Vânzarea terenurilor aferente proprietate publică neutilizate în procesul tehnologic, care la momentul actual pot fi înstrăinate la o plată unică, poate fi interzisă, la fel ca și vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică transmise în arendă. Ultima prevedere va fi aplicată după intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor la Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308/1997. În Parlament este înregistrat proiectul pentru modificarea acesteia.

Documentul prevede și schimbarea modului de vânzare-cumpărare a terenurilor proprietate publică. Astfel, în Lege va fi introdusă prevederea că cumpărătorul va achită, în termen de o lună, suma egală cu preţul pământului prevăzut pentru destinaţia respectivă. În cazul vânzării-cumpărării terenului prin concurs sau la licitaţie, preţul acestuia nu poate fi mai mic decât preţul de piață al pământului, stabilit printr-un raport de evaluare întocmit de către un evaluator, în conformitate cu legislaţia privind activitatea respectivă.

Totodată, autorii proiectului propun completarea Legii cu prevederea că, la expirarea termenului contractului, nulitatea sau rezoluțiunea contractului de arendă, arendașul (persoană fizică sau persoană juridică) are obligația să elibereze pe cont propriu terenul arendat, inclusiv de construcții capitale. Construcțiile capitale pe terenurile proprietate publică transmise în arendă sunt interzise. În caz de neexecutare în termen a obligației privind eliberarea terenului arendat de către arendaș, administrația publică este în drept să elibereze terenul proprietate publică pe cont propriu cu încasarea cheltuielilor de la arendaș. Celelalte terenuri se vor vinde prin concurs sau la licitaţie, cu excepţiile prevăzute de lege.

Suplimentar, proiectul prevede soluționarea situațiilor în care lotul de pământ de pe lângă casă depășește norma prevăzută de legislație. Astfel, în cazul în care, după parametri şi amplasare, terenul ce depășește normele poate fi format ca bun imobil de sine stătător, acesta va putea fi înstrăinat în condiții generale la prețul de piață. Totodată, va fi interzisă înstrăinarea din proprietate publică în proprietate privată a terenului de pe lângă casă până la eliberarea terenului ocupat fără just titlu.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova

"De două persoane. Putem dintîi să culcăm spatele. Îl scoatem. Pot să doarmă doi copii, liber. Chiar şi doi maturi, dacă au nevoie la drum". Automobilul este dotat cu televizor, aparat de ceai şi cafea, climatizor, dar şi cu două frigidere. Baia şi bucătăria sînt amplasate în spatele maşinii. Duşul a fost încorporat în portiera portbagajului, unde, deasemenea, a fost integrat şi rezervorul cu apă, care are o capacitate de 90 de litri. Tot aici, a fost instalat un aragaz, o chiuvetă cu robinet, dar şi o masă pentru prepararea bucatelor.

"Aici avem iarăşi, priză, la 220. Amplificator. Avem robinet. Pot să folosească, ca de exemplu, să gătească mîncare să taie nişte legume, iar dacă e dorinţă tare mare, să servească şi un mic dejun aici". Iar pentru un confort maxim în timpul rulării, mecanicii au făcut modificări şi la suspensia maşinii. Acum înălţimea dintre caroserie şi asfalt, poate fi reglată prin ajustarea compresiei de aer din sistem. Lucrările au costat aproape jumătate de milion de lei. Potrivit specialiştilor, toate detaliile au fost confecţionate manual. Proprietarii maşinii, un cuplu de moldoveni stabiliţi în Germania spun că nu regretă banii investiţi. "Asta a fost un un vis, mai mult a soţului. Da şi a mea. Este a lui ideia. S-a primit superb". După ce şi-au văzut visul împlinit, tinerii spun că în curînd, vor porni într-un tur al Europei, evident cu bijuteria pe patru roţi. "Mergem, dimineaţa ne-am trezit, seara, şi am plecat. Nu contează unde. Ne uităm unde e frumos, mergem acolo şi atît. Noi pînă acum am fost în Croaţia. Dar încă nu am ajuns în Muntenegru, şi mai jos, aşa pornind pe o margine".

noi.md

Şcolile profesionale din Bubuieci și Nisporeni, singurele din Republica Moldova care pregătesc meseriași pentru sectorul apicol și cel de producere a pomușoarelor, au început în luna iulie înscrierea elevilor pentru anul de învățământ 2019-2020. Școlile afirmă că tinerii ar trebui să fie interesați de astfel de meserii, deoarece domeniile respective au o creștere constantă în ultimii ani, transmite MOLDPRES.

