Piața locală ne bucură cu o mare varietate de producători de cașcavaluri și brânzeturi, companii mici și mari, care în permanență se dezvoltă, creează linii noi de produse, experimentând și încercând rețete inspirate din tradițiile locale și internaționale de producere a cașcavalurilor.

Noutățile pieței în materie de cașcavaluri și brânzeturi au fost prezentate în cadrul evenimentului Say Cheese Day 2019, desfășurat pentru al treilea an consecutiv în satul Horodiște, raionul Rezina.

Compania Lapmol (Căsuța Mea) ne bucură cu cinci produse noi: două tipuri de suluguni (costiță și bastonașe) - brânză semitare cu un conținut de grăsimi de 40%, Mozzarella pentru pizza (brânză semitare cu o grăsime de 40%), brânza semitare Hallumi grill-cheese și brânza moale Adâgheiskii, ambele cu o fracție de grăsime de 40%.

ÎM Met Sa Produse Impex (Drochia) vine cu trei produse noi: Brânză "De Drochia", de tip feta, maturată, cu o grăsime de 35%, un produs 100% natural și două tipuri de Suluguni "Cecil" în formă de bastonașe și cosițe, cu o grăsime de 35%, produse din lapte de vacă pasteurizat, sare și maya bacteriană.

Avem și o noutate de la Lactis SA din Râșcani, care au scos recent pe piață cașcavalul "Provincial" afumat în formă de bastonașe, de 45%.

Întreprinderea InLac din orașul Cupcini, raionul Edineț, și-a mărit gama de produse cu noul cașcaval "De Cupcini" în formă de bastonașe cu șuncă, cu o grăsime de 40%.

Fabrica de brânzeturi din Soroca (Lactalis Alba) a scos pe piață brânza cu cheag tare President Gouda, de 45%.

Producătorul din Brăviceni, Orhei, VC Saturn-13 SRL (BraviLacta) ne propune brânza moale "Andrieș" cu verdeață (mărar, pătrunjel), un produs delicat cu o grăsime redusă, de 30%.

Compania Avacon – Prim SRL (brandul „Șaden”) din raionul Hîncești, mai mult cunoscută pentru varietățile sale de suluguni, și-a prezentat noul cașcaval cu frișcă din lapte natural, cu o fracție de grăsime de 45%.

ÎI Oganes Vardanean, care deja a devenit cunoscută consumatorilor pentru cașcavalurile armenești "Artur" și "Liana", ne bucură cu două produse noi: cașcavalul tare, tot de tip armenesc, numit "Ceanah" și o varietate de brânză de vacă. Produsele sunt fabricate din lapte de vacă, cheag, enzime pentru coagularea laptelui și sare alimentară, fără utilizarea adaosurilor chimice.

Compania BioMilk, care a participat pentru prima dată la Say Cheese Day propune consumatorilor o serie de noutăți cum ar fi brânzeturile Canestrato, Provola, Caș de vacă, Ricotta și Mozarella.

Pentru piața autohtonă de produse lactate, care s-a confruntat și continuă să se confrunte cu numeroase probleme de imagine și infrastructură, prezența unui număr atât de mare de companii ce produs brânză și cașcaval nu poate decât să ne bucure. Consumatorul are numeroase opțiuni de a alege, începând cu cașcavalurile și brânzeturile industriale, până la cele artizanala sau tradiționale, caracteristice mediului rural. Industria brânzeturilor întotdeauna a jucat un rol important în economia țării noastre, iar diversificarea ei cu siguranță va avea un efect pozitiv.

madein.md

Victor Ostap, om de afaceri din Republica Moldova, descrie situația de la Chișinău: ”Rusia nu uită și nu iartă! Ce face Plahotniuc e puci. Curtea Constituțională e o îngrămădeală criminogenă! E debandadă, vin oameni cu rutierele”

Manuel Amarandei, jurnalist la Publika, recunoaște: ”Nu ai cu cine să vorbești azi. Toți lucrează pentru unii sau pentru alții, nu există echilibru. Lumea e împărțită în tabere. Nimeni nu-ți va spune adevărul”.

