Piramida populației pentru 2019 arată clar un model de micșorare a populației la vârsta de 30-54 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii, constată Biroul Național de Statistică în raportul Numărul populaţiei cu reședința obișnuită în Republica Moldova pe sexe şi grupe de vârstă la începutul anului 2019. Acesta cuprinde numărul populației cu reședință obișnuită și include persoanele care au locuit în ultimele 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova (indiferent de absențele temporare).

Estimarea numărului populației are la bază populația cu reședință obișnuită corectată de la Recensământul Populației și al Locuințelor (RPL) din anul 2014, la care s-a adăugat nașterile și s-au scăzut decesele (sporul natural), precum și s-a inclus sporul migrator (migrația netă). Respectiv, numărul preliminar al populaţiei cu reședința obișnuită (populație rezidentă) al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2019 a constituit puțin peste 2,68 mil persoane (fără populația din stânga Nistrului), în scădere cu 48,7 mii persoane (1,8%) faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018.

Această scădere a fost cauzată, în special, de sporul migratoriu negativ al populaţiei. BNS mai constată că, în ultimii cinci ani, rata de creștere anuală a fost negative, constituind circa -1,8% anual. Motivul principal al descreșterii numărului populației rezidente este migrația netă negativă, care a crescut de la -24,6 mii persoane în anul 2014 la -48,6 mii persoane în 2018. Sporul natural a fost pozitiv până în 2016, devenind negativ către anul 2018, însă contribuția acestui indicator la descreșterea populației este nesemnificativă.

La începutul anului curent populaţia masculină a reprezentat 47,8% din populația ţării, comparativ cu 47,6% la 1 ianuarie 2018. Totodată, populaţia feminină a constituit 52,2% și, respectiv, 52,4% din populația țării. Pe parcursul ultimului an, scăderea a fost mai mare pentru populaţia masculină (-28,1 mii persoane), decât pentru cea feminină (-20,6 mii persoane). Raportul de masculinitate constituie 92 bărbaţi la 100 femei. Până la vârsta de 22 ani, numărul bărbaţilor a fost mai mare decât numărul femeilor, consituind 105 bărbați la 100 femei. Însă, începând cu această vârstă, numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor — 116 femei la 100 bărbați.

Cea mai ridicată pondere în populaţia totală, de 8,2%, o deţin persoanele din grupa de vârstă 30-34 ani, urmată de grup de vârstă 55-59 ani cu o pondere de 7,5%. În contrast, adolescenții de 15-19 ani deţin o pondere semnificativ mai mica – doar 5,2% în totalul populaţiei cu reședința obișnuită.

Copiii de 0-14 ani constituie 506,5 mii persoane, reprezentând 18,9% din totalul populaţiei. Populaţia cuprinsă între 15-59 ani (1 616,8 mii persoane) reprezintă 60,3% din populaţia totală. Populaţia vârstnică (de 60 ani şi peste) deţine 20,8% din populaţia totală, în cifre absolute – 558,4 mii persoane. Populația vârstnicilor „mai bătrâni” (de 75 ani și peste) este mai bine reprezentată în rândul populaţiei feminine: 3,2% în numărul total al populației. Proporția bărbaților vârstnici din același grup constituie 1,6%.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Biroului Naţional de Statistică al RM

Dreptul de proprietate comună în devălmășie a soților asupra bunurilor imobile se va înregistra conform unor noi reguli. În Monitorul Oficial din 12 iulie au fost publicate mai multe modificări la Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor.

Astfel, Instrucțiunea a fost completată cu un nou punct, care prevede că înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie a soţilor asupra bunurilor imobile se efectuează potrivit actului justificativ pe care se întemeiază înregistrarea, în care sunt indicaţi ambii soţi ca titulari ai dreptului sau în care este indicat expres că bunul se dobândeşte în devălmăşie cu celălat soţ.

Cererea de înregistrare se depune de către soţul indicat în actul justificativ, în cazul în care bunurile sunt deţinute în devălmăşie, sau de fiecare din soţi, în cazul în care bunurile sunt deţinute pe cote-părţi.