Școala profesională din comuna Bubuieci a rămas singura școala profesională din ţară care pregătește meseriași pentru sectorul apicol. Pentru a corespunde cerințelor, instituţia, cu ajutorul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), și-a dotat sălile și atelierele de studiu cu  echipamente performante, folosite în prezent de apicultorii profesioniști. Zinaida Sajin, directorul Școlii profesionale Bubuieci, afirmă că meseriașii în apicultură sunt la mare căutare, de vreme ce  un apicultor care are cel puțin 100 de stupi deja are nevoie de ajutor în prisaca sa. „Totodată, absolvenții școlii, instruiţi, cu abilități şi cunoștințe, își pot deschide propriile afaceri, fiind zeci de exemple ale absolvenților noştri care au astăzi propriile prisăci”, a relevat Zinaida Sajin.

În acelaşi timp, în acest an de învăţământ, Școala profesională din orașul Nisporeni va lansa pentru prima dată în Republica Moldova un program de studiere a meseriei de cultivator de pomușoare. Acest domeniu, care înregistrează ascensiune rapidă în ultimii ani, se confruntă cu lipsa muncitorilor calificați, lucru pe care îl confirmă Asociația „Pomușoarele Moldovei”. Pentru a asigura pregătirea cultivatorilor de pomușoare, școala a fost dotată cu echipamente oferite de USAID.

Meseriile de apicultor și de cultivator de pomușoare se studiază doi ani, iar pe parcursul acestei perioade, elevii sunt asigurați cu cămin, bursă și alimentație.

Ministrul Afacerilor Interne, Andrei Năstase, a semnat vineri 26 iulie, ordinul privind lichidarea Direcţiei de Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului Naţional de Investigaţii (INI), numită şi Direcţia a 5-a. În context, Năstase a specificat că poliţia politică din Republica Moldova a fost desfiinţată, încheindu-se astfel, o dată pentru totdeauna, un capitol ruşinos în istoria acestei instituţii.

„De aici înainte, toate – dar absolut toate – structurile subordonate Ministerului Afacerilor Interne (MAI) trebuie să lucreze doar pentru oameni şi nu împotriva lor. Vreau prin această decizie să transmit totodată un semnal către ultimele bastioane ale vechiului regim: veţi avea aceeaşi soartă precum această Direcţie de Poliţie Politică, pentru că nimeni care lucrează împotriva oamenilor nu poate rămâne nepedepsit.

Mă folosesc de asemenea de acest prilej pentru a face apel la ce a mai rămas din onoarea procurorilor să răspundă demersului meu cu privire la interceptarea şi filarea unor oameni nevinovaţi. Încetaţi să mai acoperiţi abuzurile din trecut! Le vom descoperi oricum, iar cei care le-au tăinuit vor fi la fel de vinovaţi precum cei ce le-au comis”, a declarat liderul Platformei DA în cadrul unei conferinţe de presă.

Totodată, Năstase a amintit că încă de la începutul mandatului său a afirmat că una din priorităţile instituţiei pe care o conduce – ca de altfel a întregului Guvern – trebuie să fie investigarea abuzurilor care au fost comise, în trecutul recent, împotriva moldovenilor, inclusiv de către structuri subordonate MAI-ului.

„Am spus recent că ţara noastră rămăsese ultima dictatură a Europei, în care oricine lupta pentru democraţie, pluralism sau justiţie era tratat ca un duşman al poporului ce trebuia persecutat, hărţuit şi intimidat, alungat din ţară”, a adăugat Andrei Năstase.

Făcând referire la dezvăluirile apărute în spaţiul public în urma unor investigaţii jurnalistice privind operaţiunea de interceptare şi filare a unor activişti civici, jurnalişti, atâţia şi atâţia oameni simpli, Năstase a specificat că acesta este doar vârful aisbergului, punctând totodată ca „un regim criminal ne-a făcut să ne deprindem cu frica, să şoptim în loc să vorbim tare, să ne uităm în jur înainte de a ne expune vreo părere”.

