Din 1 iulie, fiecare companie de asigurări va fi în drept să stabilească independent prețurile la asigurările de tip RCA și „Cartea Verde”. Ținând cont că urmează perioada estivală și o bună parte dintre cetățeni aleg să meargă în vacanță cu mașina, am contactat mai mulți actori de pe piața asigurărilor să aflăm dacă ne așteaptă vreo schimbare în acest sens. 

Reprezentanții companiei de asigurări ACORD GRUP S.A. ne-au informat că nu cunosc dacă prețurile se vor modifica de la data de 1 iulie, la fel și cei de la TRANSELIT S.A., GRAWE CARAT S.A., ASTERRA GROUP S.A..

„Schimbări nu sunt, la moment este stabil, nu trebuie să intre în panică lumea”, ne-au declarat cei de la GALAS S.A..

„Prețurile care au fost stabilite în februarie vor rămâne în vigoare și de la 1 iulie”, au adăugat reprezentanții companiei KLASSIKA ASIGURĂRI S.A.

În cazul asigurărilor de tip Carte Verde, prețurile valabile în prezent sunt:

15 zile:                                                                                               

Ucraina și Belarus – 3,47 euro                                                             

Ucraina, Belarus, Federația Rusă- 22,40 euro                            

Toate țările Carte Verde (Europa) – 34,86 euro                                                               

30 zile:

Ucraina – 4,62 euro

Ucraina, Belarus, Federația Rusă -  44,80 euro

Toate țările Carte Verde (Europa )- 69,72 euro

Potrivit asiguratorilor, cele mai solicitante zone sunt Ucraina (zona I) și Europa (zona III)).

Sannier Patrik a încetat să investească în afacerea sa, imediat ce a înțeles ca nu există nicio siguranță ca să obțină dreptate în instanțe.

În afacere au fost investite sume impunătoare, susține administratorul Valeriu Albot.

Valeriu Albot susține că în spatele Marinei Fadievici ar sta alte persoane care-și urmăresc interesele.

După ce Curtea Supremă de Justiție i-a dat câștig de cauză francezului iar Marina Fadievici urmează sa-i întoarcă francezului o parte din investiții, Sannier Patrik riscă să rămână și fără celelalte 56 de hectare de pământ unde sunt sădite livezi de fructe. Asta după ce Marina Fadeivici ar fi împrumutat de la Maxim Buzurnâi care i-a cumpărat terenurile, și alți doi cetățeni Vladimir Strechi și Iavtuhovschi Victor aproape 80 de mii de euro. Coincidența sau nu, toți acești trei cetățeni au mers în aceeași zi la judecătoria din Bălți unde au depus cerere de chemare în judecată pentru restituirea banilor. Interesele acestor trei indivizi ar fi fost apărate de către avocatul Angela Gherasin, soția președintelui judecătorii Bălți, Dumitru Gherasim care a examinat și dosarul lui Buzurnâi contra Marinei Fadievici. Am mers acasă la Marina Fadievici să aflăm dacă a împrumutat într-adevăr acești bani și în ce relație se află cu familia Buzurnâi, însă nu ne-a deschis nimeni ușa.

Am mers și la locul de muncă a Marinei Fadeivici. Aceasta lucrează maseuză într-un salon din Bălți, dar nu am gasit-o nici acolo. Am încercat să vorbim și cu Maxim Buzurnâi, fiul primarului din Sadovoe, care i-ar fi umprumutat bani Marinei, însă o angajată a acestuia ne-a spus că nu este pe loc.

Am încercat de nenumărate ori să-l contactăm la telefon, însă acesta întrerupea apelurile.

Am mers și la tatăl celui care i-ar fi împrumutat bani femeii, primarul din Sadovoe, Sergiu Buzurnâi, dar nici el nu era la locul de muncă.

La o distanță de cîteva zile, am mai făcut o încercare de a discuta cu primarul Sergiu Buzurnâi, însă, o angajată a primăriei, ne-a spus că acesta este la masă.

La puțin timp, însă, o altă angajată ne-a declarat că este plecat de dimineață la Chișinău.

Precizăm că Serghei Buzurnîi a fost al 9-lea în lista candidaților în circumscripțiile uninominale la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Democrat. Buzurnîi a fost înaintat pe circumscripția nr. 9, care include o parte a municipiului Bălți și două sate din raionul Fălești.