Un șofer, care s-a ales cu un proces-verbal pentru pretinse încălcări ale Regulementului circulației rutiere, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material, moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Acesta, ajungând până la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), a reușit să-și recupereze fiecare leu plătit pentru a-și demonstra nevinovăția.

Conducătorul a invocat că i-a fost întocmit un proces-verbal pentru că ar fi neglijat cerinţele indicatorului rutier 4.1.2. din Regulamentul Circulaţiei Rutiere – ”direcţie obligatorie de deplasare la dreapta”, fiind sancționat cu 400 de lei și trei puncte de penalizare.

După ce a contestat în instanță procesul-verbal de sancționare, șoferul a obținut anularea acestuia.

Însă, conducătorul nu s-a mulțumit cu anularea procesului-verbal. Acesta a înaintat în judecată o altă acțiune pentru a-și recupera cheltuielile suportate pentru demonstrarea nevinovăției.

Șoferul a indicat că după ce i-a fost întocmit procesul-verbal a fost nevoit să-și apere interesele și drepturile și a suportat cheltuieli de acordare a asistenței juridice în mărime de 4.200 de lei. La fel, a fost nevoit să cumpere Regulamentul circulației rutiere, pentru care a achitat 277,30 de lei, pentru a proba că nu a încălcat.

Mai exact, șoferul a probat prin bonul de plată că a cumpărat ”Regulament GOST-52289” pentru a demonstra în instanţă faptul că indicatorul rutier 4.1.2. ”direcție obligatorie de deplasare la dreapta”, instalat pe partea stângă a carosabilului ca semnul de dublare, şi lipsa semnului rutier pe partea dreaptă a carosabilului este o încălcare din partea persoanelor şi organelor responsabile pentru siguranţa la traficului rutier.

Totodată, prin întocmirea procesului verbal și aplicarea sancțiunii, i s-au cauzate suferinţe morale şi psihice, care au avut un impact asupra calității îndeplinirii obligațiunilor de muncă, întrucât muncește în calitate de șofer la organizația internațională EUBAM.

Prin urmare, șoferul a solicitat repararea prejudiciului material în mărime de 4.477,30 lei și prejudiciul moral de 5.000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău, acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor prejudiciul moral în mărime de 1.000 lei și prejudiciul material de 4.477,30 lei.

Atât Ministerul Justiției, cât și Inspectoratul General al Poliției, dar și Inspectoratul Național de Patrulare au declarat apel. Ministerul Justiției a indicat că nu are dreptul să solicite de la stat o despăgubire, în condiţiile în care privinţa acestuia instanţa de judecată nu a dispus aplicarea unei amenzi contravenţionale. Ceilalți apelanți au indicat că instanța de fond a dispus încasarea prejudiciului moral şi material din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor, situaţie pe care o consideră a fi contrară prevederilor art.131 a Legii nr.1545 din 25 februarie 1998,  iar prevederile art.131 alin.(2) - (4) indică clar care este procedura de executare, şi anume că titlul executoriu este prezentat spre executare Ministerului Justiţiei, care la rândul său urmează să informeze părţile şi să remită Ministerului Finanţelor hotărârea devenită irevocabilă şi respectiv datele bancare ale creditorului.

În urma examinării cauzei, Curtea de Apel Chișinău a decis să caseze hotărârea primei instanțe. Și asta pentru că în motivarea emisă de judecători au fost depistate unele contradicții. Mai exact - invocarea în partea motivată a hotărârii privind dispunerea încasării prejudiciului moral și material de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției, iar în partea dispozitivă prin intermediul Ministerului Finanțelor, care are calitate procesuală de intervenient accesoriu.

Curtea de Apel a emis o nouă hotărâre prin care șoferului i s-au acordat prejudicii morale în mărime de 1.000 de lei și prejudiciul material în mărime de 4.477,30 de lei, așa cum a stabilit inițial judecătoria de fond.

Cauza a ajuns și la CSJ, în urma recursurilor declarate de către Ministerul Justiţiei, Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne şi Inspectoratul Naţional de Patrulare.

