Veniturile obținute din activitatea agricolă de către micii producători în anul 2018 constituie, în medie, 5565 lei per gospodărie și 14 425 lei la 1 ha, potrivit datelor Biroului Național de Statistică cu referire la activitatea agricolă a micilor producători agricoli în anul 2018. Datele se referă la gospodăriile care dispun numai de loturi pe lângă casă.

Totodată, costul materialelor și serviciilor procurate a fost, în medie, de 3381 lei pe o gospodărie, iar la 1 ha – de 8764 lei. În cazul gospodăriilor care dispun de loturi pe lângă casă și terenuri de fermier, veniturile obținute pe o gospodărie constituie 11 185 lei, iar la 1 ha – 9940 lei. Costul materialelor și serviciilor procurate în acest caz a fost de 5470 lei, iar la 1 ha – de 4861 lei.

Cele mai multe venituri micii producători le-au obținut din vânzarea producției agricole – 93,3%, din prestarea serviciilor către terți au obținut 3,4%, iar 3,3% au constituit alte venituri.

Aceeași situație se constată și în cazul producătorilor care dețin terenuri de fermier, care din vânzarea producției au obținut 94,2% din venituri, 4,2% – din prestarea serviciilor, iar alte venituri au constituit 1,6%.

Totodată, cele mai multe cheltuieli ale producătorilor cu loturi pe lângă casă au mers către nutrețuri – 26,9%, precum și către asigurarea cu tineret de păsări și animale – 24,4%. Cheltuielile pentru plata muncii lucrătorilor au constituit 4,2%, cele pentru executarea lucrărilor agricole – 13,4%, iar 1,5% sunt cele destinate procurării motorinei și benzinei.

Producătorii care dețin și terenuri de fermier au cheltuit cel mai mult pe executarea lucrărilor agricole: prelucrarea solului, însămânțare, recoltare – 26,2%. Pentru tineretul de animale și păsări au mers 16,6% din cheltuieli, pentru plata muncii lucrătorilor – 10,2%, motorina și benzina – 2,4% etc.

Notă: Publicaţia reflectă rezultatele cercetării statistice selective a activităţii agricole în anul 2018 a gospodăriilor populaţiei şi gospodăriilor ţărăneşti, care au în folosinţă terenuri cu suprafaţa mai mică de 10 ha. Cercetarea a fost realizată prin intermediul chestionării gospodăriilor populaţiei şi gospodăriilor ţărăneşti din 106 sate.

Informaţia vizând veniturile şi cheltuielile aferente activităţii agricole se utilizează în calculele indicatorilor macroeconomici pe agricultură: consumului intermediar şi valorii adăugate în agricultură, la elaborarea balanţelor resurselor alimentare și utilizării lor etc.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Biroului Naţional de Statistică al RM

Prima linie de calibrare a cireșelor din Republica Moldova a fost instalată în cadrul companiei Farm-Prod SRL din satul Olănești, raionul Ștefan Vodă. Investiția este de cca 2,5 milioane de lei și a fost posibilă inclusiv suportului financiar al proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova (USAID/APM), care a constituit circa o treime din valoarea totală a echipamentului, comunică mybusiness.md.

Noul echipament permite calibrarea cireșelor în funcție de diametrul acestora și separarea buchetelor de cireșe, ceea ce asigură livrarea fructelor sortate pe mărimi conform cerințelor pieței și cumpărătorilor, contribuind astfel la majorarea prețului de vânzare cu circa 15%.

În anul 2018, Farm-Prod SRL a produs aproximativ 200 de tone de cireșe, iar până în 2020 prognozează o recoltă de până la 380 de tone de cireșe de calitate. Procurarea linie de calibrare a fost fondată de necesitatea de a se alinia la cerințele europene de calitate și pentru a fi competitivi pe piața externă și a penetra noi piețe de desfacere pentru aceste fructe.