Am fost și la judecătoria din Bălți pentru a vorbi cu președintele acesteia, Dumitru Gherasim și să aflăm dacă soția sa Angela Gherasim îi apără interesele lui Maxim Buzurnâi și în ce relație se află cu familia acestuia. De asemenea, cât este de corect să examineze o cauză în care soția lui figurează în calitate de avocat și de ce Maxim Buzurnâi care este antreprenor a fost scutit de la plata taxei de stat fără a anexa probe ce ar demonstra situația materială dificilă așa cum prevede legea. Angajații de la judecătoria Bălți ne-au spus, însă, că Dumitru Gherasim este plecat în concediu. 

jurnaltv.md

Statisticile de pe piața imobiliară indică o ușoară scădere a construcțiilor în perioada următoare. În ianuarie – martie 2019 au fost eliberate 573 de autorizații pentru construirea clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Față de perioada similară a anului 2018, indicatorul se află în scădere cu 12,9%.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în primul trimestru al anului 2019, cele mai multe autorizații de construire au fost eliberate pentru mediul urban. Chiar și așa, numărul acestora, 349, este cu 6,7% mai mic comparativ cu perioada similară a anului 2018. În mediul rural diferența este și mai mare. În primele trei luni ale acestui an au fost eliberate 224 de autorizații, cu 21,1% mai puține față de perioada ianuarie-martie 2018.

Doar în două regiuni din Moldova numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale este în creștere. Astfel, în regiunea Sud și în UTA Găgăuzia s-au înregistrat cu 5 și, respectiv, cu 4 autorizații mai multe față de primele trei luni ale anului 2018. „Distribuţia în profil regional denotă scăderea numărului autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădirile rezidenţiale reflectate în următoarele regiuni: în mun. Chişinău (cu 28 unităţi), în regiunea Centru (cu 20 unităţi) şi în regiunea Nord (cu 14 unităţi)”, precizează Biroul Național de Statistică.

Și la capitolul clădiri nerezidențiale, în primele trei luni ale anului 2019 s-a înregistrat creștere în doar două regiuni: cu 25 mai multe în UTA Găgăuzia, iar în regiunea Sud cu 5 în plus. Conform Biroului Național de Statistică, „pentru clădiri nerezidențiale s-au înregistrat scăderi în regiunea Centru (cu 38 unităţi), în regiunea Nord (cu 15 unităţi) şi în municipiul Chişinău (cu 9 unităţi)”.

Acest trend de scădere confirmă statistica pe anul 2018, atunci când numărul autorizațiilor s-a aflat în scădere cu 16,6% față de anul 2017. Chiar și așa, în Moldova se află în construcție peste 400 de ansambluri imobiliare.

De remarcat însă, că în ianuarie-martie 2019 au fost date în exploatare 1.212 locuințe (apartamente și case individuale de locuit) cu suprafaţa totală de 104,4 mii m², ceea ce constituie cu 14,5% mai mult față de ianuarie-martie 2018.

Apartamentele noi, mai scumpe

În cazul în care sunteți în căutarea unei locuințe trebuie să țineți cont că apartamentele situate în ansambluri imobiliare noi sunt mai scumpe față de cele situate în blocuri vechi. În unele cazuri prețul per m.p. poate ajunge să fie chiar și cu peste 200 euro mai mare. Prețurile la apartamente sunt influențate de materialele folosite de constructor, de finisări și dotări, dar și de amplasmentul acestora față de punctele de reper din oraș.

Pentru a verifica oferta actuală de pe piața imobiliară din Moldova accesează site-ul de anunțuri https://new.flatfy.md, iar dacă vrei să descoperi prețurile din România, intră pe https://new.flatfy.ro/.

De exemplu, un apartament cu 2 camere, situat într-un bloc vechi, este vândut la preț între 20.000 – 35.000 euro, în timp ce prețul apartamentelor noi începe de la 30.000 euro.

120 întreprinderi, participante la concursurile „Marca comercială a anului 2018″, „Premiul pentru realizări în domeniul calității” și Expoziția națională „Fabricat în Moldova”, au fost premiate în cadrul celui mai important eveniment al businessului autohton – „Gala Businessului Moldovenesc”, organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI) în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).

