23 cetățeni străini au solicitat cetățenia moldovenească prin investiții, iar o persoană a primit deja pașaportul de cetățean moldovean.

Moldovenii din diasporă, care vor dori să lanseze sau să dezvolte o afacere peste hotarele țării, vor beneficia de suport în cadrul proiectului Diaspora Business Connection care a fost lansat astăzi la Chișinău de Asociația Oamenilor de Afaceri Moldoveni de Pretutindeni (AOAMP), informează MOLDPRES.

Președintele Asociației, Alexei Repede, a declarat astăzi la o conferință de presă că proiectul își propune să susțină și să promoveze producătorii mici și mijlocii moldoveni din diasporă. Pentru asta, AOAMP va organiza o serie de evenimente în statele în care comunitățile moldovenilor sunt cele mai numeroase, cum ar fi Italia, Spania, Franța, Germania, Rusia. Inițiativa a fost lansată ca urmare a mai multor solicitări din partea moldovenilor care au lansat sau vor să-și lanseze afaceri peste hotare și au întâmpinat dificultăți.

Olga Postovanu, coordonator de proiecte în cadrul AOAMP, a spus că doritorii de a participa la proiect se vor putea înregistra gratuit online. Pentru aceștia vor fi editate ghiduri ale antreprenorilor în limba română pentru țările țintă ale proiectului. Ghidurile vor conține în particular informații despre cadrul legal din țara de referință, oportunități de investiții și programe de asistență, forța de muncă, taxe de înregistrare. În plus, aplicanții la program vor beneficia de consultanță în afaceri.

Potrivit informației oferite de Biroul Național de Statistică, în anul 2018 suma amenzilor aplicate a constituit 302,6 mil. lei și a fost cu 4,6% mai mare faţă de anul 2017. Din suma totală a amenzilor aplicate au fost încasate 129,4 mil. lei sau 42,8%.

Cea mai mare rată de încasare a amenzilor este înregistrată în domeniul agricol și sanitar-veterinar – 50,1%. În cazul contravențiilor din domeniul circulației rutiere au fost achitate 47,2%, cele ce atentează la regimul de transporturi – în volum de 46,9%, iar cele ce atentează la regimul frontierei de stat și regimul de ședere pe teritoriul RM – 44,4%.

În același timp, cea mai mică rată de încasare se atestă în cazul contravențiilor ce afectează activitatea autorităților publice — 18,8% și care atentează la drepturile reale –21,9%.

Potrivit informației, cele mai multe contravenții pentru care au fost aplicate pedepse sunt constatate de către:
• Ministerul Afacerilor Interne — 86,8%
• autoritățile administrative din subordinea Ministerului Finanțelor – 4,6%
• judecătoriile raionale şi municipale — 2,6%
• Inspectoratul pentru Protecția Mediului — 1,4%
• Poliția de frontieră – 1,2%.

Câte 1,0% din volumul contravențiilor aplicate le revine Serviciului Vamal și Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Biroului Naţional de Statistică al RM

noi.md

Potrivit legislației în vigoare, bunurile nedeclarate la trecerea frontierei sau cele de contrabandă sînt confiscate în folosul statului. Odată confiscate, acestea nu mai pot fi recuperate, a precizat pentru Noi.md, Cristina Rău, purtător de cuvînt al Serviciului Vamal.

În funcție de gravitatea infracțiunii comise, Codul contravențional și cel penal prevăd diferite sancțiuni. „Ce ține de domeniul vamal, există contravenții prevăzute de Codul contravențional. Vorbim de articolul 287, alineat 10 - trecerea peste frontiera vamală a bunurilor nedeclarate sau tăinuite de controlul vamal, care se sancționează cu o amendă ca variază între 3000 și 4500 de lei, cu reținerea bunurilor.

Alte două infracțiuni care cad sub incidența răspunderii penale sînt: contrabanda și eschivarea de la achitarea drepturilor de import”, precizează sursa citată. Totodată, legea prevede că, pe lîngă bunurile confiscate, se reține și unitatea de transport folosită la săvîrșirea contravenției. În cazul eschivării de la achitarea drepturilor de import, agenții economici plătesc și un anumit procent din valoarea totală a bunurilor reținute.

În funcție de decizia instanței de judecată, marfa este transmisă Serviciului Fiscal de Stat pentru valorificare. Dacă este vorba despre produse alimentare fără acte de proveniență, este sesizată Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, care dispune nimicirea acestora.

”Bunurile confiscate sînt depozitate în camera de corpuri delicate a Serviciului Vamal, iar apoi, după finalizarea anchetei și pronunțarea unei hotărîri, bunurile sînt transmise Fiscului, care acționează în baza legii”, a adăugat Cristina Rău.

noi.md

R. Moldova va beneficia cu un împrumut în sumă de 70 milioane de dolari pentru Proiectul de dezvoltare a sistemului energetic. Creditul a fost aprobat astăzi de către Consiliul Directorilor executivi al Băncii Mondiale, informeaza Radio Chișinău.

