pare neformal, dar destul de rezervat. La fel, întreprinderea și-a implimentat metode europene de realizare – sacouri și pantaloni sunt vândute separat, doar uneori cuiva nu-i prinde bine mărimea din partea de jos sau de sus și e nevoie de a alege unitatea de o altă mărime.

- Divizarea costumelor a avut efecte și asupra prețului. Dacă de la început ele costau în magazine 2080 lei, acum doar 1600 lei (sacoul – 880 lei, pantaloni – 720 lei). Părțile sale separabile la prețuri mai ridicate nu sunt acceptate pe piața noastră, - a observat Eugen. – Noi oferim și modele separate de sacouri și de pantaloni (pantalonii de vară din in costă 400 lei). Însă consumatorii locali consideră că este scump. Conform feedback-urilor oferite de clienți, ei sunt gata să plătească 500-600 lei pentru un sacou și 300-400 lei pentru pantaloni. Aici noi depindem de puterea de cumpărare a populației, astfel încât producția noastră se vinde în segmentele “mediu” și “mediu inferior” – pentru tineri care dorescă să se îmbrace bine, plătind o sumă mică de bani.

Noi am decis să ne retragem de la vânzări individuale deoarece trebuia să plătim arenda și munca vânzătorului, indiferent de faptul dacă există vânzări sau nu. E mai avantajos să dai produsul la realizare de unde vei plăti procentul. În prezent costumele sub MC EBBO sunt oferite în două centre Linella și în cadrul proiectului Din inima – branduri din Moldova. Trebuie să remarcăm faptul că proiectul CEED II/USAID ne-a ajutat nu doar în procesul de realizare, dar a și plătit activitatea asupra brandbook-ului pentru marca noastră comercială și site. În plus, noi am participat în cadrul seminariilor și trainingurilor pentru producători, care au fost foarte utile.

Anul trecut costumele noastre au fost prezentate la un fashion-show. Vedetele au probat hainele noastre, pe background a fost scrisă MC. Da, a fost plăcut și frumos. Dar acest instrument nu ne-a ajutat mult. Vânzările noastre sunt promovate de calitatea produselor pe care le oferim. Am observat că cei, care au procurat costumul nu-și mai aduc aminte numele producătorului. Pentru a transforma o marcă comercială într-un brand ai nevoie de mulți bani, de care nu dispunem pentru moment. Acum doi ani am comandat o publicitate în revistă, însă nici ea nu ne-a ajutat. E mai mult pentru formarea unei imagini și menținerea ei. Pentru ca o marcă să devină renumită, trebuie să consumi zece ani de activitate, promovându-ți mereu produsul.

Consider că ar fi mai bine să ne orientăm spre alte direcții. Îi lăsăm pe oameni să ne procure marfa și să aprecieze calitatea ei. Iar după ce cineva le va întreba: “De unde sunt costumele?” și ei vor răspunde – aceasta va fi cea mai bună publicitate. EBBO devine popular datorită paginei de Facebook și bannerilor de pe site-uri. Pentru moment suntem satisfăcuți și cu piața moldovenească, doar mai sunt încă consumatori care nu ne cunosc. Deoarece producem în cantități mici, clientul poate fi sigur că aceeași culoare au nu mai mult de 20-30 de persoane. Acest fapt îți oferă posibilitatea să te diferențiezi pe stradă, - consideră antreprenorul.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Această poveste este despre cum munca de acasă îi poate sugera unei femei ideea de a deschide o afacere proprie.

Aurelia Frunze a început să se ocupe de prepararea turtelor dulci de casă în urmă cu un an. Cum credeți, care a fost imboldul pentru o astfel de activitate? Insomnia, cauzată de o circumstanță cât se poate de întemeiată – femeia era în concediu de maternitate, având grijă de cel de-al doilea copil.

