Un britanic folosește zilnic un aparat de zbor pentru a se deplasa la birou. El spune că modul neobișnuit de transport îl face să fie „plin de energie, idei și foarte motivat” la locul de muncă.

Tom Prideaux-Brune parcurge 30 de kilometri din orășelul Sherborne către Semley, în Dorset, Marea Britanie. El folosește un dispozitiv asemănător parapantei, doar că în acest caz este una motorizată. Bărbatul își pune aparatul în spate, securizându-l cu un ansamblu de curele, apoi face câțiva pași pentru a-și lua avânt, până când se desprinde de sol. El călătorește cu o viteză de aproximativ 50 de kilometri la oră, cu toate că alte paramotoare pot merge mai repede, potrivit BBC.

Prideaux-Brune admiră peisajele rurale până ajunge la biroul său, unde, nu întâmplător, lucrează ca director de marketing la o firmă internațională de paramotoare.

Cu toate că nu este singura persoană care apelează la acest mijloc de deplasare, paramotorul nu este lipsit de riscuri. Un prieten de-al bărbatului a murit anul trecut, după ce dispozitivul lui a atins, în timpul zborului, un cablu electric și s-a prăbușit.

Potrivit studiilor, e indicată evitarea zborului deasupra apelor, deoarece acolo au loc cele mai multe accidente.

Traficul în punctele de trecere a frontierei din Moldova și România va fi fluidizat în august. Măsura se ia având în vedere că în această perioadă fluxul traversărilor crește cu până la 40% pe fonul revenirii diasporei acasă, dar pentru că mulți moldoveni au planificate vacanțe peste hotare.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei întrevederi în punctul de trecere Leușeni, între șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, și șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași Victor-Dumitru Mariniuc.

Responsabila de comunicare cu presa din cadrul Poliției de Frontieră, Raisa Novițchi, a declarat pentru IPN că aceste măsuri țin de suplimentarea numărului de angajați ai poliției de frontieră. Vor fi deschise toate benzile de circulație și, la necesitate, va avea loc schimbul de fluxuri. La fel, sunt formate grupuri de suport care merg spre cele mai solicitate puncte de trecere, precum Leușeni, Palanca, Tudora, Giurgiulești-Galați și comunică cu călătorii privind cauzele aglomerărilor.

Potrivit șefului Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, cetățenii trebuie să se bucure de cele mai bune servicii, fără a diminua din importanța angajamentelor de asigurare a securității frontierei. Totodată, Rosian Vasiloi a venit cu solicitarea către partea română să se facă un schimb de contacte între managerii punctelor de trecere privind fluxurile atestate, în contextul ultimelor remanieri de personal.

Victor-Dumitru Mariniuc, șeful Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, consideră că problemă pe dimensiunea fluidizării traficului poate fi rezolvată având buni comunicatori, care să explice cetățenilor că se depune tot efortul, prin suplimentarea forțelor și mărirea ritmului de control la trecerea frontierei.

Poliția de Frontieră susține că, în comun cu autoritățile partenere și cu atribuții la frontieră, și-a propus pe parcursul următoarelor săptămâni să aplice toate pârghiile reale și funcționale pentru crearea unor condiții confortabile și lejere la trecerea frontierei de stat.

ipn.md

Autoritățile intenționează să modifice modelul actelor de identitate. Potrivit autorilor unui proiect de lege, schimbările sînt necesare ca urmare a operării amendamentelor la Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte și Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, din descrierea conținutului tuturor tipurilor de acte de identitate au fost excluse datele cu privire la grupa sangvină, transmite bizlaw.md