Năstase a mai amintit şi despre faptul că a făcut recent un demers către ex-procurorul general, Eduard Harunjen, solicitându-i să dispună efectuarea unor investigaţii ample cu privire la respectarea de către procurori a drepturilor persoanelor interceptate de a fi informate despre supunerea la măsuri speciale de investigaţii, dar şi a măsurilor reparatorii pentru cei care au fost interceptaţi în mod abuziv.

Totodată i-a solicitat să informeze opinia publică cu privire la rezultatele acestor cercetări, lucru care, după cum şi era de aşteptat, nu s-a întâmplat. Subliniind că nu poate accepta existenţa unor instituţii şi structuri care să facă poliţie politică, Năstase a anunţat că a dispus o anchetă internă amănunţită cu privire la Direcţia de Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului Naţional de Investigaţii – cunoscută şi ca Direcţia a 5-a – iar „constatările sunt extrem de grave”.

„Direcţia a 5-a era instrumentul de urmărire, interceptare şi filare a celor care îndrăzneau să se opună bandei de infractori care se afla la putere. Pe lângă cei activi politic şi civic au fost vizaţi agenţi economici incomozi regimului, investitori autohtoni şi străini. Evident, cu ştirea lui Jizdan, Pînzari, Cavcaliuc şi alte unelte ale lui Plahotniuc. Direcţia a 5-a a lucrat aşadar împotriva oamenilor, nu în slujba oamenilor. Iar pentru aşa ceva nu există niciun fel de scuză sau justificare”, a conchis ministrul de Interne.

epochtimes-romania.com

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a aprobat la 25 iulie 2019 modificări la lista jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparență, aprobată prin Hotărârea Consiliului de administrație al BNM nr.91 din 02.05.2013. Lista a fost completată cu 16 jurisdicții: Botswana, Cabo Verde, Regatul Cambodgiei, Curaçao, Republica Ghana, Insulele Fiji, Insulele Labuan, Maldive, Sultanatul Oman, Samoa Americană, Regatul Maroc, Republica Populară Mongolia, Palau, Regatul Thailandei, Republica Tunisiană, Trinidad și Tobago.

Modificările au fost operate în baza unei analize a listelor elaborate în acest sens de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF), Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Listele respective includ jurisdicțiile cu risc înalt și alte jurisdicții monitorizate, jurisdicțiile cu deficiențe în strategiile de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, la fel, lista țărilor off-shore necooperante și, respectiv, jurisdicțiile ce nu respectă standardele privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, comunică mybusiness.md.

Decizia BNM are drept scop neadmiterea achiziționării sau dobândirii fie directe, fie indirecte a deținerilor într-o bancă din Republica Moldova de către persoanele rezidente în jurisdicțiile ce nu implementează standardele internaționale de transparență, precum și neadmiterea înființării pe teritoriul Republicii Moldova a sucursalelor băncilor din jurisdicțiile respective.

După ce o perioadă lungă de timp BNM a menţinut rata de bază la 6,5% anual, de la sfârşitul anului 2017 până în iunie 2019, ratele dobânzilor la împrumuturi s-au stabilizat. Între timp, băncile au continuat să atragă depozite fără a se lansa într-un proces de creditare masiv. Acestea au mizat mai mult pe persoanele fizice ale căror venituri au fost în ascensiune şi au început să consume mai mult.

Chiar dacă o parte din credite, de exemplu cele imobiliare, sunt acordate în valută cu echivalentul lor în monedă naţională, acestea par mai atractive ca urmare a ratei dobânzii mai mici. Însă acest lucru este pe termen scurt, deoarece fluctuaţiile cursului leului faţă de dolar şi euro pot duce la majorarea dobânzii şi, evident, la creşterea costului creditului. Or, în cazul împrumuturilor în monedă naţională, dobânda este stabilă şi poate creşte ca urmare a politicii monetare mai aspre din partea Băncii Naţionale a Moldovei.