„Situația se prezenta astfel, încât nu puteam dormi nopțile, deseori trebuia să mă apropii de fiul meu, când plângea, iar apoi somnul dispărea. Ce să fac? Am hotărât să pregătesc niște turte dulci. Astfel, în timp ce alții dormeau, eu eram la bucătăria și coceam, primind plăcere din acest proces. Primele turte dulci pe care le-am făcut aveau o formă simplă, fără vreun ornament. Dar celor de acasă le-a plăcut mult. Apoi am hotărât să fac o turtă mai complicată. De 23 februarie, i-am copt soțului meu un cadou în formă de fruză, căci numele nostru este Frunze. Au urmat alte sărbători și am copt turte pentru prieteni și copiii lor, apoi a venit Paștele. Îmi plăcea să mă ocup cu aceasta, iar acum nu mă pot opri. În plus, copiii mei nu pot trăi fără turtele dulci și chiar mă roagă să-i las să participe la ornamentarea dulciurilor cu glazură”, - a zis Aurelia Frunze pentru MyBusiness.md.

Turtele căpătau forme tot mai diverse (iepurași, căsuțe, pantofiori, omuleți, floricele, inimioare – „cât de departe de duce imaginația”) și aspectul lor fizic devenea tot mai frumos („am început să folosesc glazura colorată”). Îndemânarea a crescut într-atât, încât acum Aurelia își dă frâu liber imaginației în cadrul unor întregi compoziții alcătuite din turtă dulce, construiește căsuțe comestibile și le plasează în diferite peisaje, de exemplu urmând tematica de nuntă.

Aurelia a luat rețeta clasică de turte dulci și o urmează cu strictețe. „Pentru ca turta dulce să fie gustoasă și să le efere plăcere oamenilor, toate ingredientele utilizate trebuie să fie naturale și proaspete. Pentru aluat folosesc doar miere naturală, unt și făină de grâu și de secară. Pentru obținerea diferitelor culori ale glazurii folosesc doar produse naturale, fără adaos de coloranți. De exemplu, cu ajutorul sucului din sfeclă roșie se obțin nuanțele roșii și roz, culoarea portocalie se obține din morcov, iar cea verde – din castraveți. Actualmente am o paletă largă de culori, de aceea și turtele duci arată ca de sărbătoare. Nu există niciun secret aici, totul poate fi găsit pe net și în cărțile culinare. Secretul meu constă în faptul că îmi place foarte mult să coc turte dulci”, - zice ea.

Zvonul despre turtele de casă, făcute de Aurelia Frunze, pe care ea le-a numit „Albinella”, s-a răspândit rapid printre cunoscuți. Au apărut și primele comenzi. Iar împreună cu comenzile au venit și invitațiile de participare în cadrul diferitelor iarmaroace și expoziții, unde foarte solicitate au fost turtele mici (de 5-8 lei) – părinții le cumpără copiilor săi și lor personal. În cadrul iarmaroacelor, pentru promovarea produselor „Albinella”, Aurelia îndeamnă trecătorii să guste din dulciuri. Tot acolo sunt distribuite și cărțile de vizită printre cei care și-ar dori să comande pe viitor o turtă deosebită pentru petreceri (nuntă, botez, jubileu). Prețurile pentru diverse turte dulci de sărbătoare variază între 200 și 400 lei, în dependență de complexitate.

Răspunzând la întrebarea MyBusiness.md care se referea la probabilitatea transformării unei munci de casă într-o mică afacere de turte, Aurelia Frunze a răspuns: „Acum, văzând interesul activ al cumpărătorilor pentru produsele mele, mă gândesc serios la perspectiva de a transforma coptul într-un „business” și, poate că, chiar în „afacerea vieții mele”, deși sunt traducătoare de limbă franceză, conform specializării. Mi-aș dori să plec de la aragazul de acasă și să mă ocup de copturi în cadrul unei fabrici proprii. La etapa actuală, am urmat un curs de business în baza unui program, am trimis o cerere și chiar am și trecut de o preselecție în cadrul concursului de credite pentru afacerile mici printre femei. Însă, întocmirea unui plan de afaceri, pregătirea tuturor documentelor necesită mai mult timp decât dispun acum. Am doi copii, iar unul dintre ei este foarte mic, încă. Cu regret, în acest an nu voi putea găsi timp și puteri pentru toate aceste lucruri. Dar am dorință, iar copiii cresc. Acumulez experiență, cunoștințe și clienți. Pentru mine totul încă e înainte”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Programul de Granturi Mici pentru Tineri din cardul proiectului „Europa pentru tine” este destinat tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 30 ani din regiunea de nord a R. Moldova. Aceasta are ca scop încurajarea participării tinerilor din regiunea de nord a țării în activități de promovare a valorilor și principiilor de integrare europeană, prin oferirea de suport financiar pentru realizarea iniţiativelor şi proiectelor acestora.