noi.md

Modificările fiscale, anunţate de ministrul Finanţelor Natalia Gavriliţa la 23 iulie, la aproape două săptămâni după încheierea unei misiuni a Fondului Monetar Internaţional, ne dă frisoane reci. Cele nouă modificări, care se preconizează a fi aplicate de la 1 ianuarie 2020, au fost anunţate cu două zile înainte de a prezenta proiectul spre dezbateri publice şi a provocat un val de critici, din toate direcţiile, fie sindicate, asociaţii ale oamenilor de afaceri, experţi. După întrevederile avute cu sindicatele şi mediul de afaceri şi preşedintele Igor Dodon a încurajat Guvernul să renegocieze cu FMI „unele din condiţionalităţile incluse în program”. „Am informat Executivul şi Parlamentul că nu voi promulga nici un proiect legislativ cu impact regulator, dacă acesta nu a fost supus consultărilor publice cu mediul de afaceri şi sindicatele”, a menţionat şeful statului.

Ce prevede proiectul de modificări?

Ministerul Finanţelor a prezentat, la 25 iulie, spre consultări publice Proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative.

Proiectul prevede:

1. Eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 000 de lei anual. În prezent, aceştia beneficiază de o scutire personală anuală de 24 000 de lei. Aşadar, persoana care are venituri mai mari de 30 mii de lei lunar va achita un impozit suplimentar de 240 de lei. În anul 2018 au avut venituri mai mari de 360 de mii de lei 4891 persoane.

2. Aplicarea impozitării generale la creşterea de capital, 100% pentru persoane juridice, 50% pentru persoane fizice. Veniturile din procurarea şi vânzarea activelor de capital se propune a fi impozitate în modul general stabilit. Respectiv, proiectul are ca scop majorarea de la 20% la 50% a sumei creşterii de capital din suma excedentară a creşterii de capital.

3. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată la cota de 12%. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată urmează să se efectueze la cota de 12% excluzând, astfel, necesitatea calculării suplimentare a impozitului pe venit pentru onorarea completă a obligaţiilor fiscale aferente acestora.

4. Eliminarea scutirii la TVA pentru sectorul HORECA. Revenirea la cota standard TVA de 20 la sută, faţă de 10 la sută cât se aplică în prezent. Potrivit Ministerului Finanţelor, în primele 5 luni ale anului 2019 comparativ cu perioada similară a anului precedent, achitările de TVA de la 782 agenţi economici din sectorul HORECA (hotele, restaurante, cafenele) analizaţi au scăzut cu 22 milioane de lei, deşi volumul de vânzări a crescut cu 30 la sută.

5. Eliminarea scutirii pentru venitul estimat prin metode indirecte. Măsura vine să „contracareze practica frauduloasă aplicată de către contribuabili în cadrul controalelor fiscale efectuate prin metode şi surse indirecte cu scopul de a diminua venitul impozabil estimat de către Serviciul Fiscal de Stat”. În prezent, în cazul în care venitul estimat prin metode şi surse indirecte depăşeşte suma declarată cu mai puţin de 500 mii lei, acesta este scutit de obligaţii fiscale, menţionează Ministerul Finanţelor. Unele persoane îşi ascund veniturile prin contracte fictive de împrumut.

6. Taxe pentru protejarea mediului. Taxele pentru poluarea mediului vor creşte, în special taxa pentru plastic se va majora cu 50 la sută.

7. Anularea amnistiei fiscale. Astfel urmează să fie anulată interdicţia de control fiscal asupra agenţilor economici pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018.

8. Anularea scutirilor la tichetele de masă. Ministerul Finanţelor propune impozitarea sumelor oferite sub formă de tichete. Prin simpla transformare a cardului salarial în tichet de masă, „există riscuri extrem de mari ca în anul 2020, să fie înregistrat un fond de aproape 1 miliard de lei din care nu sunt achitate contribuţii şi prime de asigurări sociale şi medicale, se menţionează în nota informativă la proiectul prezentat spre consultări publice”.

