Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) propune spre examinare în ședință publică majorarea cu 3,2 la sută, până la 1,85 lei pentru un kilowatt/oră la energia electrică furnizată de Gas Natural Fenosa Furnizare Energie SRL, scrie pe o rețea de socializare Octavian Calmîc, director al ANRE. El face referire la Proiectul de ajustare a tarifelor de distribuție a energiei electrice și a prețurilor reglementate de furnizare a energiei electrice, plasat vineri, 19 iulie, pe pagina oficială a autorității de reglementare, informează MOLDPRES.

Gas Natural Fenosa Furnizare Energie SRL a solicitat tariful de 1,94 lei/kWh sau cu 8,6 la sută mai mult față de tariful în vigoare, respectiv 1,79 lei/kWh.

Potrivit proiectului, ANRE propune spre examinare în ședință publică o majorare cu 14,9 la sută, până la 2,19 lei/kWh a tarifului la energia electrică furnizată de societate SA Furnizarea Energiei Electrice Nord. Compania din nordul Moldovei a solicitat o creștere cu 22,46 la sută a tarifului, până la 2,34 lei/kWh, față de tariful in vigoare de 1,91 lei/kWh

Ajustarea tarifelor este necesară pentru acoperirea majorărilor de preț a energiei electrice importate, costurilor de producție, devierilor financiare negative acumulate pe parcursul anului curent și pentru asigurarea sustenabilității livrărilor și plăților în sector. Pe parcursul anului 2019, cel mai sensibil și nestabil indicator a fost rata de schimb valutar, care a înregistrat cele mai mari fluctuații de apreciere și depreciere din ultimii ani. De aceea, conducându-ne de politica BNM, s-a propus utilizarea cursului valutar stabilit conform Legii bugetului pentru anul 2019, menționează Octavian Calmîc. Bugetul de stat a fost construit pe un curs de 17,2 lei pentru un dolar.

În pofida celor menționate, confruntarea pozițiilor și informațiilor prezentate de operatori din piață și ANRE va avea loc într-o ședință publică la începutul lunii august curent.

De la începutul lunii aprilie, leul moldovenesc a cunoscut cea mai abruptă depreciere din ultimii ani. Moneda naţională a depăşit pragul psihologic de 20 de lei pentru un euro şi a ajuns la sfârşitul lunii iunie la o cotaţie de 25,73 pentru un euro.

“Leul moldovenesc a cunoscut o evoluţie contradictorie de la începutul anului curent – de la depreciere relativ abruptă până la aprecieri aproape tot atât de semnificative. În prima jumătate a anului 2019 leul moldovenesc s-a depreciat atât faţă de dolarul SUA, cât şi faţă de moneda unică europeană cu aproape 6%”, susţine economistul Ion Tornea.

Cea mai abruptă depreciere din ultimii cinci ani

Potrivit lui Tornea, după ritmul de scădere, este una dintre cele mai semnificative deprecieri ale monedei naţionale, după deprecierile similare din anii 2014–2015, determinate de frauda bancară, dar şi după cea din anul 2009, determinată de criza economico-financiară regională. În lipsa unor fenomene de acest gen, în prezent, este interesant care ar fi cauzele unor asemenea evoluţii? Este evident că cauzele deprecierii sunt de natură internă, aşa cum în aceeaşi perioadă (01 ianuarie-30 iunie 2019), evoluţia raportului dolar SUA/Euro pe pieţele internaţionale a fost relativ stabilă (mai exact, dolarul s-a depreciat doar cu 0,1% faţă de EUR). Iar deja de la începutul lunii iulie asistăm la o tendinţă de apreciere a leului (cu mai mult de 2% faţă de EUR şi 1% faţă de USD).

Potrivit economistului, cauzele principale ale deprecierii monedei naţionale faţă de USD şi EUR au o natură fundamentală şi ţin de evoluţiile cererii şi ofertei interne de valută, amplificate şi de criza politică de după alegerile parlamentare. Din punct de vedere istoric, instabilitatea politică luată separat nu a provocat fluctuaţii majore şi de durată ale cursului de schimb, aşa cum ponderea operaţiunilor cu caracter speculativ pe piaţa valutară este destul de mică. Însă aceasta a creat anumite nervozităţi şi aşteptări negative în rândul vânzătorilor şi cumpărătorilor de valută, care s-a reflectat în evoluţiile cursului de schimb. Pe partea de ofertă, principalele elemente care influenţează cursul sunt intrările de valută din exporturi şi din transferurile de bani de peste hotare de la lucrătorii migranţi. Exporturile moldoveneşti au crescut în primele 4 luni ale anului curent cu cca 8%, în timp ce importurile – aproape dublu (16%).