Pentru a putea solicita finanţare, tinerii trebuie să facă parte dintr- un grup de iniţiativă, format din minim 10 persoane. Eligibile pentru concurs sunt localitățile din raioanele: Edineț, Rașcani, Drochia, Florești, Șoldănești, Sângerei, Fălești, Glodeni și mun. Bălți. 

Pentru a aplica la această rundă de finanţare a programului, e necesar de întreprins următorii paşi:
1. Formaţi un grup de iniţiativă din cel puţin 10 persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 30 ani.
2. Descărcaţi formularul de aplicare de pe site-ul  www,civic.md. Tot aici găsiţi Ghidul solicitantului de finanţare  pentru a afla mai multe despre concurs şi criteriile de eligibilitate.
3. Completaţi formularul de aplicare împreună cu membrii grupului.   
4. Trimiteţi formularul de aplicare pînă la  28 noiembrie 2014  la adresa la sau la sediul AO Centrul de Informare și Susținere a Tinerilor Economiști ”CERTITUDINE” (mun. Bălți, MD 3100, str. Dostoievski 63, et. 2, birou 26-28).             
Programul de Granturi Mici poate oferi finanţări cu valoare maximă de 5.000 (cinci mii) lei pentru un proiect. Data preconizată de începere a proiectelor este 10 decembrie 2014, iar data finisării proiectului nu trebuie să depăşească 01 octombrie 2015.

Pentru mai multe informaţii contactează-ne prin telefon la 079999533/068588655 sau email: .

DESCARCĂ
Formularul de aplicare              
CONSULTĂ
Ghidul solicitantului de finanţare        
Încurajăm creativitatea şi originalitatea ideilor de proiecte. Finanţarea va fi acordată proiectelor care vor fi mai convingător formulate şi vor demonstra posibilitatea producerii unui impact practic.

Vă rugăm să citiți cu mare atenție ghidul aplicantului și vă urăm multă baftă!

Acest proiect este posibil datorită  ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Centrului de Informare și Susținere a Tinerilor Economiști “CERTITUDINE” , şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.

Un retailer de fashion din Republica Moldova isi pregateste intrarea pe piata locala prin intermediul Frisbo, prima platform de e-fulfillment din Romania, a declarat Bogdan Colceriu, CEO al companie, in cadrul conferintei retailArena – Innovation in Retail, eveniment organizat de wall-street.ro in parteneriat cu PayU, MasterCard si Evozon.

Frisbo este un serviciu care permite magazinelor sa isi externalizeze componenta logistica si operationala a business-ului de ecommerce, de la facturare, la depozitare, activ pe piata din februarie 2014. Compania a rulat in primele sase luni de activitate comenzi online de peste 500.000 euro si a ajuns la un portofoliu de circa 10 clienti, printre care Leonardo, Okian sau CosmeticPlant.

“La noi apeleaza start-up-uri fresh, retaileri cu activitate principal offline, companii din strainatate care intra in tara. Va exista un client de fashion din Republica Moldova care doreste sa intre in Romania prin noi”, a afirmat Bogdan Colceriu.

Daca Romania se afla la inceput pe zona de e-fulfillment, in Statele Unite ale Americii vorbim deja de o piata care serviseaza 40% din ce inseamna e-commerce. “Noi suntem abia la inceput si vor mai trece cativa ani pana piata se va dezvolta. E-commerce-ul romanesc este locul in care ne asteptam insa sa vedem cele mai mari cresteri in urmatorii 2 ani”, a mai spus Colceriu.

