Valoarea de bilanț a patrimoniului public al Republicii Moldova, conform situației de la 1 ianuarie 2019, constituie 90,82 miliarde de lei, arată date ale Agenției Proprietății Publice (APP).

Balanța anuală a patrimoniului public s-a majorat în comparaţie cu perioada respectivă a anului precedent cu 9,04 miliarde lei, ritmul creșterii fiind de 11,06%, inclusiv valoarea patrimoniului public al unităţilor administrativ-teritoriale s-a majorat cu 3,42 miliarde lei (în creştere cu 9,2%), iar al autorităților publice centrale s-a majorat cu 5,62 miliarde lei, ritmul creșterii fiind de 12,61%, scrie mold-street.

Totodată APP a avizat studiile de fezabilitate pentru 5 proiecte de parteneriat public-privat şi a monitorizat contractele de parteneriat public-privat și concesiuni în derulare, înregistrate în Registrul patrimoniului public.

noi.md

Timp de un an, exporturile în Republica Moldova s-au plafonat la nivelul de 2.750 milioane USD, înregistrându-se o creștere de 0% la exporturi. Opinia aparține expertului economic IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, care a precizat că după criza din 2014, creșterea exporturilor de 1 miliard USD a fost asigurată de 5 ramuri de bază, care au avut o contribuție de circa 65%.

Într-o postare pe blogul său, economistul a venit cu două recomandări în adresa autorităților, pentru a debloca exporturile. O deosebită atenție a atras exporturilor de Grăuncioase și industriei automotive din Zonele Economice Libere (ZEL), care au asigurat 40% din creștere.

„În opinia mea, cel mai mare potențial de creștere a exporturilor moldovenești o are producția de cereale și oleaginoase, însă obstacolul de bază este capacitatea redusă de export. Problema numărul unu a fermierilor nu este producția agricolă, dar dificultățile enorme la exportul lor. Logistica actuală și monopolizarea exporturilor a creat blocaje pe piață”, a scris expertul în economie, Veaceslav Ioniță.

Potrivit acestuia, este necesară consolidarea Zonelor Economice Libere în atragerea investițiilor străine în industrie.

„În opt ani, investițiile în industrie prin Zonele Libere a fost de 280 milioane USD. Astfel, s-au creat peste 18 mii locuri de muncă. Or, în prezent ZEL-urile asigură 21% din totalul exporturilor moldovenești”, a menționat expertul.

Asociația Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova (MĂR) anunță că astăzi, 12 august, mai multe restaurante, cafenele și alte localuri de agrement planifică să-și sisteze activitatea cu începere de la ora 10.00, pentru 30 de minute, în semn de protest. Solicitată de IPN, președinta MĂR, Aneta Zasavițchi, a spus că „este un manifest contra măsurilor de austeritate fiscală anunțate de către Ministerul Finanțelor și anume majorarea, de la 10% la 20%, a cotei TVA, pentru sectorul hoteluri-restaurante-cafenele (HoReCa)”.

Aneta Zasavițchi a amintit că măsurile au fost deja aprobate de către Guvern și au fost transmise Parlamentului spre examinare și aprobare. „Cu toate că au fost consultări publice, nu există analiza de implementare a acestor măsuri: e bine, e rău. Nu s-a ținut cont de nicio cifră reală și, respectiv, noi vrem să atragem atenția Parlamentului să nu se grăbească votând această măsură”, a spus Aneta Zasavițchi.

Președinta MĂR a mai menționat că reprezentanții HoReCa se așteaptă ca prin acțiunea de protest să trezească în aleșii poporului sentimentul umanității și responsabilității sociale și economice pe care îl duc față de oameni. Totodată, reprezentanții HoReCa speră că astfel deputații se vor gândi bine înainte de a vota. „Noi suntem siguri că există și alte soluții”, spune președinta MĂR.

Guvernul a decis în ședința de vineri, 9 august, revenirea de la 10% la 20 % a cotei TVA. Anterior, ministra finanțelor Natalia Gavrilița a afirmat că scutirile fiscale pentru industria HoReCa și acordarea tichetelor de masă reprezintă o măsură de încurajare a consumului care, din punct de vedere economic, nu este corectă. „Reducerea TVA la HoReCa a fost una proastă pentru că nu sunt de acord cu paradigma reducerilor fiscale pentru consum. Scutirile de taxe trebuie acordate acolo unde noi vrem să încurajăm sectorul productiv, exportul și aceste scutiri trebuie legate cu viziunea de dezvoltare a țării și a persoanei”, a spus Ministrul Finanțelor.

ipn.md

Un studiu al Băncii Mondiale arată că măsurile adoptate de Guvern au dus la adâncirea inegalității între clasele sociale.