Potrivit lui Ion Tulei, directorul Farm-Prod SRL, majoritatea producătorilor de cireșe din lumea modernă au linii de calibrare și clasificare în funcție de diametru, masă sau culoare. Farm Prod SRL este prima companie din Republica Moldova care a instalat această linie.

„Din acest an am început să vindem pentru export cireșele sortate după calibru. În ladă nu avem diferențieri mai mari de 2 mm, sunt lăzi în care avem 26-28 mm și 28-30 mm. Este un standard nou pentru noi și deja avem solicitări de vânzare pe piața din Germania și Cehia”.

Specialistul USAID/APM în siguranța alimentelor și post-recoltare Andrei Cumpanici a subliniat importanța recoltării calitative a cireșelor:„Cireşele sunt fructe care se recoltează la etapa de maturare deplină, atunci când culoarea lor atinge caracteristica soiului respectiv, adică, nu pot fi nici mai deschise nici mai închise. Trebuie să menționăm că o etapă optimă de recoltare permite păstrarea lor prin diferite tehnologii până la 60 de zile.”

Sectorul de producere a cireșelor din Moldova se confruntă cu mai multe problem ce țin de selectarea soiurilor, tehnologiile de producere, inclusiv protecția și echipamentele de calibrare, ceea ce reduce din competitivitatea produsului pe piețele externe. Astfel, în 2015-2017, toate cireșele moldovenești au fost exportate, fie către Rusia, fie către Belarus, deși prețurile mai bune ar putea fi obținute pe piețele UE, dacă ar fi putut fi îndeplinite cerințele cumpărătorilor privind calibrarea lor.

Pentru a depăși aceste constrângeri, USAID/APM acordă asistență complexă și susține investițiile în acest sector, inclusiv prin procurarea a două linii de sortare a cireșelor, una dintre ele fiind instalată la Farm-Prod SRL, iar cea de-a doua - la Fresh Time SRL.

Conform datelor oficiale, în ultimii ani, investițiile în plantarea soiurilor noi și a tehnologiilor moderne de producere a cireșelor au fost în creștere în țara noastră. În perioada 2016 – 2018, în Republica Moldova au fost plantate anual în medie 300 ha de livezi noi de cireși. În 2017, erau pe rod 3 500 ha de livezi de cireși. Totodată, a crescut volumul exporturilor de cireșe de la 1 700 tone în 2010, până la aproximativ 10 800 tone de cireșe în 2018.

Prețul petrolului se menține la o medie de aproximativ 63 de dolari per baril în ultimele 5 săptămâni. Cu toate acestea, prețul carburanților pe piața din Republica Moldova rămâne practic neschimbat.

La mijlocul lunii mai, prețul carburanților în Republica Moldova a crescut semnificativ, în mediu cu un leu pentru litrul de benzină și cu 70 – 80 de bani pentru litrul de motorină.

Atunci petroliștii își motivau decizia prin faptul că pe piețele internaționale a crescut prețul la petrol. Prețul barilului de petrol Brent la data ultimii scumpiri era de 72 de dolari americani.

Astăzi un baril de petrol Brent, la bursa de la Londra, costă 63 de dolari, cu 9 dolari mai puțin sau aproximativ 12%. Mai mult decât atât, de la începutul lunii iunie și până astăzi au fost perioade în care petrolul a costat chiar și sub 60 de dolari.

Această scădere masivă a prețului la petrol nu s-a resimțit însă și pe piața carburanților din Moldova, unde prețurile au rămas neschimbate.

Este de menționat că la precedenta ajustare a prețurilor carburanților, la 13 martie 2019, barilul de petrol costa 68 de dolari americani. Astfel, la cotațiile de 68 de dolari, un litru de benzină costa la Chișinău aproximativ 18,35 lei, iar un litru de motorină 16,75 lei.

Astăzi, când petrolul este 63 de dolari, cu 4 dolari mai ieftin, benzina costă la Chișinău 19,5 lei, iar motorina 17,2 lei.