În cazul în care în actul justificativ este indicat ca titular doar unul din soţi, înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie, dacă bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei, se va face la cererea scrisă a soţului, indicat în act.

Dacă dreptul a fost înregistrat doar în folosul unuia dintre soţi, înregistrarea dreptului de proprietate în devălmăşie se va putea face la cererea celuilalat soţ, cu prezentarea consimţământului autentificat notarial sau exprimat în declaraţia semnată în faţa registratorului a soţului al cărui drept este înregistrat.

Registratorul va decide înregistrarea dreptului comun sau rectificarea, cu consimţământul soţului dreptul căruia este înregistrat, dacă din conţinutul certificatului de căsătorie, corelat cu situaţia juridică a dreptului, rezultă că dreptul de proprietate s-a dobândit în timpul căsătoriei, iar conform legii nu urmează a fi atribuit la categoria bunurilor personale a soţului, indicat în actul justificativ.

În dosarul cadastral se va îndosaria copia certificatului de căsătorie, legalizată notarial sau confirmată de către registrator precum că, corespunde originalului.

Dacă în Registru un soţ este înregistrat ca unic titular al dreptului înregistrat, dar este notată calitatea de bun comun, înstrăinarea sau grevarea acelui drept se va înregistra numai cu acordul celuilalt soţ (art. 428 alin. (3) Cod civil). Registratorul va verifica ca acordul celuilalt soţ să fie cuprins în actul juridic de dispoziţie sau se va prezenta acordul cuprins într-o declaraţie autentificată notarial sau semnată în faţa registratorului.

Exportatorii de mărfuri pot utiliza procedura simplificată de documentare a originii preferențiale a mărfurilor exportate în țările membre ale Uniunii Europene, țările CEFTA și Turcia, prin obținerea certificatului de exportator aprobat. Acesta este eliberat gratuit de Serviciul Vamal și este valabil pe termen nelimitat, transmite MOLDPRES.

Facilitarea permite operatorilor economici exportatori să declare originea preferențială pe propria răspundere, indiferent de valoarea mărfurilor, prin completarea unei declarații de origine pe factură sau pe alt document comercial. Mărfurile însoțite de declarație pe factură beneficiază de scutire de taxe vamale la importul în țările UE, CEFTA și Turcia.

Potrivit Serviciului Vamal, exportatorul aprobat este lipsit de obligativitatea obținerii certificatului de origine EUR.1 pe suport de hârtie, fapt ce îi conferă o serie de avantaje și beneficii, precum ar fi reducerea timpului și cheltuielilor aferente perfectării originii preferențiale a mărfurilor exportate, dar și limitarea contactului direct cu autoritatea vamală.

Volumul total al mărfurilor transportate prin portul Giurgiulești în 2018 a însumat 1,07 milioane de tone, cu 12,6% mai mult decât în 2017.

Autorii proiectului de lege subliniază că Ministerul Economiei și Infrastructurii nu a propus un nou mod de activitate pentru antreprenorii mici, iar o patentă antreprenorială este una dintre cele mai ușoare căi de a desfășura activități legale și de a genera venituri. Scopul proiectului este de a proteja activitățile persoanelor fizice care dispun de resurse financiare limitate, dar pot dezvolta afacerea, lucrând pe baza unei patente.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, în 2016, s-au acordat 16 161 de patente şi s-au prelungit alte 78 958 patente. La sfârșitul anului 2016, erau valabile 17 535 de patente. La sfârșitul anului 2016, peste 65% din patente era pentru domeniul comerțului. Autorii proiectului de lege consideră că extinderea termenului patentelor în comerț va permite titularilor să păstreze locuri de muncă și să crească vânzările pe piața internă. În plus, proiectul de lege prevede că aceste activități vor fi permise pe piețele comerciale și în locurile autorizate de autoritățile locale.