Frisbo, platforma de e-fulfillment care preia tot procesul operational si logistic al magazinului online, estimeaza un rulaj total de 1 milion de euro pentru clientii din portofoliu, pana la finalul anului. Potrivit acestuia, in prezent, depozitul Frisbo din Brasov, cu o capacitate integrala de 1.400 de metri patrati, este ocupat in proportie de 20% si pregateste pentru livrare o medie de cateva sute de comenzi pe zi.

http://www.wall-street.ro/

Află cum s-au descurcat participanţii cu prima temă pentru acasă şi cu provocarea care le-a testat abilităţile de negociatori.

La 20.00, fii cu ochii pe MBC TV sau vezi live AICI >>>http://mbc.md/rom/live/

07.11.2014, Chișinău – Noul concept al concursului „Marca comercială a anului” încurajează întreprinderile mici și mijlocii să dezvolte branduri proprii , iar fiecare participant va avea beneficii directe deja pentru faptul că se înscrie în concurs, a declarat astăzi președintele Camerei de Comerț și Industrie din Republica Moldova, Valeriu Lazăr, în cadrul unei conferințe de presă.

Concursul „Marca comercială a anului”, lansat astăzi, se înscrie în șirul de evenimente cu genericul „Fabricat în Moldova”, care include expoziția propriu-zisă, concursul „Marca comercială a anului” și Premiul în domeniul calității, care va fi decernat de CCI în parteneriat cu Asociația patronală din domeniul evaluării conformității. Anterior, premiul calității era decernat de către Guvern, însă de mai mulți ani concursul a fost suspendat. 

Președintele CCI, Valeriu Lazăr, a declarat că evenimentele respective au fost integrate într-un concept unic, având sloganul „Competitivitate - performanță și calitate”. Respectiv, toate evenimentele vor avea un singur comitet de organizare, în care au fost incluși atât reprezentanți ai instituțiilor publice relevante, cât și parteneri din sectorul privat și asociativ.

Potrivit Liliei Bolocan, director al Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), anual sunt depuse pentru înregistrate peste 1500 de mărci noi de către întreprinderile din țara noastră, însă la concurs se înscriau aceleași companii cu un portofoliu impresionat de mărci înregistrate și o reputație dobândită în timp.  Întreprinderile care se vor înscrie în competiție, vor beneficia de publicitate în publicațiile AGEPI, cursuri și consultanță gratuite la înregistrarea mărcilor, servicii gratuite de pre-diagnoză a proprietății intelectuale oferite de către specialiștii AGEPI și altele.

În acest an, la nominația „Debutul anului” se pot înscrie nu doar întreprinderile care au mărci comerciale consacrate, ci și cele care abia își dezvoltă un brand propriu și au depus cererea la AGEPI, însă încă nu au marca comercială înregistrată. Totodată, pentru a încuraja participarea IMM-urilor la concurs, organizatorii consideră oferirea pentru aceste întreprinderi a unei reduceri de până la 50% din taxa de participare la concurs și reduceri de 20% pentru o listă de servicii prestate de Camera de Comerț și Industrie, cum ar fi promovarea ofertelor comerciale, participarea la expoziții și misiuni economice, eliberarea certificatelor de origine, etc.

O altă noutate a ediției curente este reducerea numărului de categorii ale concursului de la 17 la 11. Totodată, a fost introdusă o nominalizare nouă  – „Marca consacrată”, la care sunt invitate să participe companiile ce dețin mai mult de 5 distincții ale concursurilor anterioare. Termenul limită pentru depunerea dosarelor este de 24 decembrie 2014, iar decernarea premiilor va avea loc la gala festivă ce se va desfășura în cadrul „Fabricat în Moldova”, la finele lunii ianuarie 2015.

Concursul „Marca comercială a anului” este organizat din anul 2003 de către Camera de Comerț și Industrie împreună cu Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și are ca scop promovarea rolului imaginii corporative a companiilor, acordarea asistenţei informaţionale în domeniul tehnologiilor de marketing, crearea condiţiilor favorabile pentru activitatea de business şi a unui mediu competitiv prin producerea mărfurilor şi prestarea serviciilor de o calitate înaltă.