9. Revizuirea tratamentului fiscal al mărfurilor transportate prin servicii poştale internaţionale. Vor fi impozitate tranzacţiile prin intermediul trimiterilor poştale internaţio­nale de până la 200 euro, faţă de 300 euro în prezent.
Impactul estimat al acestor măsuri asupra bugetului pentru 2020 va constitui 669 milioane de lei

Iată cum explică Ministerul Finanţelor condiţiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ. “În anul 2018, au fost adoptate o serie de modificări în politica bugetar-fiscală care au avut efecte semnificative asupra indicatorilor bugetari. Implementarea concomitentă a reformei fiscale, prin care au fost micşorate cotele de impozitare şi introduse scutiri adiţionale, şi a unui nou sistem de salarizare, care a crescut semnificativ cheltuielile de personal, a creat riscuri adiţio­nale pentru stabilitatea bugetară. În condiţiile în care pentru anul 2020 nu sunt planificate venituri adiţionale din surse externe, iar costurile pentru cheltuieli de personal vor fi mai mari decât iniţial prognozate, se impune necesitatea adoptării unor măsuri de mobilizare a veniturilor şi asigurare a stabilităţii bugetare. Mai mult ca atât, reformele implementate în 2018 vor avea efecte crescânde în termen mediu şi lung asupra sistemului de asigurări sociale”, se menţionează în nota informativă la proiectul de modificare a unor acte legislative.

De unde vin nemulţumirile?

„Ministerul Finanţelor trebuie să iniţieze consultări publice cu experţii şi societatea civilă. Nu trebuie să uităm de riscurile acestor măsuri pentru mediul de afaceri, clasa de mijloc, imaginea Guvernului, creşterea economiei informale. Sunt multe riscuri asociate cu aceste măsuri controversate”, a declarat Andrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”. De aceeaşi părere sunt şi alţi experţi, dar şi liderii sindicali, oamenii de afaceri. Mai mult, fostul ministru al Economiei, Alexandru Muravschi, care nu o dată a stat la masa de negocieri cu experţii FMI, afirmă că s-a dat dovadă de neprofesionalism şi că ar trebui să se negocieze cu mai multă tărie de caracter.

Un reprezentant al domeniului HoReCa compară modificările care au fost propuse în politica fiscală cu hotărârile luate de un manager de creditare şi nicidecum cu deciziile unor economişti care se gândesc la dezvoltarea ţării.

Şi fostul ministru de Finanţe, actua­lul consilier al şefului statului, Ion Chicu, afirmă că în România TVA în sectorul HoReCa este de 5 la sută, iar revenirea la cota de 20 la sută, va duce la creşterea preţului pentru consumatorul final cu minim 10 la sută. Deşi, unii economişti se întreabă: Au redus preţurile întreprinderile din acest sector după reducerea TVA?

Potrivit expertului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, miliarde de lei pleacă anual din bugetul de stat pentru că nu avem o monitorizare clară a facilităţilor fiscale „145 de miliarde de lei au plecat din bugetul de stat în ultimii 10 ani pentru a acoperi cheltuielile fiscale, acumulate din cauza aplicării neargumentate şi netransparente a mai multor facilităţi fiscale şi vamale”, spune Ioniţă.

În opinia lui, facilităţile fiscale nu trebuie excluse, ci revăzute, pentru a determina clar unde merg banii din bugetul de stat. O analiză în acest sens apare într-un raport al Curţii de Conturi, care a stabilit în 2016 existenţa a 105 facilităţi fiscale şi vamale, 50 dintre care se aplică de peste 20 de ani.

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova consideră anularea facilităţilor la utilizarea tichetelor de masă similară anulării Legii cu privire la tichetele de masă. „Tichetele de masă au devenit un important instrument, fezabil din punct de vedere financiar, pentru atragerea, motivarea şi fidelizarea salariaţilor, în special în industriile labour-intensive gen automotive, textile, comunicaţii”, consideră sindicatele.