În perioada 2015-2018, exporturile totale ale Republicii Moldova în Uniunea Europeană au crescut cu 1,5 mlrd de dolari sau cu 34% față de perioada de patru ani înainte de constituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), fiind o creștere de două ori mai rapidă față de exporturile pe alte piețe, transmite MOLDPRES.

Uniunea Europeană și-a consolidat pozițiile drept principală piață de desfacere pentru exportatorii moldoveni. Circa 40% din această creștere a fost determinată în mod exclusiv de DCFTA. Astfel, efectul net al DCFTA a constituit circa 600 mln de dolari SUA. Datele se conțin într-un studiu al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, semnat de Adrian Lupușor.

Potrivit studiului, exporturile de produse agroalimentare au beneficiat mai mult de DCFTA în comparație cu produsele industriale. Totodată, impactul net al DCFTA asupra exporturilor de produse agroalimentare a fost de circa trei ori mai mare față de impactul asupra exporturilor de produse industriale. Aceasta a spulberat definitiv temerile privind potențialul impact negativ al liberalizării comerțului cu UE asupra sectorului agroalimentar, care este mai puțin competitiv.

Totodată, comerțul dintre Moldova și Uniunea Europeană a devenit mult mai echilibrat grație creșterii rapide a exporturilor pe piața UE și reducerii importurilor de produse industriale din UE. Nivelul de acoperire a importurilor cu exporturi a crescut vizibil de la 47% în medie din 2011-2014, la media de 66% din 2015-2018, în timp ce acest indicator a scăzut dramatic în cazul comerțului cu CSI, iar în raport cu alte state – a crescut de două ori mai lent.

Pe lângă performanțele pozitive ale comerțului extern în contextul DCFTA, autorul studiului relevă că există îngrijorări privind concentrarea exporturilor, fapt ce denotă riscuri privind durabilitatea creșterii de până acum și carențe privind competitivitatea producătorilor autohtoni. În pofida creșterii impresionante a exporturilor, experții constată că peste jumătate din exporturile de produse industriale sunt orientate pe o singură piață (România), iar peste jumătate din exporturile de produse agroalimentare sunt orientate doar pe trei piețe (România, Italia și Marea Britanie). Aceasta relevă o serie de riscuri evidente care derivă din dependența exporturilor de cererea de pe câteva piețe din UE, precum și scoate în evidență nivelul scăzut al competitivității producătorilor autohtoni.

Întreprinderile din Republica Moldova vor putea beneficia de două linii de finanțare a comerțului. Pentru aceasta, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va oferi pentru două bănci din țara noastră 13 mln dolari SUA, în cadrul programului de facilitare a comerțului, transmite MOLDPRES.

Prin intermediul acestui instrument, BERD va emite garanții în favoarea băncilor comerciale internaționale care acoperă riscul politic și comercial aferent tranzacțiilor întreprinse de cei doi creditori din Moldova, și va oferi finanțare pentru tranzacțiile de export și import. Băncile vor beneficia, de asemenea, de proiectele de cooperare tehnică ale BERD în domeniul finanțării comerțului.

BERD a deblocat recent finanțarea către cele două bănci în urma pașilor întreprinși de cei doi creditori de a asigura transparența acționarilor și a restabili guvernanța corporativă.

În aprilie 2019, BERD a acordat împrumuturi în valoare de 5 milioane de euro pentru fiecare bancă prin linia de credit EU4Business-EBRD. Finanțarea destinată sprijinirii comerțului între companiile moldovenești și Uniunea Europeană, a fost însoțită de finanțare nerambursabilă din partea UE, prin intermediul inițiativei EU4Business.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din Moldova. De la începutul operațiunilor sale în țară, Banca a investit 1,2 miliarde de euro în peste 125 de proiecte în sectorul financiar, agrobusiness, energetic, infrastructură și industria prelucrătoare din Moldova.

Plahotniuc s-a trezit cu bunurile sechestrate de procurorii din „sistemul” construit chiar de el, a punctat fostul premier moldovean, adăugând că sistemul construit prin frică şi umilinţă doar aşa se prăbuşeşte, atrăgând după sine multă mizerie.