În acelaşi timp, ritmul lunar de creştere a exporturilor a variat în jurul cifrei de 8%, în timp ce ritmul de creştere a importurilor s-a majorat considerabil către luna aprilie. Astfel, deficitul balanţei comerciale a ţării a crescut de la circa 138 mil. USD în luna ianuarie, până la aproape 300 de mil. USD în luna aprilie.

“Al doilea element major al ofertei de valută – transferurile de bani de peste hotare prin intermediul băncilor s-au redus cu aproape 7% în primele 5 luni ale anului curent sau cu peste 34 milioane USD. Ca şi în cazul balanţei comerciale, cea mai mare involuţie s-a produs către sfârşitul perioadei analizate, mai exact în luna mai, când transferurile s-au redus cu peste 14%. În aceste condiţii, oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut în luna mai doar cu 3,3 milioane USD (+1,6%), în timp ce cererea netă de valută din partea agenţilor economici – cu aproape 83 milioane USD (peste 49%). În aceeaşi lună mai a anului curent, gradul de acoperire a cererii de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit mai puţin de 85%, comparativ cu peste 124% în luna aprilie 2019. La fel şi în lunile ianuarie şi februarie 2019, oferta de valută din partea persoanelor fizic a fost mai mică decât cererea din partea agenţilor economici, gradul de acoperire variind în jurul valorilor de 50-55%”, este de părere economistul.

Atenuarea disensiunilor politice au stabilizat leul

Aprecierea uşoară a leului de la începutul lunii curente se datorează, în principal, scăderii cererii de valută, precum şi factorului psihologic determinat de încheierea crizei politice. Totuşi, aprecierea curentă ţine preponderent de factorii sezonieri. În acelaşi timp, evoluţia de durată a cursului va depinde de factorii fundamentali. Până la sfârşitul anului, cel mai probabil, piaţa valutară va fi marcată în continuare de scăderea transferurilor de valută de la persoanele fizice de peste hotare, dar şi de creşterea într-un ritm mai accelerat al importurilor, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb al leului faţă de principalele valute străine, cu o uşoară tendinţă de deprecie­re. Această cădere nu va fi însă una abruptă, ci treptată, aşa cum la moment nu există cauze obiective pentru o depreciere bruscă a leului – până la nivelul de 18,5-18,7 lei/1 USD şi 20,8-21 lei/1 EUR.

Experţii FMI, în urma vizitei în Republica Moldova, susţin că strategia BNM de a permite o mai mare flexibilitate a ratei de schimb a monedei naţionale – cu intervenţii care se limitează doar la atenuarea volatilităţii excesive – va conduce la consolidarea credibilităţii regimului de ţintire a inflaţiei.

În opinia lui Veaceslav Ioniţă, economist la IDIS Viitorul, deprecierea leului a fost determinată de creşterea cererii de valută din partea agenţilor economici. În ultimii 1,5 ani, cererea anuală de valută a crescut cu 570 milioane USD şi a atins nivelul de 2,200 milioane USD/anual. În acelaşi timp, oferta de valută a crescut mult mai lent şi în prezent este la nivel de 2,090 milioane USD anual. Dacă acum un an surplusul anual pe piaţa valutară era la nivel de 370 milioane USD, atunci în prezent avem un deficit anual de peste 130 milioane USD. Acest deficit s-a accentuat în ajun de alegeri, când în doar trei luni, decembrie 2018 – februarie 2019, cererea de valută a fost cu 240 milioane USD mai mare decât oferta. Totodată, piaţa noastră valutară este puternic influenţată de ciclurile politice, datorită faptului că agenţii economici, în ajun de alegeri, preferă să-şi securizeze economiile în valută.

Un alt factor care a determinat creşterea cererii de valută este consumul populaţiei neacoperit cu venituri. Mai simplu spus, creditele de consum, care în perioada ianuarie 2018 – mai 2019 au constituit 1,7 miliarde lei, în cea mai mare parte au mers pe piaţa valutară creând un deficit de valută.