La eveniment au fost prezenți agenți economici din toate domeniile de activitate, reprezentanți ai Parlamentului și Guvernului, ai administrației publice locale, ambasadori acreditați în Republica Moldova, parteneri de dezvoltare, Camere de Comerț mixte, membrii comitetelor organizatorice ale celor două concursuri, etc.

În cadrul ceremoniei de inaugurare a „Galei Businessului Moldovenesc”, Sergiu Harea, președintele CCI a RM, a precizat că evenimentul devenit tradiție reușește an de an să adune cele mai competitive întreprinderi din țara noastră. „La ediția curentă am premiat 120 companii ale căror produse și servicii sunt apreciate de consumatorii nu doar din țară, ci și de peste hotare. Acești 120 învingători, au fost aleși de către dumneavoastră- publicul țintă, care apreciați calitatea și competitivitatea produselor și serviciilor”, a mai spus Sergiu Harea.

Totodată au fost evedențiați cei mai creativi și eficienți întreprinzători și manageri din mediul de afaceri a RM alături de partenerii concursurilor și anume: Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității (PAC II), Proiectului Infrastructura Calității al DCFTA, Confederației Națională a Patronatului din RM și Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Premiile câștigătorilor concursurilor au fost decernate de către oficialitățile din țara noastră, printre care Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Lilia Bolocan, director Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală, Igor Șarov, Secretar General de Stat al Ministerului  Educației, Culturii și Cercetării, Chiril Gaburici, Ministrul  Economiei  și Infrastructurii.

Participanților le-a fost înmânate premiile conform următoarelor nominalizări:

Nominalizarea închisă „REPUTAŢIE ŞI ÎNCREDERE” și nominalizarea „MARCĂ CONSACRATĂ”– 12 companii au fost premiate;

MARCA COMERCIALĂ „APRECIEREA CONSUMATORILOR” și „MARCA LOCALĂ” – 16 companii au fost premiate;

„DEBUTUL ANULUI”, MARCA COMERCIALĂ „EXPORT și MARCA COMERCIALĂ „INTER” – 15 de companii au fost premiate;

„FAVORITA ANULUI” – 12 companii au fost premiate;

„MARCA COMERCIALĂ RESPONSABILĂ SOCIAL” și Nominalizarea „REBRANDING” –  9 companii au fost premiate;

„PREMIUL PENTRU REALIZĂRI ÎN DOMENIUL CALITĂȚII”– 38 de companii au fost premiate (34 de lauriați și 4 diplomați);

De asemenea, 19 Consilii Raionale și Găgăuzia, care au reușit să prezinte la standuri commune a expoziției  „Fabricat în Moldova 2019”, serviciile, produsele  din regiunea lor, au fost premiate.

Concursul „Marca comercială a anului” a fost inițiat în anul 2003, cu scopul de a reliefa cele mai reuşite proiecte în domeniul creării şi promovării mărcilor comerciale autohtone pe piaţa internă şi externă, a spori competitivitatea lor şi a contribui la creșterea profesionalismului echipelor de marketing. La ediția curentă a competiției au participat 77 mărci comerciale naționale.

A muncit câțiva ani în Irak, apoi a revenit acasă și a aplicat la un grant european pentru a deschide o stână. Este vorba despre Sergiu Stefanco din Ucrainca. Bărbatul a întocmit un proiect și a reușit să-și crească afacerea de la 10 până la 300 de oi, scrie studio-l.md. Potrivit sursei citate, în prezent antreprenorul crește oi pentru a le vinde în Emiratele Arabe Unite.

Femierul spune că a învățat din greșeli și și-a îmbunătățit tehnicile în timp. Acum înmulțește și omologhează oi de diferite rase, pentru că acestea se află la mare căutare printre străini.

Aceeași sursă notează că stâna familiei Stefanco e una dintre cele mai mari din sudul-estul Moldovei. Mai mult, aici mulsul mioarelor se face printr-un proces sincronizat.

Locurile de muncă prezintă o provocare pentru populaţia aptă de muncă. Tinerii productivi părăsesc ţara la o rată neobişnuit de rapidă în căutarea muncii şi succesului în străinătate. În ultimele două decenii, Moldova a pierdut deja din populaţia sa şi, cu tendinţele curente, va pierde o cincime din populaţie până în 2050. Deşi acest exod a adus un reflux de remitenţe care sunt printre cele mai mari în Europa, nu se poate de bazat pe acest factor pentru a susţine creşterea în următoarele decenii.