În ultima perioadă, ca urmare a stabilităţii ratei dobânzii a împrumuturilor în lei moldoveneşti, soldul acestora este într-o continuă ascensiune. În mare parte este vorba de împrumuturile acordate persoanelor fizice. În acelaşi timp, dacă anterior o mare parte a împrumuturilor era acordată în valută ca urmare a dobânzilor mai mici, în prezent preferinţa e pentru creditele în lei. Astfel, volumul creditelor acordate în monedă naţională a constituit 2078,0 milioane lei (+10,1% faţă de luna precedentă şi +19,9% faţă de iunie 2018), iar soldul creditelor în valută s-a redus cu 9 la sută până la 752,2 (recalculat în lei) milioane lei faţă de luna precedentă şi cu 13,6 la sută comparativ cu iunie 2018.

De exemplu, potrivit datelor BNM, soldul cererilor faţă de economie a crescut în luna de raportare cu 870,9 milioane lei (2,1 la sută) ca urmare a majorării cererilor faţă de economie în monedă naţională cu 732,1 milioane lei (2,9 la sută) şi a cererilor în valută (exprimate în MDL) cu 138,8 milioane lei (0,8 la sută). Cererile faţă de economie în valută, exprimate în USD, au crescut pe parcursul perioadei de referinţă cu 9,8 milioane USD (1,0 la sută).

Majorarea soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de creşterea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 185,5 milioane lei (1,7 la sută), soldului cererilor faţă de mediul financiar nebancar cu 146,8 mil. lei (26,0 la sută) şi soldului cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 448,8 mil. lei (3,7 la sută), în timp ce soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public a scăzut cu 49,0 mil. lei (5,1 la sută).

Evoluţia soldului cererilor faţă de economie în valută (exprimate în MDL) a fost influenţată de creşterea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 169,9 mil. lei (1,1 la sută) şi soldului cererilor faţă de mediul financiar nebancar cu 0,6 mil. lei (0,1 la sută). În acelaşi timp, soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public şi soldul cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) au scăzut cu 10,2 milioane lei (5,6 la sută) şi, respectiv, cu 21,5 mil. lei (4,9 la sută).

În ceea ce priveşte împrumuturile acordate persoanelor fizice în luna iunie, din totalul de 910,7 mil. lei, 43,8 la sută au fost creditele acordate pentru consum şi 30 la sută pentru procurarea imobilului. În acelaşi timp, 52 la sută au fost creditele acordate comerţului şi 15 la sută împrumuturile acordate industriei uşoare.

Totuşi, se atestă un grad mare de concentrare a sectorului bancar al ţării. La sfârşitul lunii iunie, o singură bancă comercială a fost cel mai important creditor, dintr-un total de 16 ramuri, care au format portofoliul de credite pe sectorul bancar în primul semestru al anului 2019. În cazul a cinci ramuri, ponderea unei singure bănci comerciale în volumul creditelor acordate a fost de peste 50 la sută la finele lunii iunie a anului curent.

Datele BNM arată o concentrare a împrumuturilor în domeniul comerţului, care, de altfel, este şi ramura cu cele mai puţine riscuri faţă de industrie şi construcţii. Acest lucru arată de fapt disfuncţionalitatea economiei Republicii Moldova, care este una orien­tată spre consum şi mai puţin spre producere şi exporturi. Or, bancherii sunt conştienţi de riscurile celorlalte ramuri şi creditează doar ramurile cu cele mai puţine riscuri pentru obţinerea profiturilor.

Astfel poate fi descrisă competitivitatea redusă a sectorului bancar şi concentrarea pe anumite ramuri. În acest sens, creşte vulnerabilitatea în cazul riscurilor sistemice, dar şi competitivitatea redusă a businessului şi ramurilor din economia naţională. Situaţia respectivă a început după anii 2000 când s-a accentuat migraţia moldovenilor în străinătate şi au început să crească an de an remiterile de valută în ţară. Astfel, importurile au început să crească an de an, iar ulterior a devenit şi ramura preferată a bancherilor. Acest lucru impune găsirea unor soluţii de către autorităţile Republicii Moldova în condiţiile în care remiterile moldovenilor nu sunt o soluţie sustenabilă pe termen lung.