Şocurile valutare din aprilie, determinate de menţinerea artificială a monedei naţionale

“Însă şocurile valutare din aprilie şi finele lunii iunie au fost determinate de menţinerea artificială a cursului leului de către BNM în ajun de alegeri. În lunile decembrie 2018 – februarie 2019, când a fost cel mai puternic deficit de valută, leul moldovenesc în loc de depreciere a cunoscut chiar o apreciere. Este foarte greu de argumentat economic această intervenţie excesivă a BNM, cert este că după alegeri, ne-am trezit cu deprecieri bruşte, fapt ce nu trebuie să aibă loc. Or, în opina noastră, rolul BNM nu este de a menţine artificial şi cu orice preţ cursul valutar, dar de a interveni pentru evitarea oscilaţiilor bruşte, dar tocmai asta nu a făcut banca centrală”, a precizat Ioniţă.

În prezent, creşterea cererii de valută s-a temperat, oferta rămâne ridicată, există o probabilitate înaltă de intrări suplimentare de valută sub formă de granturi şi împrumuturi guvernamentale, ceea ce va calma piaţa valutară.

Pentru a nu permite fluctuaţiile bruşte ale monedei naţionale, BNM dispune de rezerve valutare. Ultimele date arată că la sfârşitul lunii iunie, activele oficiale de rezervă au constituit 2,91 miliarde USD, în creştere cu 22,46 mil. USD în comparaţie cu sfârşitul lunii mai, când acestea au însumat 2,89 miliarde USD.

Victor Ursu

Termenul patentei de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul a fost prelungit până la 31 decembrie 2022. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat vineri, 19 iulie, de parlament, în prima lectură, cu votul unanim al deputaților prezenți la ședință, transmite MOLDPRES.

Conform documentului, patenta de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane și din autovehicule va fi extins până la 31 decembrie 2022.

Noile modificări se referă și la comerțul cu produse alimentare și mărfuri ușor alterabile autohtone, cu condiția respectării cerințelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea și comercializarea lor.

Documentul urmează a fi adoptat și în lectura a doua de parlament și va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Termenul patentei de întreprinzător a fost prelungit anterior de mai multe ori.

Compania de asigurări „Moldasig” risca să fie vândută pe bani mărunți, însă autoritățile au reușit să stopeze procesul. Despre problemele apărute în domeniul asigurărilor s-a discutat ieri la ședința Consiliului Suprem de Securitate, unde reprezentanții Comisiei Naționale a Pieței Financiare au prezentat un raport.

Potrivit șefului statului, au fost încercări de a vinde „Moldasig”-ul cu 15 milioane de lei, în timp ce compania are active de 600 de milioane de lei.

„Atunci când au fost puse sechestre, în contextul fraudei bancare, a fost și Moldasig. În următoarele zile se planifica vânzarea acestei companii de asigurări, emisiei suplimentare, care este foarte mare. Se încerca înstrăinarea cu 15 milioane. A fost sistată această vânzare. A fost luată decizia ca statul să rămână în continuare proprietar, s-o reevalueze și să o vândă la preț real de piață”, a declarat Igor Dodon după ședința Consiliului Suprem de Securitate.

Președintele mai spune că „Moldasig” va fi vândută ulterior la un preț mult mai bun, iar banii încasați vor putea fi folosiți pentru a acoperi furtul miliardului.

tv8.md

În cadrul şedinţei guvernului de joi, 18 iulie, premierul Maia Sandu a atras atenţia Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor asupra faptului că un grup criminal organizat încearcă să privatizeze ilegal sanatoriul din oraşul Truscoveţ, dar şi sanatoriul „Zolotaya Niva”, oraşul Sergheevca din Ucraina.

„Acestea nu sunt proprietatea statului, ci a Confederaţiei. Şi, în situaţia în care Procuratura doarme, în continuare, şi nu reacţionează la aceste informaţii, nu întreprinde nimic, însă Confederaţia trebuie să întreprindă toate măsurile, să se întrunească în şedinţă şi să oprească aceste abuzuri împotriva cetăţenilor Republicii Moldova”, a subliniat Maia Sandu.

În context, ministrul Afacerilor Interne, Andrei Năstase a îndemnat conducerea Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor să se adreseze la MAI, cu toate probele de care dispun, pentru ca oamenii legii să stopeze ilegalităţile, în limita competenţelor.

epochtimes-romania.com

Cele mai importante proiecte aprobate în cadrul ședinței de Guvern din 18 iulie 2019:

·      Cabinetul de miniștri a decis numirea unui nou secretar general al Guvernului. Funcția va fi ocupată de Andrei Spînu. Totodată, Executivul a decis ocuparea funcției de șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră de către Rosian Vasiloi, iar șefia Agenției Proprietăți Publice va fi ocupată de Eugeniu Moraru. 