Acest lucru este necesar pentru a exclude diferențele și conflictele existente între reprezentanții autorităților centrale și locale, precum și autoritățile fiscale și titularii de patente. Trebuie remarcat faptul că un proiect de lege similar a fost inițiat inițial de deputații platformei "DA", proiectul fiind deja examinat de unele comisii parlamentare.

Comisarul european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn, după şedinţa Consiliului Afacerilor Externe al UE, a anunţat reluarea sprijinului bugetar pentru Republica Moldova.

Odată cu finalizarea şedinţei Consiliului Afacerilor Externe al UE, la o sesiune a căreia a participat şi ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, Comisarul european pentru politica vecinătății și negocieri de extindere, Johannes Hahn a anunţat reluarea de către Uniunea Europeană a sprijinul bugetar pentru Republica Moldova.

Comisarul Johannes Hahn a subliniat: „Mă bucur să anunț astăzi reluarea sprijinului bugetar pentru Republica Moldova. 14,54 milioane de euro sunt așteptate în zilele următoare. Deblocarea asistenței financiare este un semn clar al sprijinului din partea Uniunii Europene pentru Republica Moldova şi cetățenii săi, de apreciere a măsurilor deja întreprinse și de încurajare a reformelor”.

mfa.gov.md

Reexporturile de mărfuri străine au însumat 343,3 mil. dolari SUA (29,6% din total exporturi), sau cu 3,5% mai puțin comparativ cu ianuarie-mai 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, seturi de fișe pentru bujiile de aprindere și alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare și transformatoare electrice, genți, articole de buzunar din piele și din materiale textile, nuci decojite, scaune, părți de scaune, jucării, volane, coloane și cutii de direcție pentru autovehicule) au deținut 21,5% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin sau de tescovină de struguri, whisky, gin, votcă, lichioruri, bere, motorină, țesături și materiale tricotate sau croșetate, uleiuri esențiale, preparate pentru toaleta, produse pentru înfrumusețare, articole de transport sau de ambalare din materiale plastice și din lemn, autoturisme, mobilier) - 8,1%. Exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 742,2 mil. dolari SUA (cu 0,6% mai puțin, față de ianuarie-mai 2018), deținând o cotă de 64,0% în total exporturi (67,8% - în ianuarie-mai 2018). Țările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 14,7% (în ianuarie-mai 2018 - 16,1%), ce corespunde unei valori de 170,3 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste țări s-au micșorat cu 4,0%,comparativ cu ianuarie-mai 2018.

Cea mai mare mină de diamante din lume, renumită în special pentru diamantele sale de culoare roz, este închisă de grupul minier Rio Tinto Group după aproape patru decenii de funcţionare, iar rivalii din Rusia şi Canada speră că această decizie va relansa o industrie cu probleme, transmite Bloomberg.

Mina Argyle din vestul Australiei a transformat sectorul diamantelor începând din 1983 când a început să furnizeze diamante atât pentru segmentul premium cât şi pentru celălalt capăt al pieţei. RBC Capital Markets şi Panmure Gordon se numără printre analiştii care susţin că închiderea acestei mine ar putea relansa preţurile la diamante, care sunt în scădere după 2011.

Producţia la mina Argyle, amplasată la aproximativ 2.600 de kilometri nord-est de capitala statului Perth, este programată să se încheie înainte de finalul anului 2020, după ce va epuiza oferta de diamante viabile economic, a declarat vineri Arnaud Soirat, responsabil pentru cupru şi diamante la Rio Tinto Group.

“Va fi o cantitate semnificativă de ofertă care va ieşi de pe piaţă. La finele lui 2020 vom opri operaţiunile şi vom începe lucrările de reabilitare a zonei”, a spus Arnaud Soirat.

Mina Argyle este renumită pentru că furnizează aproximativ 90% din diamantele de culoare roz ale lumii, renumite pentru preţurile ridicate la care se vând. De exemplu, în luna aprilie 2017, casa de licitaţii Sotheby’s a vândut un diamant de culoare roz de 59,6 carate pentru 71 milioane de dolari.