În ceea ce priveşte ratele de dobândă la împrumuturi, pe termen mediu se aşteaptă o majorare a costurilor creditelor după ce la mijlocul lunii iunie, BNM a majorat rata de bază până la 7 la sută, iar rezervele obligatorii în valută – până la 17 la sută de la 14 la sută.
În luna iunie, rata medie la creditele acordate în monedă naţională s-a majorat cu 0,03 puncte procentuale (p.p.) comparativ cu luna precedentă. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 7,41%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 8,66%.

Rata medie la creditele acordate în valută s-a micşorat cu 0,17 p.p. comparativ cu luna mai 2019. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 5,15%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 4,40%.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, ratele menţionate s-au diminuat (în monedă naţională cu -0,61 p.p., în valută cu -0,30 p.p.).

Creditele în monedă naţională cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai atractive în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 8,0% (persoanelor juridice – cu 8,52% şi persoanelor fizice – cu 7,23%). Cea mai mare rată medie la creditele acordate în monedă naţională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 1 lună până la 3 luni (10,98%), unde persoanelor fizice li s-au acordat credite cu o rată de 10,01%, iar persoanelor juridice cu 11,01%.

La capitolul împrumuturi în valută, cele mai atractive credite în valută, cu termene de la 1 până la 2 ani, au fost acordate cu o rată medie de 4,48%, unde persoanelor fizice li s-au acordat credite cu o rată medie de 5,07%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 4,48%.

În luna iunie 2019, depozitele noi atrase la termen au constituit 2 182,8 milioane lei, micşorându-se cu 5,1% faţă de luna iunie 2018. Din perspectiva termenelor creditelor acordate, cele mai atractive rămân a fi creditele acordate pe termene de la 2 până la 5 ani (49,8% din totalul creditelor acordate), unde creditele acordate persoanelor juridice au deţinut ponderea de 33,6% din totalul creditelor acordate. Marja de dobândă la operaţiunile în monedă naţională s-a micşorat cu 0,04 p.p. comparativ cu luna precedentă şi cu 0,63 p.p. faţă de iunie 2018.

Marja de dobândă la operaţiunile în valută s-a micşorat cu 0,26 p.p. comparativ cu luna precedentă şi cu 0,44 p.p. – faţă de iunie 2018.

Victor Ursu

noi.md

Proiectul „ECO Moldova” prevede instalarea unor standuri cu diverse produse ecologice autohtone în cadrul a 32 de misiuni diplomatice din străinătate.

Proiectul aniversar „ECO Moldova” are misiunea de a promova imaginea Republicii Moldova drept o piață emergentă cu potențial de a completa oferta „ecologică” globală, de a facilita accesul producătorilor de produse ecologice pe piețele externe, dar și de a atragere a investițiilor în agricultura bio – un segment strategic de nișă cu valoarea adăugată ridicată și cu potențial de atragere a investițiilor și de creștere a exporturilor.

Acest proiect prevede instalarea unor standuri cu diverse produse ecologice autohtone în cadrul a 32 de misiuni diplomatice ale țării noastre din străinătate, parteneri și organizații internaționale.

Lansarea a avut loc pe data de 25 iulie, în localul „Casa Dacă Boutique Hotel” din Chișinău. La eveniment au fost prezenți și producătorii a căror produse se regăsesc pe standurile „ECO Moldova”.

De 14 ani, la Chișcăreni, Sîngerei, se cos uniforme pentru medicii din Uniunea Europeană. Materia primă adusă din Italia și trecută prin mâinile femeilor și mașinile de cusut ale fabricii din Chișcăreni se transformă în uniforme medicale de înaltă calitate.

Într-o zi de vineri, le-am găsit în fața mașinilor de cusut pe cele peste 90 de angajate ale fabricii cu capital italian. Ziua de muncă începe la ora 8:00 și se încheie la ora 16:00, astfel femeile se bucură că pot munci acasă, în comuna lor.

Lunar se cos câte 35-40 de mii de uniforme și articole de uz medical care sunt exportate în UE.

Uniformele medicate ajung în spitalele din Italia, Germania, Franța, dar și alte țări europene.

Lidia Leu spune că lucrează la fabrica de textile încă de la deschidere. Acum femeia e la pensie, însă continuă să muncească.

„Mă simt bine, e bine că lucru e în sat și ne mândrim că avem aici așa o fabrică”, ne spune croitoreasa. Salariul mediu pe care-l au angajatele este de 3.000 de lei.