Taxele mai mici aduc în România diferențe mai mari între săraci și bogați. În loc să îi ajute pe cetățenii vulnerabili să trăiască mai bine, scăderea TVA și reducerea impozitului au venit mai degrabă în sprijinul celor cu venituri mai mari.

Un studiu al Bancii Mondiale arată că scăderea TVA la 19% și a impozitului pe venit de la 16 la 10% i-a facut pe cei bogați și mai bogați, pentru ca ei sunt cei care câștigă și consumă mai mult și a dus la adâncirea diferenței între săraci și bogați. Asta în condițiile în care, conform Eurostat, România este oricum a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană.

O simulare a Băncii Modiale arată că dacă Guvernul ar fi folosit jumătate din costul reducerii impozitul la 10% ca ajutoare în bani în domenii cheie precum sănătate și educație, nivelul sărăciei ar fi scăzut cu 1,4%. Însă, varianta aleasă de Executiv a dus nivelul sărăciei în jos cu doar 0,6 procente.

money.ro

Termenul de obținere a documentelor de expertiză judiciar-genetică, efectuată de Centrul de Medicină Legală, ar putea fi redus după ce au fost aprobate tarifele pentru astfel de servicii, transmite IPN.

Într-o notă informativă emisă de Guvern se arată că, în lipsa tarifului, solicitanții sunt în imposibilitatea de a dispune o asemenea expertiză în Republica Moldova, astfel fiind afectat procesul de aflare a adevărului într-un proces judiciar sau extrajudiciar.

Potrivit documentului, expertiza genetică în infracțiunile sexuale va costa 18590 lei, iar expertiza filiației (paternitate, maternitate ) va costa 5577 lei.

„Prezenta hotărâre urmează să intre în vigoare la data publicării, în vederea excluderii blocajului existent, referitor la imposibilitatea ordonării de către organele de urmărire penală și instanțele judecătorești a efectuării expertizei genetice”, se arată în nota informativă.

Laboratorul în care pot fi efectuate investigații molecular-genetice - pentru stabilirea paternității, identificarea suspecților în baza probelor ADN, identificarea victimelor crimelor sau a catastrofelor – a fost deschis la Centrul de Medicină Legală în luna iunie 2018.

ipn.md

Moldova are posibilitatea de a primi gaz natural rusesc din conducta „Turkish stream” prin Turcia, Bulgaria și Romînia. Potrivit presei ruseşti, despre aceasta a declarat Igor Iușkov, un expert de seamă al Fondului Național pentru Securitatea Energiei, care a declarat pentru Serviciul Național de Știri care sînt modalităţile de a realiza acest lucru din punct de vedere tehnic.

noi.md

La situația din 1 iulie curent, în Registrul de stat al unităților de drept erau incluse 123 518 entități, potrivit datelor statistice ale Agenției Servicii Publice. După forma juridică de organizare, cele mai multe unități le reprezintă societățile cu răspundere limitată – 86 979 și întreprinderile individuale — 28 496.

De asemenea, sunt înregistrate 1436 cooperative de consum, 1425 de unități ce au alte forme de asociații și 1156 de societăți pe acțiuni de tip închis, 719 întreprinderi municipale.

În profil administrativ-teritorial, cele mai multe unități de drept sunt înregistrate în Chișinău – 69 414, iar cele mai puține în Basarabeasca – 467.

În Bălți sunt 5221 entități, în Ialoveni – 3198, în Cahul – 2689, în Orhei – 2667. Totodată, în UTAG sunt înregistrate 4347 de unități.

Datele mai arată că după genurile de activitate declarate, cele mai multe unități practică comerțul cu amănuntul și repararea obiectelor de uz casnic și personale – 165 621, precum și comerțul cu ridicata și intermedieri – 127948, iar cele mai puține sunt înregistrate în activitățile industriale – 761.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Agenția Servicii Publice