“Moldova, una din cele mai sărace ţări din Europa, a avut o performanţă economică solidă în ultimele trei decenii, însă creşterea economică a încetinit semnificativ după criza financiară globală. Începând cu 2010, în medie, creşterea a atins un nivel respectabil de 4,5%, deşi de la o bază relativ redusă. Totuşi, aceste rezultate au fost substanţial inferioare aspiraţiilor de creştere de 6% stabilite în Strategia Moldova 2020 cu scopul de a permite convergenţa cu standardele europene. Este şi mai îngrijorător că dinamismul economic evident la începutul anilor 2000 pare să fie în declin”, potrivit lui Marcel Chistruga, economist la Banca Mondială, care a prezentat raportul de “Relansare Economică”.

Un element important constă în decelerarea creşterii productivităţii totale a factorilor – modul în care companiile şi economia per ansamblu combină forţa de muncă şi capitalul în vederea utilizării lor mai eficiente. Investigarea tendinţelor în domeniul productivităţii din perspectiva ofertei relevă faptul că, deşi forţa de muncă migrează din agricultură spre activităţi cu o productivitate mai înaltă, creşterea productivităţii în cadrul sectoarelor este redusă, iar productivitatea la nivel de companie asociată de regulă cu inovaţii nu se ameliorează.

O cauză principală constă în faptul că pentru nivelul de venituri colectate, prezenţa statului în economie este neobişnuit de mare în Moldova şi întreprinderile în proprietatea statului (IPS) încă mai domină multe sectoare. IPS manifestă nivele de productivitate şi creştere cu mult mai joase decât omologii lor care nu sunt în proprietatea statului şi sunt prezente în cel puţin 19 sectoare din 303. Mai mult decât atât, această prezenţă mare a statului în economie distorsio­nează un volum mare de resurse din sectorul privat care, în caz contrar, ar putea fi direcţionate spre investiţii private care sporesc productivitatea.

Companiile străine au nivele de productivitate cu 80% mai mari decât IPS, însă reprezintă o proporţie mult mai mică. După ce au atins punctul culminant de 12% din PIB în 2017, fluxurile de investiţii străine directe (ISD) în Moldova s-au redus substanţial începând cu 2009 până la 2% din PIB în 2016. În contextul productivităţii reduse a companiilor, Moldova este mai puţin capabilă să concureze pe pieţele globale şi, prin urmare, deşi comerţul ocupă o cotă substanţială din PIB, exporturile ţării cresc mai încet decât în alte ţări ale Europei de Est.

Concurenţa – motorul productivităţii

Concurenţa poate fi un motor puternic al creşterii productivităţii. Însă doar 41% din pieţele de producţie sunt realmente competitive – sunt monopoluri sau monopoluri de grup. Companiile de pe pieţele cu o intensitate mai joasă de concurenţă au o creştere mai mică a productivităţii, dacă alţi factori rămân neschimbaţi. Cu alte cuvinte, companiile din industriile caracterizate de o concurenţă joasă dispun de stimulente limitate pentru inovare, utilizarea mai eficientă a resurselor sau căutarea unor pieţe noi de export. Dacă marjele de preţ-cost s-ar fi redus cu 10% în sectorul de producţie, estimările sugerează că productivitatea forţei de muncă s-ar fi majorat cu 5,1% (restul rămânând egale).

O prioritate finală de a redresa creşterea redusă a productivităţii este capitalul uman. În 2017 poziţia Moldovei în Indicele capitalului uman al Băncii Mondiale a fost mai înaltă decât s-ar fi putut prezice ţinând cont de veniturile sale şi ţara a manifestat ameliorări uşoare în ultimii ani. Totuşi, companiile raportează o neconcordanţă între cerinţele privind locurile de muncă şi dezvoltarea abilităţilor. În acelaşi timp, sistemul de învăţământ superior din Moldova este în criză. În ultimul deceniu el a pierdut jumătate de înmatriculări, acesta fiind un rezultat combinat al îmbătrânirii populaţiei şi fluxului mare de emigrare, şi depune eforturi să recruteze profesori tineri şi să atragă studenţi care să achite taxe. Acest aspect nu a fost niciodată o prioritate în agenda de inovare a guvernului, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în alte ţări care îşi doresc să dezvolte economia lor de cunoaştere, cum ar fi ţările din Nordul Europei şi Asia de Est. Spre deosebire de educaţia generală şi instruirea vocaţională şi tehnică, învăţământul superior este unicul sector de educaţie fără schimbări structurale semnificative şi sprijin pentru reforme, spre deosebire de educaţia generală şi educaţia şi instruirea vocaţională şi tehnică.