Însă, deşi atrag cea mai mare atenţie, diamantele de culoare roz reprezintă mai puţin de 0,01% din producţia totală de diamante realizată la mina Argyle. Peste trei sferturi din producţia acestei mine est compusă din diamante brune de calitate mai scăzută, iar analiştii estimează că producţia totală a minei se vinde la un preţ mediu de 15-25 dolari pentru un carat, faţă de un preţ mediu de 171 dolari per carat la care s-au vândut anul trecut diamantele produse de rivalul De Beers.

Afluenţa de diamantate mici şi ieftine a erodat profiturile pentru fiecare companie minieră şi a făcut din ce în ce mai dificil pentru cei care taie, şlefuiesc şi tranzacţionează diamante să facă profit. În luna decembrie, unii dintre clienţii Rio Tinto Group au refuzat să cumpere diamantele ieftine în timp ce De Beers a fost forţat să reducă unele preţuri şi să ofere concesiuni cumpărătorilor.

Însă, în condiţiile în care apetitul consumatorilor pentru diamante este stabil, iar o serie de mine importante precum Argyle sunt programate să se închidă, analiştii estimează că modificarea raportului dintre cerere şi ofertă ar trebui să conducă la creşterea preţurilor. Grupul rus Alrosa PJSC, cel mai mare producător mondial de diamante, estimează că o producţie globală de 21 milioane carate, inclusiv 14 milioane de carate pe an de la Argyle, ar urma să iasă de pe piaţă până în 2023, un volum care va fi doar parţial compensat de deschiderea de mine. În aceste condiţii, Alrosa prognozează că deficitul dintre cererea anuală şi oferta de diamante ar putea să fie unul cuprins între 11 şi 35 milioane de carate în 2023.

“În ceea ce priveşte diamantele de culoare roz, impactul închiderii minei Argyle va fi şi mai dramatic”, subliniază Arnaud Soirat. Producătorul estimează că în mina Argyle ar mai exista de extras doar aproximativ 150 de diamante roz de o calitate suficientă pentru a putea fi oferite la licitaţia sa anuală.

Preţurile la diamantele roz au crescut de patru ori în ultimii zece ani, iar cumpărătorii “încep să conştientizeze care va fi impactul potenţial pe care îl va avea închiderea minei Argyle asupra creşterii preţurilor”, a declarat Frauke Bolten-Boshammer, proprietarul unei companii care vinde diamante din 1990.

O companie a ajuns în vizorul Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității pentru că a promovat produse de încălțăminte prin publicitate sexistă.

Consiliul a dispus printr-o decizie ca agentul economic să înlăture panourile publicitare amplasate la intrarea în magazine și să aducă scuze publice în legătură cu faptul amplasării publicității cu caracter sexist.

Decizia a fost aprobată în urma unei plângeri în care a fost invocată o faptă de discriminare sub formă de hărțuire, manifestată prin producerea și distribuirea publicității care lezează demnitatea umană. Panoul publicitar ilustra o poză în care erau prezentate picioarele dezgolite ale unei femei, alături de un slogan cu aluzii sexuale.

Potrivit Consiliului, expunerea unor părți ale corpului feminin (picioarele) într-o ipostază provocatoare face aluzie la fantezii sau dorințe sexuale și urmărește scopul de a atrage clienți. Astfel, a fost stabilit faptul hărțuirii prin plasarea în spațiul public a panourilor publicitare, care prezintă femeia într-o ipostază umilitoare.

Compania are la dispoziție 10 zile pentru a comunica instituției măsurile întreprinse. Decizia Consiliului este cu drept de atac în instanța de contencios administrative.

Publicitatea sexistă este interzisă prin lege, conform prevederilor art. 111 alin. (2) din Legea cu privire la publicitate. Potrivit legii, se consideră sexistă publicitatea care prezintă femeia sau bărbatul drept obiect sexual, în situații umilitoare ce ofensează demnitatea umană sau care promovează stereotipuri discriminatorii susținătoare ale  percepției că femeia este o ființă slabă, vulnerabilă și dependentă, având o poziție socială inferioară.