Fostul prim-ministru moldovean, Ion Sturza, consideră că sechestrul pus pe mai multe dintre proprietăţile de lux ale fostului preşedinte al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, actualmente deputat în Parlamentul Republicii Moldova „e ceva!”.

„Cât de rapid se prăbuşeşte „imperiul" domnului Plahotniuc. Astăzi aflăm despre sechestrul aplicat de procurorii din „sistemul" construit de el(!) pe „activele" din Moldova, inclusiv asupra faimosului hotel „Nobil”, devenit sinonim al dezmăţului şi al controverselor. Puţini ştiu că până nu demult acesta a fost hotelul preferat şi acreditat în care se opreau reprezentanţii multor instituţii internaţionale şi ai Ambasadei SUA la Chişinău.

Ba mai mult, mulţi străini (inclusiv angajaţi ai Ambasadei SUA) frecventau săptămânal sauna de acolo. Nu mai vorbesc de oaspeţii dragi din România. Şampanie, „ţigarete”, video, foto la pachet... Aparent totul se îndrepta către un mandat internaţional de arestare”, scrie Ion Sturza pe pagina sa de Facebook.

În contextul numărului mare de demisii anunţate în ultimile două săptămâni la Chişinău, Sturza a specificat că sistemul construit prin frică şi umilinţă doar aşa se prăbuşeşte, atrăgând după sine multă mizerie. Mai mult decât atât, omul de afaceri a mai menţionat că problema cea mai mare la momentul actual este că în acest sistem au fost antrenaţi foarte mulţi – ”de la opincă la vlădică”.

Potrivit fostului premier moldovean, în cazul în care autorităţile de la Chişinău ar adopta o lege a lustraţiei după exemplul ucrainean, Republica Moldova ar rămâne fără „elite".

„Luaţi lista invitaţilor de la nunta lui Şor şi înregistrările de la „Nobil” şi veţi avea în faţa tot ”iconostasul””, a punctat Ion Sturza.

Totodată, acesta a ţinut să specifice că a fost rugat de mai mulţi „oameni dragi mie” să nu mai facă astfel de comentarii pe Facebook, că ar învrăjbi lumea.

Olga Melniciuc este o tânără femeie de afaceri, care știe totul despre succesul feminin. Și-a făcut studiile atât în Moldova, cât și în străinătate, iar, în prezent, este norocoasă să beneficieze de o bursă de studii Hubert Humphrey Fellowship la Boston University.

A activat la Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului IMM-urilor și s-a alăturat echipei de consultanți la Consiliului Economic al prim-ministrului Republicii Moldova. După experiența din America speră să creeze un fond de investiții susținut de diaspora americană pentru a susține micile afaceri din Moldova.

Natalia Ghilașcu: Dragă Olga, felicitări pentru obținerea bursei Hubert H. Humphrey în Boston. Cât de valoroasă este această experiență pentru tine și la ce îți va folosi pe viitor?

Olga Melniciuc: Sunt foarte onorată să fiu selectată bursieră al acestui program. În Boston am o fericită ocazie să urmez cursurile din cadrul programului MBA, la școala de business Questrom și dezvolt propriul plan de afacere. Educația primită în SUA este foarte valoroasă. Aceasta, combinată cu experiența de trai în SUA, relații și prietenii noi, cu siguranță vor avea un impact semnificativ pentru viața mea profesională, dar și personală.

N.G: Cum crezi, de ce ai avut acest privilegiu să fii una dintre cele mai bune candidate din Moldova pentru a intra în primii 100 studenți de merit din întreaga lume?

O.M: Humbert H. Humphrey este un program foarte competitiv și deloc ușor. Este plăcut să recunosc că datorită eforturilor depuse am putut ajunge tocmai aici. Totodată, simt o responsabilitate enormă. Fiind selectată cea mai bună dintre cei mai buni, înțeleg că provocările și creșterea abia sunt la început de cale. La finele acestui program, știu că va trebui să muncesc și mai mult pentru a putea contribui la dezvoltarea țării mele.