Potrivit unui comunicat al Băncii Mondiale, proiectul va sprijini interconectarea sistemului de energie electrică a R. Moldova la rețeaua europeană de energie electrică prin România și va consolida capacitatea și fiabilitatea distribuției locale a energiei. „Aceasta va fi vital pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică din Moldova, ceea ce va permite o aprovizionare cu energie electrică la prețuri competitive și transparente”, scriu reprezentanții organizației.

Astfel, proiectul va finanța construcția unei linii aeriene noi de tensiune înaltă de 400 kV între Vulcănești, în sudul R. Moldova, și Chișinău, modernizarea și extinderea substațiilor din Chișinău și Vulcănești, precum și consolidarea sistemului de transmitere și contorizare a energiei.

Congelarea este o metodă modernă de conservare care ne permite să păstrăm substanțele nutritive din fructe și legume. Datorită proceselor tehnologice moderne, acestea sunt înghețate imediat după ce au fost culese, la un interval de câteva ore, iar vitaminele și mineralele sunt păstrate în condiții optime. Acest proces ne permite să stocăm fructele și legumele pentru mai mult timp pentru a le folosi atunci când avem nevoie, în cantitatea pe care o dorim.

Pe lângă faptul că legumele și fructele congelate ne aduc, în principiu, același aport nutritiv valoros pe care ni-l oferă produsele proaspete, varianta congelată a acestora ne poate face viața mai ușoară. Datorită congelării avem acces la fructele și legumele preferate pe tot parcursul anului, le găsim mereu în supermarketuri, sunt adesea mai ieftine decât aceleași produse în varianta proaspătă și rezistă în congelator pentru o perioadă mai lungă de timp decât cele proaspete.

În industria alimentară se întâlnesc mai multe procedee de congelare (în curent de aer rece, prin contact cu suprafeţe metalice reci, prin contact direct cu agenţi intermediari sau criogenici) însă pentru fructe și legume cea mai răspândită metodă este congelarea cu șoc termic, care asigură reducerea rapidă a temperaturii în miezul produselor pentru a le păstra intacte caracteristicile organoleptice. Produsul este adus la temperaturi reci într-un timp foarte scurt, ceia ce permite formarea de cristale de dimensiuni mici în interiorul acestuia, aceasta fiind o condiție pentru a obține un produs mai sănătos.

Producătorii locali de fructe și legume congelate

Kardel

Companie ce utilizează metoda de congelare - șoc, o metodă de conservare naturală, care păstrează gustul și structura produsului original. Fructele și legumele nu se scurg și nu pierd forma, totodată păstrând aproape toate substanțele biologic active. În producția congelată nu se acumulează condensatul, ca la înghețare în frigider, iar fructele și legumele nu se lipesc între ele. Compania Kardel oferă o mare varietate de fructe și pomușoare congelate: piersici, caise, prune, vișine, coacăză neagră, căpșuni, aronie, cătină, etc., lgume congelate: dovleac, mazăre, cartofi, spanac, sparanghel, broccoli, roșii, etc, precum și diverse mixuri pentru supe, tocane și garnituri.

Alfa- Nistru

Întreprindere care deține marca comercială „Vis” și oferă legume, pomușoare și fructe congelate rapid după o metodă care permite păstrarea produselor pe un termen de până la 12 luni. Perioada din momentul culegerii până la procesarea și congelarea produselor durează mai puțin de două ore. Alfa-Nistru oferă caise, zmeură, coacăză neagră și vișine congelate, precum și mazăre, porumb sau diverse mixuri din legume.

Tiferet

Întreprindere din orașul Căușeni, uzina căreia se află la doar câțiva kilometri de plantațiile pe care cresc fructele și pomușoarele, ceea ce permite congelarea produselor îndată după ce acestea au fost culese. Compania Tiferet oferă piersice, caise, prune, vișine, căpșună, zmeură, coacăză neagră, cătină și măceș congelat.

Pomrubus

Întreprindere agricolă gestionată de Irina Pompuș-Mura care cultivă 6 soiuri de mure, dintre care cel mai răspândit e Thornfree, pe o suprafață de 1 hectar. O parte din cele aproximativ 10 tone cultivate pe an, merg la congelare. Este utilizată de asemenea metoda șoc, iar procesul are loc la o temperatură de -40 °C. Murele congelate pot fi păstrate timp de doi ani la -17-18 °C.

TIM

Gospodărie țărănească din satul Andrușul de Jos, raionu Cahul, în cardul căreia, de asemenea se cultivă mure de soi Arapaho, Triple Krown și Tayberry. La TIM produsele sunt congelate după aceiași tehnologie șoc, la o temperatură de -40 °C. Anual aici se produc circa 7 tone de mure congelate.

Lolly Berry

Unicul crescător de afine din Republica Moldova. Soiurile au fost achiziționate din Polonia și se numesc Duke, Bluecrop, Bluegold, Brigitta. De curând producătorul a început să ofere și afine înghețate, după aceiași tehnologie de congelare rapidă.

madein.md