“Politicile de impulsionare urmează să se concentreze pe declanşarea dezvoltării întreprinderilor private şi modificarea stimulentelor de încurajare a productivităţii întreprinderilor. Modificarea organizării industriale – reducerea rolului întreprinderilor de stat mai puţin productive şi consolidarea rolului companiilor private mai productive, în special al investiţiilor străine – este o prioritate.

A doua prioritate este modificarea stimulentelor din exteriorul companiilor care dirijează productivitatea. Dintre acestea, după cum s-a descris mai sus, concurenţa şi regimul fiscal sunt deosebit de importante. Mai mult decât atât, politicile fiscale necesită o revizuire sistematică a întregului sistem pentru a asigura că veniturile generale nu sunt în scădere.

A treia prioritate, pentru o ţară ca Moldova, cu resurse naturale limitate şi o piaţă mică, este de a consolida contribuţia sistemului de învăţământ superior la diversificarea şi creşterea economică. Provocarea politicilor constă în îmbunătăţirea contribuţiei învăţământului superior la dezvoltarea abilităţilor şi transferul tehnologic şi punerea în aplicare a unei strategii de finanţare durabile pe termen lung. În cele din urmă, indicatorii referitori la guvernanţă s-au deteriorat, iar corupţia este citată drept constrângerea principală în desfăşurarea afacerilor. Prin urmare, soluţionarea provocărilor referitoare la guvernanţă rămâne o prioritate”, susţine Chistruga.

Republica Moldova, vulnerabilă la şocurile externe

La începutul săptămânii viitoare, la Chișinău sosesc reprezentanți de rang înalt din Federația Rusă, SUA și Uniunea Europeană. Despre aceasta corespondentului Infotag a relatat serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

În ajun, președintele Igor Dodon, după întrevederea cu președintele rus Vladimir Putin care s-a desfășurat la Nur-Sultan, a declarat că, la începutul săptămânii viitoare, la Chișinău va sosi în vizită reprezentantul special al preşedintelui Rusiei pentru dezvoltarea relaţiilor comercial-economice cu Moldova, vicepremierul rus Dmitri Kozak.

El a fost desemnat reprezentant special în luna iulie 2018, intenționând să vină la Chișinău și Tiraspol toamna trecută, însă a amânat vizita.

Joi, șeful de cabinet al oficialului european, Michael Karnitschnig, a declarat că luni la Chișinău va sosi Comisarul european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn. Potrivit programului preliminar al vizitei, el va avea întrevederi cu reprezentanții Guvernului, și Ministerului de Externe, precum și cu liderii principalelor partide politice.

De asemenea, directorul oficiului pentru afaceri din Europa de Est al Departamentului de Stat al SUA, Brad Freden va efectua o vizită la Chișinău la începutul săptămânii viitoare. Programul vizitei sale se precizează.

Problemele legate de siguranța rutieră și măsurile care urmează a fi întreprinse în continuare au fost discutate astăzi în cadrul unei ședințe prezidate de premierul Pavel Filip, cmunică mybusiness.md.

„Am reușit să aprobăm anul trecut pachetul anti-alcool. Urmare a implementării acestuia, numărul șoferilor prinși băuți la volan s-a redus în primele 3 luni ale anului curent cu circa 22%, adică cu 243 de șoferi băuți mai puțini decât în perioada similară a anului trecut”, a spus Pavel Filip.

Totodată, viteza excesivă rămâne o problemă majoră și una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere. Pentru a-i face pe conducătorii auto să respecte regimul de viteză, premierul a propus ca șoferilorcare vor conduce cu viteză excesivă să le fie retras permisul de conducere, așa cum se întâmplă în prezent în mai multe țări europene. Astfel, șoferii care vor conduce în localități  cu peste 100 km pe oră, iar pe drumurile naționale cu peste 140 km pe oră vor fi privați de dreptul de a conduce pe un termen de la 3 până la 6 luni.