·      Cabinetul de miniștri a aprobat cuantumul ajutorului bănesc acordat beneficiarilor de protecție internațională pentru anul 2019 în mărime de 1046 lei.  Guvernul stabilește anual cuantumul ajutorului acordat beneficiarului de statut de refugiat și de protecție umanitară, în funcție de mărimea alocațiilor bugetare prevăzute în acest scop. Pentru a beneficia de  ajutorul bănesc, solicitantul trebuie să depună o cerere la autoritatea competentă pentru străini, care are atribuția de a examina și a decide acordarea ajutorului  financiar  în  funcție  de  situația  materială  reală  a  fiecărui solicitant.  

·      Departamentul Trupelor de Carabinieri a fost reorganizat în Inspectoratul General de Carabinieri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Regulamentul, structura și organigrama Inspectoratului General de Carabinieri a fost astăzi aprobată de Guvern. Inspectoratul are misiunea de a apăra drepturile  și  libertățile fundamentale ale persoanelor, de a  asigura și restabili ordinea  publică,  de  a preveni  și descoperi infracțiuni, de a proteja obiectivele de importanță deosebită, de a preveni și combate  terorismul, de a asigura regimul stării de urgență, de asediu sau de război. Astfel, pe timp de pace, instituția exercită atribuții polițienești, iar pe timp de asediu sau de război – atribuții specifice Forțelor Armate. Inspectoratul este condus de Comandantul general, numit în funcție prin hotărâre de Guvern, pe  un  termen  de  5  ani,  la  propunerea  ministrului  Afacerilor Interne. 

·      Guvernul a dat aviz pozitiv asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, ce țin de desfășurarea scrutinelor. Astfel, se propune revenirea la sistemul electoral proporțional, pe liste de partid. Prevederile noi au menirea de a îmbunătăți sistemul electoral, în special: modul de votare în diasporă (votarea pe parcursul a 2 zile și atribuirea în competența CEC de a stabili numărul secțiilor de votare în străinătate); transparentizarea finanțării partidelor și a campaniilor electorale; stabilirea unor proceduri clare la întocmirea listelor de candidați. De asemenea, proiectul mai prevede excluderea certificatelor de integritate; excluderea agitației electorale în ziua alegerilor, dar și acordarea dreptului pentru diaspora de a vota în baza pașapoartelor cu termen de valabilitate expirat și a buletinelor de identitate valabile. 

·      Cabinetul de miniștri a aprobat inițierea negocierilor și aprobării semnării celui de-al nouălea Amendament la Acordul de asistență dintre Guvernul RM și Guvernul SUA pentru Programul de consolidare a instituțiilor statului de drept, dar și pentru Proiectul de susținere a autorităților publice locale. Proiectul are drept scop extinderea termenului de realizare a Acordului, până la 30 martie 2020, în scopul valorificării resurselor financiare rămase ca urmare a implementării acestuia. Astfel, pentru consolidarea instituțiilor statului de drept vor fi utilizate mijloace în valoare de 121 mii de dolari (din cca 8,99 milioane dolari). Iar pentru proiectele de susținere a autorităților publice locale vor fi valorificate încă 74 de mii de dolari, care vor fi utilizate pentru evaluarea performanței activităților în domeniul democrației și guvernării (din 17,245 mil. dolari SUA). Totodată, urmează a fi extins termenul de implementare al proiectelor, în baza Acordului, inclusiv pentru creșterea economică, la fel, până în martie 2020. La acest capitol, vor fi valorificate încă 128 de mii de dolari (din 43,14 milioane de dolari), care vor fi utilizate pentru evaluarea Proiectului de competitivitate.

·      A fost aprobat cuantumul premiilor pentru performanțele obținute la Jocurile Europene, la următoarele ramuri de sport: badminton, box, canoe, ciclism, judo, lupte, sambo, tenis de masă, tir și tir cu arcul. Astfel, pentru deținătorii medaliei de aur se va acorda 220 mii de lei, medalia de argint – 160 mii de lei, medalia de bronz – 120 mii de lei, locul IV – 50 mii de lei și pentru locul V – 30 mii de lei. Pentru implementarea proiectului sunt necesare mijloace financiare în sumă totală de aproximativ 1,7 milioane de lei. 