Magistrații din instanța supremă au casat decizia instanței de apel și a celei de fond. Magistrații au admis parțial cererea șoferului, dar a dispus ca prejudiciul material suportat în cadrul procesului contravenţional în sumă de 4.477, 30 de lei şi prejudiciul moral în mărime de 1.000  de lei să fie încasate de la Inspectoratul General de Poliție.

Decizia este irevocabilă.

Activitatea investițională în Republica Moldova, în perioada ianuarie-martie 2019, a crescut cu 25,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, însumând circa 3,3 miliarde lei. Principalii factori care au determinat creșterea activității investiționale au fost majorarea investițiilor private și bugetare, situația creditară favorabilă, precum și creșterea investițiilor din sursele organizațiilor internaționale, comunică mybusiness.md.

„Aceste rezultate demonstrează că reformele implementate de Guvern au creat toate premisele pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil și competitiv pentru investitori. Mă bucur să constat că volumul investițiilor a crescut considerabil, impactul major fiind asigurat de creșterea investițiilor în mașini, utilaje și instalații, fapt ce confirmă tendința actuală de retehnologizare a economiei naționale”, menționează ministrul Chiril Gaburici.

Potrivit datelor Direcției politici economice și mediul de afaceri a Ministerului Economiei și Infrastructurii, investițiile private s-au dovedit a fi, în primul trimestru al anului 2019, principalul motor de creștere al investițiilor totale. Acestea au însumat 2,3 miliarde lei (70% din totalul investițiilor) și au crescut în ianuarie-martie 2019 cu 15%, asigurând 46% din creșterea totală. Agenții economici și-au orientat investițiile în mașini și utilaje, mijloace de transport, clădiri rezidențiale și terenuri.

Investițiile publice, de asemenea, s-au majorat în medie de 2,1 ori, asigurând 31% din creșterea totală a investițiilor. Acestea au atins valoarea de 387,9  de milioane lei. Investițiile publice au fost orientate în construcții inginerești, mașini și utilaje și mijloace de transport.

Analiza datelor după tipurile de active arată că investițiile în mașini, instalații și utilaje de producere au contribuit cel mai semnificativ la creșterea investițiilor înregistrată în primele trei luni ale anului 2019 (35% din creștere). Acestea au însumat 1,2 miliarde lei (36% din total investiții) și au crescut cu 23,7%.

Esențial au crescut și investițiile în mijloace de transport. Acestea au însumat 480,1 milioane lei și au crescut cu 45,6%, asigurând 23% din creșterea totală. De asemenea, au crescut investițiile în sectorul construcțiilor (construcții inginerești, clădiri rezidențiale și clădiri nerezidențiale) cu 17,8%, însumând 1,3 miliarde lei.

În primul trimestru al anului 2019, salariul mediu lunar în R. Moldova a fost de 6 923 de lei, cu 17% mai mult față de perioada similară a anului trecut, anunță Biroul Național de Statistică. Moldovenii care muncesc în sectorul bugetar, au avut un salariu mediu de 6 842 lei, iar cei din sectorul economic au câștigat în medie cu o sută de lei mai mult, adică 6 954 de lei pe lună.

Cele mai mari salarii le primesc cei care lucrează în domeniul IT, în medie câte 15 mii de lei pe lună și angajații din domeniul financiar și asigurări – câte 12 mii de lei.

Profesorii și medicii sunt remunerați în mediu cu câte șase mii de lei pe lună, iar oamenii de artă primesc chiar cu o mie de lei mai puțin.

Cele mai mici salarii rămân a fi în agricultură, silvicultură și pescuit. Oamenii angajați în aceste domenii primesc lunar salarii de patru mii de lei.

tv8.md

Senzori de măsurare a calității aerului vor fi instalați pe străzile principale din 5 sectoare ale orașului Chișinău. Echipamentul va monitoriza non-stop nivelul de poluare al aerului, datele urmând a fi furnizate în timp real pe un portal web, comunică mybusiness.md.

Echipamentul inteligent va fi instalat în următoarele luni de către Orange Moldova, în cadrul unui program de granturi lansat de Proiectul „Orașe Verzi Durabile pentru Moldova”, implementat de PNUD și finanțat de Facilitatea Globală de Mediu.