N.G: Ai participat recent la 10X Conference în Miami, unde s-au adunat peste 30 mii de oameni să vorbească despre motivarea personală și despre succes. Care au fost cele mai inspirate momente și de ce ai ales acest eveniment?

O.M: Astfel de conferințe reprezintă experiențe inedite. Nu e vorba doar despre prezența speaker-ilor de talie mondială și nu doar prin tematici despre vânzări, marketing și investiții, dar și prin oamenii cu care faci cunoștință acolo – care sunt antreprenori și experți din toată lumea. Am revenit plină de energie, inspirată și mai determinată ca niciodată. Conferința 10X mi-a arătat încă odată că imposibilul e doar în capul nostru, iar cu muncă, perseverență și dedicație, vei obține tot ceea ce îți dorești.

N.G: Cum planifici să conectezi experiența acumulată în SUA cu cea pe care o deții deja în Moldova în domeniul afacerilor și cel economic. Este loc de mai bine acasă pentru a putea beneficia de politici calitative și mai puțin populiste?

O.M: Planific să îmi îndrept energia și activitatea profesională în domeniul finanțării afacerilor. Aceasta întotdeauna  mi-a plăcut să fac, și cât mai mult am încercat să fug de această problemă, cu atât mă atrage să revin la această problemă. Cred că, în cele din urmă, sunt pasionată să explorez lucrurile care sunt mai dificile. În SUA comunic foarte mult cu investitori (angel investors) și antreprenori. Analizez și învăț cum lucrează finanțarea startup-urilor aici, iau lecții în procese investiționale și finanțe. Când voi reveni acasă, vreau să lansez servicii noi pentru antreprenori ca să poată accesa finanțări, dar și să ajut statul la dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial bazat pe experiența americană.

Acasă este foarte mult loc de mai bine. Pornind de la politici orientate spre inovare și dezvoltarea instituțiilor de viitor, până la implementarea lor la nivel local. Înțeleg că unii oameni ascultă populiști, dar programele sunt făcute de tehnocrați și experți. Asta vreau să reușesc, rezultatele să vorbească de la sine și mai puține vorbe.

N.G: Cetățenii moldoveni au trimis în Moldova remitențe de 1,3 milioane USD doar într-un singur an, adică 20% din PIB? Ar putea acești bani să fie canalizați spre o dezvoltare durabilă acasă?  

Problema cea mai mare pentru noi e că aceste remitențe sunt  cheltuite în mare parte pentru consum curent (mâncare, cazare, plata pentru utilități), servicii de educație, mașini și apartamente, etc și mai puțin ca investiții în afaceri sau alte activități generatoare de profituri.

O.M: Acasă avem proiectul PARE 1+1 care co-finanțează afaceri în care se investesc remitențe. Participarea la acest proiect e limitată doar la migranți sau rude de gradul 1 ai acestora. Întrebare e ce facem cu cei care nu vor să pornească afaceri în Moldova și nici nu au antreprenori în familie? Este timpul să abordăm investirea remitențelor în sens mai larg: să căutăm cum am putea canaliza remitențele în creditarea afacerilor, cum am atrage diaspora să devină acei angel investors pentru afacerile de acasă, cum am putea evita procedurile birocratice și scumpe ca să beneficiem mai eficient de pe urma acestor remitențe?!

Pentru aceasta ar fi nevoie de implicarea activă a Guvernului, comunității de donatori, organizațiilor de susținere a antreprenoriatului și, desigur, deschiderii și interesului din partea diasporei.

N.G: Implicarea femeilor în afaceri este un talent sau o necesitate?

O.M: Sunt admiratoarea și “fanul” femeilor antreprenoare și cunosc foarte multe doamne de afaceri. Fiecare din ele a avut motivație diferită de a intra în business. Femeile lansează afaceri pentru că altfel nu pot să-și mențină independența. Fie că sunt antreprenoare talentate și nu își pot vedea viața ca angajate, fie că au prins oportunitatea de coadă și au știut cum să se mobilizeze, fie că viața le-a impus să facă asta pentru că altfel “mureau de foame”. Indiferent de motivație, nu o face mai mult sau mai puțin antreprenoare.