·      Guvernul a aprobat comanda de stat de pregătire a cadrelor de specialitate, cu finanțare de la bugetul de stat, în instituțiile de învățământ superior, pentru anul de studii 2019-2020. Astfel, comanda de stat pentru ciclul I – studii superioare de licență prevede admiterea a 4906 persoane în cadrul a 26 de domenii generale de studii. La studiile superioare de master (ciclul II) se prevede admiterea a 2876 de persoane. Numărul absolvenților studiilor de licență în anul 2019 constituie 12201 persoane (mai mult cu 1670 decât în anul precedent).  La studii de rezidențiat și secundariat clinic se prevede admiterea a 453 persoane (la nivelul anului precedent).  Pentru admiterea la studii a cetățenilor străini se prevăd 200 de locuri finanțate de bugetul de stat. De asemenea, a fost aprobată și comanda de stat de pregătire a cadrelor de specialitate, pe meserii, specialități în instituțiile de învățământ profesional tehnic pentru următorul an de studii.

moldpres.md

Vânzarea companiei de asigurări Moldasig a fost sistată. Potrivit președintelui Igor Dodon, statul va rămâne în continuare proprietarul acesteia, o va reevalua, după care o va vinde. Banii obținuți vor folosiți pentru recuperarea miliardului din sistemul bancar.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă după ședința Consiliului Suprem de Securitate, transmite IPN

Președintele susține că vânzarea companiei urma să aibă loc în următoarele zile, cu 15 milioane de lei, pe când activele ei se ridică la peste jumătate de miliard de lei.

„A fost sistată această vânzare și s-a luat decizia ca statul să rămână în continuare proprietar, să reevalueze și să o vândă la un preț real de piață”, a spus Igor Dodon.

Moldasig a fost supusă sechestrului în contextul fraudei bancare.

ipn.md

Piramida populației pentru 2019 arată clar un model de micșorare a populației la vârsta de 30-54 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii, constată Biroul Național de Statistică în raportul Numărul populaţiei cu reședința obișnuită în Republica Moldova pe sexe şi grupe de vârstă la începutul anului 2019. Acesta cuprinde numărul populației cu reședință obișnuită și include persoanele care au locuit în ultimele 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova (indiferent de absențele temporare).

Estimarea numărului populației are la bază populația cu reședință obișnuită corectată de la Recensământul Populației și al Locuințelor (RPL) din anul 2014, la care s-a adăugat nașterile și s-au scăzut decesele (sporul natural), precum și s-a inclus sporul migrator (migrația netă). Respectiv, numărul preliminar al populaţiei cu reședința obișnuită (populație rezidentă) al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2019 a constituit puțin peste 2,68 mil persoane (fără populația din stânga Nistrului), în scădere cu 48,7 mii persoane (1,8%) faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018.

Această scădere a fost cauzată, în special, de sporul migratoriu negativ al populaţiei. BNS mai constată că, în ultimii cinci ani, rata de creștere anuală a fost negative, constituind circa -1,8% anual. Motivul principal al descreșterii numărului populației rezidente este migrația netă negativă, care a crescut de la -24,6 mii persoane în anul 2014 la -48,6 mii persoane în 2018. Sporul natural a fost pozitiv până în 2016, devenind negativ către anul 2018, însă contribuția acestui indicator la descreșterea populației este nesemnificativă.

La începutul anului curent populaţia masculină a reprezentat 47,8% din populația ţării, comparativ cu 47,6% la 1 ianuarie 2018. Totodată, populaţia feminină a constituit 52,2% și, respectiv, 52,4% din populația țării. Pe parcursul ultimului an, scăderea a fost mai mare pentru populaţia masculină (-28,1 mii persoane), decât pentru cea feminină (-20,6 mii persoane). Raportul de masculinitate constituie 92 bărbaţi la 100 femei. Până la vârsta de 22 ani, numărul bărbaţilor a fost mai mare decât numărul femeilor, consituind 105 bărbați la 100 femei. Însă, începând cu această vârstă, numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor — 116 femei la 100 bărbați.