Printre alte probleme, au fost evidențiate calitatea slabă a studiilor în școlile auto, procedurile complicate și costurile mari pentru obținerea permiselor de conducere. Prim-ministrul a cerut să fie simplificate procedurile de eliberare a permiselor. „Nu e normal ca cetățenii să stea ore în șir în rânduri. Când există cozi, apare corupția. Nu vreau să simplificăm obținerea permisului, vreau să simplificăm procedurile de eliberare a acestuia. Cu cât mai complicate sunt procedurile, cu atât mai mare este corupția”, a subliniat Pavel Filip.

Pentru a asigura o calitate mai bună a studiilor pentru viitorii șoferi, s-a propus ca școlile auto care vor avea o rată joasă de promovare a examenelor pentru permisul de conducere să rămână fără acreditare. De asemenea, a fost menționată necesitatea digitizării tuturor proceselor în vederea obținerii permisului auto.

În urma discuțiilor, prim-ministrul a dispus crearea unui grup de lucru format din responsabili ai Cancelariei de Stat, Agenției de Guvernare Electronică, Agenției Servicii Publice, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Afacerilor Interne, care va elabora și va prezenta spre aprobare proiectul de modificare și completare a cadrului normativ, astfel încât să fie incluse recomandările și soluțiile propuse în cadrul ședinței.

Google lansează Market Finder în România, un instrument care ajută întreprinderile mici și mijlocii să-și extindă afacerile în străinătate, prin găsirea de noi clienți și creșterea vânzărilor online peste granițele țării.

Platforma oferă gratuit ghiduri, video-uri și sfaturi pentru a facilita primii pași ai companiilor către export și piețele externe.

Pentru 60% din companiile care doresc sa exporte lipsa de informații despre piețele externe este principala provocare.

De exemplu, o companie are nevoie de informații de bază înainte de a-și alege piața, cum ar fi unde este cererea cea mai mare pentru produsele și serviciile pe care le oferă.

Companiile trebuie să știe lucruri precum dimensiunea pieței, structura ei, cine sunt potențialii clienți și cât sunt dispuși să plătească, dar și date despre competitori. Market Finder poate oferi date pentru toate aceste categorii, ajutând IMM-urile să-și extindă afacerile în străinătate.

Cum te pregătești pentru exporturi

Pasul 1: Găsirea celor mai bune piețe de export. După ce este introdusă în platforma adresa web a afacerii, Market Finder va sugera piețele cele mai potrivite către care compania ar putea să-și exporte bunurile și serviciile. Va fi afișat numărul de căutări lunare pe Google pentru produsul vândut de companie, precum și dimensiunea potențială a pieței. Market Finder analizează gradul de utilizare a internetului, datele demografice și venitul disponibil, oferind indicatori clari și informații detaliate despre potențialul fiecărei piețe.

Pasul 2: Pregătirea afacerii pentru piețele globale. Market Finder cuprinde instrumente de localizare, ghiduri și sfaturi care arată cum să comunici eficient către o nouă piață, indiferent de limbă, obiceiuri și preferințe de plată. Resursele de logistică prezintă regulile internaționale pentru livrări și transport din piața aleasă. Ghidul plăților explorează multitudinea opțiunilor de plată disponibile global și sugerează care sunt cele mai potrivite pentru fiecare piață.

Pasul 3: Găsirea de noi clienți. Market Finder oferă resurse de pregătire în digital marketing pentru ca utilizatorii să poată găsi afacerea atunci când o caută. De exemplu, arată cum să creeze campanii de publicitate eficiente și țintite către piața aleasă, printr-o serie de studii de caz, ghiduri și video-uri.

Alături de Market Finder, Google România lansează și proiectul Exportă cu Google Atelierul Digital, un program național gratuit adresat antreprenorilor români care doresc să își extindă afacerea peste granițe. Programul constă în ateliere de export și consultanță gratuită în hub-urile Google din București, Cluj-Napoca, Constanța, Timișoara și Iași.

Antreprenorii vor învăța cum să pună bazele unei strategii de export potrivite pentru afacerea lor și cum să o implementeze. Înscrierile se fac începând de din această săptămână, completând formularul de aici.

start-up.ro