N.G: Cum privești diaspora din SUA, este o forță, o comunitate unită sau un grup de oameni care își vede de interesul sau?

O.M: Nu pot răspunde cu fermitate la această întrebare. Cunosc mulți emigranți, concetățeni de-ai noștri, oameni minunați. Am observat că ei nu comunică cu alți moldoveni. Preferă să își caute de treabă așa cum știu ei. Am observat că mai des comunică cu diaspora din spațiul post-sovietic sau cu cei din România. Aș ezita să explic acest fenomen și recunosc că ar putea fi relevant doar pentru cei pe care îi cunosc în mod personal.

N.G: Cum privești femeile antreprenoare din Moldova față de cele din SUA? Predomină încă multe stereotipuri despre rolul acestora în societate?

O.M: Femeile antreprenoare din SUA sunt mult mai emancipate, feministe și par a fi mult mai încrezute. Respectarea principiilor de egalitate de gen în SUA este la un nivel mai avansat decât în țara noastră. Desigur, în fiecare stat, situația poate fi diferită, dar aceste femei sunt susținute de parteneri și familie și nu sunt blamate de societate. Statul aduce un aport semnificativ în a promova antreprenoriatul în rândul femeilor, prin finanță, multe programe de mentorat, instruire și consultanță, oferă granturi și contracte de achiziții publice în mod preferențial.

N.G: Ce privilegii au studenții americani față de cei de acasă și cum putem să valorificam mai eficient potențialul tinerilor?

O.M: Pot să spun cum e starea de lucruri cu MBA. Sistemul educațional american este construit în așa fel, încât să ofere studenților cât mai multe experiențe practice. Lecțiile sunt concentrate pe studii de caz, nu se predau teorii și totul se învață din discuții și dezbateri. Se lucrează în echipe mici, mai rar individual.

Există toată infrastructura necesară pentru viitori antreprenori, mă refer aici la incubatorul de afaceri, acces la mentori, instruire gratuită, concursuri cu finanțare, întâlniri cu antreprenori și investitori. Toți profesorii au experiență de business. Fiecare a acumulat o practică bogată înainte de a preda. Sunt foarte deschiși și cu drag vor merge cu tine la o cafea pentru a discuta ideea ta de afacere. Totul este făcut în așa fel încât să ți se ofere o platformă de a porni o afacere fără a avea frică de eșec.

În țara noastră, educația despre afaceri este încă învechită, iar orele de studiu se fac pentru o bifă, de aceea, nici nu este conectată la nevoile angajatorilor. Se pare că acestea sunt lumi total diferite. Antreprenorii care angajează tineri specialiști îi preîntâmpină din start să uite ce au învățat pe băncile universităților. Și asta mă întristează.

horainamerica.com

Studenții înmatriculați la Facultatea Relații Economice Internaționale (REI) a Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM) vor primi la finalul studiilor două diplome: una eliberată de către instituția gazdă și alta europeană, emisă de Academia de Studii Economice București. Acest lucru va fi posibil datorită unui acord de colaborare dintre cele două instituții de învățământ superior, transmite MOLDPRES.

Studenții înmatriculați la acest program vor studia primii doi ani la ASEM, iar al treilea an la București. ASE București va oferi cazare gratuită studenților din Republica Moldova. Mai mult, studenții care vor înregistra performanțe înalte la studii vor putea beneficia de bursa oferită de statul român, inclusiv din primul an de studii.

Decanul Facultății de Relații Economice Internaționale, Rodica Crudu a afirmat că principalul obiectiv al programelor comune cu diplomă dublă este de a oferi studenților șansa să beneficieze de studii de calitate europeană, acasă, în Republica Moldova, de cursuri predate atât de profesori din ASEM, cât și de la ASE București.