„Echipamentul a fost deja achiziţionat de noi. Senzorii vor monitoriza mai mulţi indicatori de poluare a aerului conform standardului ISO 37120:2018 „Sustainable cities and communities – indicators for city services and quality of life”.  Senzorii vor fi conectaţi la reţeaua de internet, astfel datele culese fiind transmise în timp real către un dashboard. Informaţiile despre nivelul de poluare şi despre evoluţia acesteia în timp vor fi actualizate în fiecare minut”, spune Andrei Preaşca, Director Vânzări Corporative şi Servicii Post Vânzări, Orange Moldova.

Echipamentul va măsura următorii parametri: ozon (O3), dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), pulberi în suspensie (conform cerinţelor UE de calcul a indexului de calitate a aerului), nivelul de zgomot, temperatura, presiunea şi umiditatea aerului. Pulberii în suspensie (PM10 și PM2.5) sunt particule fine generate de industrie, trafic și încălzirea locuințelor.

Locațiile exacte urmează a fi selectate în parteneriat cu Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Aceasta va fi prima reţea de măsurare şi vizualizare în timp real a calităţii aerului din Chişinău.

„Aerul poluat este un factor determinant în generarea multiplelor afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. Totodată, multipli poluanți din aer cauzează încălzirea globală, de exemplu carbonul produs de motoarele diesel, din arderea deschisă a deșeurilor, etc. Este important să cunoaștem nivelul de poluanți în aer, pentru a putea dezvolta programe de prevenire a poluării aerului și pentru a lansa acțiuni de diminuare a poluării aerului. Accesibilitatea datelor în timp real va fi utilă și oamenilor care vor putea evita anumite zone sau intervale orare cu nivel sporit de poluare”, a declarat Inga Podoroghin, specialistă de programe la PNUD Moldova.

În prezent, calitatea aerului este monitorizată de Laboratorul pentru Calitatea Aerului Atmosferic care are în rețeaua sa 8 posturi staţionare de monitorizare (6 în Chişinău şi 2 în Bălţi). Datele privind nivelul de poluare al aerului sunt prelevate de 3 ori pe zi, în baza acestora fiind elaborate rapoarte zilnice şi lunare.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 91% dintre locuitorii planetei respiră aer poluat, fapt ce provoacă 7 milioane de decese pe an.

Proiectul „Oraşe verzi durabile pentru Moldova”, cu o durată de cinci ani: 2018-2022, are un buget total de 2,72 mln USD, dintre care 2,64 mln USD sunt acordaţi de Facilitatea Globală de Mediu (GEF) şi 80.000 USD – de PNUD Moldova.

Toate conturile bancare ale Universității ULIM au fost sechestrate. Cel puțin asta se arată într-o încheiere a Biroului Executoriu. Potrivit încheierii, ULIM trebuie să plătească 600 de mii de lei drept cheltuieli de executare formate din taxe și onorariu judecătoresc pentru servicii prestat, în urma proces de judecată.

Astfel, s-a aplicat sechestre pe conturile bancare ale instituției, iar băncile responsabile vor scoate de pe conturi suma de 580850 de lei.

Contactat telefonic, responsabili de la ULIM au refuzat să ofere detalii despre acest caz. Aceștia au cerut ca solicitarea de informații să fie trimisă în scris pe mail-ul instituției.

Ruta Chişinău-Zatoca va fi redeschisă vineri, 7 iunie. Din acest an cursa respectivă va fi cu extindere până la Karolino-Bugaz şi va putea deservi mai mulţi doritori să călătorească spre localitățile și stațiunile balneare ucrainene de pe litoralul Mării Negre, transmite MOLDPRES.

Autocarele vor porni din Chișinău: de la Gara auto Centru - la ora 23.40, iar de la Gara auto Nord - la ora 23.35. Din Karolino-Bugaz autobuzele vor porni la ora 16.00 și, respectiv, la 16.40. Cursele vor fi operate în fiecare zi, pe toată perioada estivală.

Costul unui bilet de călătorie este de 180 de lei. Pe teritoriul Republicii Moldova procurarea biletelor poate fi efectuată doar la casele Gărilor auto Centru și Nord, sau accesând site-ul www.autogara.md.