Ceea ce este clar e că avem cod portocaliu de modificări fiscale. Este greu să crezi că Fondul Monetar Internaţional va face un pas înapoi şi va accepta renegocierea condiţiilor, după ce la încheierea misiunii la 10 iulie şeful echipei de experţi, Ruben Atoyan, constata că „experţii FMI au ajuns la un acord în privinţa măsurilor bugetar-fiscale necesare pentru a neutraliza devierile de la politicile convenite cauzate de adoptarea pachetului de iniţiative fiscale, amnistiei capitalului şi amnistiei fiscale, care au subminat obiectivele programului şi au dus la creşterea presiunilor asupra bugetului de stat. Autorităţile planifică să aprobe o rectificare adecvată a bugetului pentru anul 2019, în vederea reducerii vulnerabilităţilor bugetar-fiscale, fără a fi prejudiciate cheltuielile sociale prioritare”.

Ministerul a iniţiat consultări asupra proiectului de lege privind modificarea unor acte legislative. Mediul de afaceri, sindicatele, experţii trebuie să-şi spună cuvântul. Până în luna septembrie, când consiliul de directori al FMI va dezbate în şedinţă raportul misiunii, mai este timp şi există, probabil, posibilitatea de a mai schimba ceva. Nu poţi să nu fii de acord însă cu acei care spun că nu poţi avea o economie puternică, dacă nu ai un mediu de afaceri favorabil, stabil şi predictibil. Deocamdată nu avem un mediu de afaceri stabil şi predictibil.

Vlad Bercu

capital.market.md

Protest la un şantier de construcţie de pe strada Coca din Capitală. Oamenii care au venit să-şi exprime nemulţumirea, au fost întâmpinaţi de mai mulţi agenţi de pază. În scurt timp, la faţa locului a ajuns poliţia şi reprezentanţii inspecţiei de stat în construcţii, care au sistat lucrările.

Cei câţiva zeci de locatari care s-au adunat să ceară socoteală agentului economic, spun că acesta intenţionează să ridice un bloc cu 11 etaje, deşi în acte ar fi indicat cu totul altceva.

"Terenul dat prin hotărârea consiliului municipal este un teren pentru o casă privată, nu mai sus de trei nivele. Acum pe aceste şase arii de pământ se construieşte cu 11 etaje."

Oamenii spun că anterior, lucrările pe şantier au mai fost oprite, iar agentul economic a fost dat în judecată. Până la o decizie finală a instanţei, acesta nu ar fi trebuit să continue lucrările, fapt susţinut şi de pretorul sectorului Buiucani, care a venit şi el la faţa locului.

"Avem prescripția inspecţiei de stat în construcţie prin care se dispune stoparea necondiţionată a lucrărilor de construcţie, deoarece construcţia nu a prezentat actele necesare proiectului de execuţie pentru a fi verificat. "

"La ziua de astăzi suntem într-un proces de judecată cu proprietarii acestei construcţii până la examinarea şi pronunţarea unei hotărâri nimeni nu are dreptul să intervină pe acest şantier", a spus pretorul sectorului Buiucani, Vadim Brânzaniuc.

Avocata firmei de construcție, Cristina Doga spune că lucrările se fac conform tuturor actelor permisive, dar a refuzat să le prezinte presei.

"Avem toate actele permisibile de a desfăşura construcţia la adresa dată, terenul ne aparţine cu drept de proprietate. De fiecare dată când se desfăşoară careva schimbări, vecinii telefonează şi cheamă poliţia", a spus avocata firmei de construcţie, Cristina Doga.

Veniţi la faţa locului, oamenii legii au ridicat câteva arme pneumatice pe care le deţineau angajaţii serviciului privat de pază.

"3 din cei 15 angajaţi aveau asupra lor nişte arme la care nu au putut prezenta careva permise. Armele au fost imediat ridicate la moment se investighează contravenţia care a fost admisă şi urmează să fie sancţiunea.Sancțiuni sub formă de amendă de la 6 la 30 unităţi contravenționale", a spus şeful de secţie la IP Buiucani, Olega Bârliga.

După mai multe ore de dispute, lucrările de construcţie au fost sistate, iar autorităţile urmează să investigheze cazul.

publika.md