În perioada 2003-2013, la „Marca comercială a anului” au participat circa 1060 de mărci comerciale din 18 raioane, precum şi din municipiile Chişinău şi Bălţi. Peste 280 dintre ele au fost decorate cu Premiul Mare „Mercuriul de Aur”.

  Comunicat de presă

Pe data de 3-6 noiembrie în Londra a avut loc cel mai important eveniment global formatul B2B pentru industria turismului. Acesta a atras un număr record de 82,312 de vizitatori și cumpărători la deschidere.

Pe data de 3 noiembrie, în prima zi, a fost semnat Memorandum-ul de Înțelegere între Agenția Turismului a Republicii Moldova și Organizația Mondială a Turismului (OMT), care stabilește cooperarea între aceste două organizații pentru următorii 2 ani în vederea sporirii și îmbunătățirii competitivității și durabilității sectorului turismului al Republicii Moldova.

La această ediție s-au prezentat cu succes cei mai mari tur- operatori și prestatori de servicii care promovează Moldova ca destinație turistică: IM "Tatrabis" SRL, "Solei-Turism", SRL «Infoturism Grup» (Amadeus Travel Lufthansa City Center), "All4Go" SRL, "Philipsky Tour" SRL, cît și Spitalul Internaţional “Medpark".

Cu suportul proiectul USAID CEED II, pentru prima oară, în cadrul acestui eveniment mondial, a fost organizată o conferință de presă care a prezentat Moldova fiind „№ 1 off the beaten path travel destination in Europe” (Nr. 1 destinația de călătorie pe calea nebătută în Europa) declarat de Lonely Planet. Jurnaliștii de la renumitele media Evasion TV (Canada), Travelholic Nomad, Independent, Guardian, Lonely Planet au avut posibilitatea să facă cunoștință mai îndeaproape cu cele mai cunoscute atracții turistice ale Moldovei printre care vinăriile, numeroasele mănăstiri ortodoxe , cetățile medievale, viața rurală și cultural autentică.

În timp ce turismul este încă o industrie în curs de dezvoltare, Moldova are un mare potențial neexploatat, acesta și fiind mesajul care stă la baza unei campanii ample de promovarea a Moldovei ca destinaţie turistică.

Domnul Sergiu Botezatu, Manager Superior de Proiecte al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) Moldova, precizează că Agenția sprijină eforturile depuse la toate nivelele în dezvoltarea industriei turismului în Moldova, care este o industrie importantă ce contribuie la creșterea economică a țării.

Informații suplimentare puteți găsi pe : www.moldovaholiday.travel

Poze: proiect turistic „Hai la țară”

The Democracy Grants Program provides seed money for projects that help develop the capacity and sustainability of non-governmental organizations in Moldova. This includes, but is not limited to, projects targeting the development of open, democratic processes at the local level, stimulation of citizens' participation in decision making, promoting civic education and strengthening democratic institutions and independent media in Moldova.

APPLICANT ELIGIBILITY

Eligibility is limited to not-for-profit organizations (NGOs, CSOs, Think-Tanks) officially registered in the Republic of Moldova. The organizations that have not previously received funding from the U.S. Embassy must submit a recommendation/reference letter from a donor organization. Direct funding for U.S. and third-country institutions is not available under this announcement. The organizations without Moldovan registration can apply only as partners via an eligible organization.

The program will not consider applications from:

• Organizations with affiliation to elected officials, political parties or religious groups
• Organizations that performed poorly in previous grants

Geographic Areas: all regions of Moldova

Eligible time period: 6-12 months

Eligible size of grants: $5,000-$24,000

GENERAL COMPETITION PROJECT THEMES

Grants must support initiatives such as: promotion of civil society; free flow of information; transparency in government; public education and advocacy; association building; rule of law and legal reform; conflict resolution; human rights; civic education; environment; market economy*; "watchdog" activities, anti-corruption awareness campaigns and training; and ethnic, minority and women's equality.

The application documents should be sent to  and . Do not archive documents in .rar .zip or other archive formats. The documents should be attached as individual files and sent in one email before the deadline.