Cea mai ridicată pondere în populaţia totală, de 8,2%, o deţin persoanele din grupa de vârstă 30-34 ani, urmată de grup de vârstă 55-59 ani cu o pondere de 7,5%. În contrast, adolescenții de 15-19 ani deţin o pondere semnificativ mai mica – doar 5,2% în totalul populaţiei cu reședința obișnuită.

Copiii de 0-14 ani constituie 506,5 mii persoane, reprezentând 18,9% din totalul populaţiei. Populaţia cuprinsă între 15-59 ani (1 616,8 mii persoane) reprezintă 60,3% din populaţia totală. Populaţia vârstnică (de 60 ani şi peste) deţine 20,8% din populaţia totală, în cifre absolute – 558,4 mii persoane. Populația vârstnicilor „mai bătrâni” (de 75 ani și peste) este mai bine reprezentată în rândul populaţiei feminine: 3,2% în numărul total al populației. Proporția bărbaților vârstnici din același grup constituie 1,6%.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Biroului Naţional de Statistică al RM

Dreptul de proprietate comună în devălmășie a soților asupra bunurilor imobile se va înregistra conform unor noi reguli. În Monitorul Oficial din 12 iulie au fost publicate mai multe modificări la Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor.

Astfel, Instrucțiunea a fost completată cu un nou punct, care prevede că înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie a soţilor asupra bunurilor imobile se efectuează potrivit actului justificativ pe care se întemeiază înregistrarea, în care sunt indicaţi ambii soţi ca titulari ai dreptului sau în care este indicat expres că bunul se dobândeşte în devălmăşie cu celălat soţ.

Cererea de înregistrare se depune de către soţul indicat în actul justificativ, în cazul în care bunurile sunt deţinute în devălmăşie, sau de fiecare din soţi, în cazul în care bunurile sunt deţinute pe cote-părţi.

În cazul în care în actul justificativ este indicat ca titular doar unul din soţi, înregistrarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie, dacă bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei, se va face la cererea scrisă a soţului, indicat în act.

Dacă dreptul a fost înregistrat doar în folosul unuia dintre soţi, înregistrarea dreptului de proprietate în devălmăşie se va putea face la cererea celuilalat soţ, cu prezentarea consimţământului autentificat notarial sau exprimat în declaraţia semnată în faţa registratorului a soţului al cărui drept este înregistrat.

Registratorul va decide înregistrarea dreptului comun sau rectificarea, cu consimţământul soţului dreptul căruia este înregistrat, dacă din conţinutul certificatului de căsătorie, corelat cu situaţia juridică a dreptului, rezultă că dreptul de proprietate s-a dobândit în timpul căsătoriei, iar conform legii nu urmează a fi atribuit la categoria bunurilor personale a soţului, indicat în actul justificativ.

În dosarul cadastral se va îndosaria copia certificatului de căsătorie, legalizată notarial sau confirmată de către registrator precum că, corespunde originalului.

Dacă în Registru un soţ este înregistrat ca unic titular al dreptului înregistrat, dar este notată calitatea de bun comun, înstrăinarea sau grevarea acelui drept se va înregistra numai cu acordul celuilalt soţ (art. 428 alin. (3) Cod civil). Registratorul va verifica ca acordul celuilalt soţ să fie cuprins în actul juridic de dispoziţie sau se va prezenta acordul cuprins într-o declaraţie autentificată notarial sau semnată în faţa registratorului.

Exportatorii de mărfuri pot utiliza procedura simplificată de documentare a originii preferențiale a mărfurilor exportate în țările membre ale Uniunii Europene, țările CEFTA și Turcia, prin obținerea certificatului de exportator aprobat. Acesta este eliberat gratuit de Serviciul Vamal și este valabil pe termen nelimitat, transmite MOLDPRES.

Facilitarea permite operatorilor economici exportatori să declare originea preferențială pe propria răspundere, indiferent de valoarea mărfurilor, prin completarea unei declarații de origine pe factură sau pe alt document comercial. Mărfurile însoțite de declarație pe factură beneficiază de scutire de taxe vamale la importul în țările UE, CEFTA și Turcia.

Potrivit Serviciului Vamal, exportatorul aprobat este lipsit de obligativitatea obținerii certificatului de origine EUR.1 pe suport de hârtie, fapt ce îi conferă o serie de avantaje și beneficii, precum ar fi reducerea timpului și cheltuielilor aferente perfectării originii preferențiale a mărfurilor exportate, dar și limitarea contactului direct cu autoritatea vamală.