Cinci troleibuze noi se asamblează la Chișinău. Au prize USB pentru călători
Cinci troleibuze noi sunt asamblate în atelierul Regiei Transport Electric Chișinău. Costul unui troleibuz este de 160 de mii de euro. Unitățile sunt dotate cu sisteme de aer condiționat, camere de supraveghere în interior și prize USB pentru călători, transmite IPN.
Într-un comunicat de presă al Primăriei municipiului Chișinău, se spune că noile unități sunt primele din lotul de 17 troleibuze planificate să fie achiziționate în acest an de la uzina Belkommunmash din Minsk.
Zece sunt de timp standard, cinci – cu propulsie autonomă și două – articulate. Troleibuzele articulate urmează să fie livrate în luna septembrie. Acestea sunt prevăzute pentru a răspunde cererii de a transporta mai mulți călători în orele de vârf.
În 2019, pentru achiziționarea de troleibuze noi, în bugetul municipal au fost prevăzuți 72 de milioane de lei.
ipn.md
Motive pentru care 30 000 de moldoveni accesează zilnic Rabota.md
Cea mai mare platformă de anunțuri cu oferte de locuri de muncă din Republica Moldova a fost lansată acum aproximativ 15 ani. În tot acest timp de serviciile ei au beneficiat milioane de oameni, atît angajatori, cît și cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Dar din ce motiv este atît de solicitată această platformă?
Rabota.md este pe bună dreptate cea mai populară platformă de recrutare din țara noastră, depășind cu mult celelalte resurse specializate.
- Mereu tindem la mai mult. Pe platformă sunt deja înregistrați 1 000 de clienți VIP, aplicația Play Market a fost descărcată de peste 50 000 de ori, iar pagina web www.rabota.md este una din cele mai accesate din țară.
- Ne perfecționăm continuu. Doar anul acesta am lansat șase rubrici noi, am inaugurat un blog umoristic și, alături de „Grafit”, am ponit proiectul „Acasă e mai bine”.
- Avem cel mai bun sistem de căutare a ofertelor de locuri de muncă. E suficient doar să te înregistrezi pe pagina web, să completezi CV-ul și să-l expediezi la adresele din anunțurile care ți-au trezit interesul. Totodată CV-ul tău, încărcat pe platformă, ar putea fi văzut de potențiali angajatori. În acest sens se poate utiliza și aplicația Rabota.md pentru Android.
- Avem cel mai bun sistem de căutare a personalului. E suficient doar să vă postați anunțul pe pagina web și candidații vă vor contacta singuri. Totodată puteți deveni client VIP obținînd acces la baza de date cu peste 100 000 de CV-uri.
Scopul nostru, crezul nostru și motivația noastră e să-i ajutăm pe oameni să-și găsească locul de muncă la care visează aici, acasă. Suntem deschiși spre colaborare și mereu în căutarea unor noi modalități de a face cît mai scurtă distanța dintre angajator și angajat. Astfel, de curînd am lansat mai multe rubrici noi, ca răspuns la cele mai actuale cerințe ale pieței muncii:
- „Joburi pentru studenți”;
- „Lucru de vară”;
- „Freelance, muncă la domiciliu”;
- „Lucru pentru pensionari”;
- „Lucru pentru persoanele cu dezabilități”.
Rabota.md are oferte de munca în Moldova pentru fiecare. Suntem cei, care vă vor ajuta să găsiți rapid și sigur un loc de muncă potrivit pregătirii Dvs. profesionale sau un job dintr-un cu totul alt domeniu. Nu e un vis – e realitate!
BNM taie din elanul consumului populaţiei
Băncile continuă să atragă depozite de la populaţie, însă soldul de credite acordat este sub nivelul economiilor. Mai ales după ce luna trecută BNM a majorat ratele de politică monetară. Acest lucru a avut loc pe fundalul temperării consumului, dar şi scumpirii monedei naţionale pentru impulsionarea economisirii.
Băncile continuă sa fie profitabile şi bine capitalizate, având totodată suficiente resurse pentru a susţine extinderea activităţii de creditare. După o creştere susţinută în primele 5 luni ale anului, extinderea creditării s-ar putea tempera după ultima decizie de politică monetară care urmăreşte printre altele creşterea ratei de bază până la nivelul de 7% şi ajustarea cu 3 puncte procentuale a normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă pentru a descuraja intermedierea în valută.
După o creştere accelerată a consumului înregistrată pe parcursul anului 2018, dar şi în primele două trimestre ale anului 2019, s-a înregistrat o creştere a inflaţiei. Acest lucru s-a întâmplat pe fundalul creşterii importurilor. Reducerile fiscale, majorările salariale şi creşterea remitenţelor au susţinut o creştere reală a venitului disponibil, ceea ce a dus la creşterea consumului. Datele BNS arată un avans al consumului final al gospodăriilor populaţiei (+1,6%), cu o pondere de 87,0% la formarea PIB şi o majorare a volumului cu 1,7% în primul trimestru al anului 2019.
Totodată, aprecierea reală a monedei naţionale şi creşterea cererii interne au contribuit la creşterea importurilor de materie primă necesară pentru aprovizionarea sectorului de afaceri şi produse destinate consumului populaţiei.
După traiectoria descendentă din primele trei trimestre, spre finele anului 2018, rata anuală a consumului gospodăriilor populaţiei a înregistrat o accelerare semnificativă. În acest fel, ritmul anual de creştere a consumului final al gospodăriilor populaţiei a înregistrat un nivel de 5,5 la sută, fiind cu 3,2 p.p. superior celui din trimestrul III 2018. Dinamica respectivă a consumului populaţiei a fost generată de creşterea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor cu 6,5 la sută şi de majorarea cheltuielilor pentru procurarea serviciilor cu 2,2 la sută. La nivel agregat se atestă un exces de resurse pe termen scurt, circa 53% din active fiind reprezentate de active lichide (VMS, rezerve obligatorii, Certificate ale BNM) şi doar 44% – de credite. De cealaltă parte, la nivel individual pentru băncile mari este caracteristic un nivel ridicat al lichidităţii pe termen scurt în detrimentul celei pe termen lung, în timp ce pentru băncile mici situaţia este una opusă.
Consumul populaţiei este susţinut şi de accesibilitatea creditelor de consum acordate populaţiei. Dobânzile sunt relativ mici, iar acordarea lor a devenit mult mai simplă.
“Deşi Republica Moldova înregistrează o creştere a volumului de credite, totuşi, raportat la PIB, acest indicator este foarte mic şi reprezintă doar 22,5%. Cel mai ridicat indicator a fost în anul 2014 când ponderea creditelor raportate la PIB a atins cota de 40%.
Nivelul redus al creditelor raportat la PIB o constituie incapacitatea economiei de a asimila banii. Astfel, este pusă o presiune fără precedent pe sistemul bancar şi se manifestă prin volumul depozitelor raportat la credite. În prezent, surplusul de bani este de 28,3 miliarde de lei. Până în anul 2014, raportul credite depozite era similar or, după jaful bancar, volumul depozitelor l-a depăşit pe cel al creditelor. În rezultat, BNM este nevoită să sterilizeze 42,5% din banii băncilor”, a spus expertul economic Veaceslav Ioniţă în cadrul emisiunii “15 minute de realism economic”.
Potrivit economistului, băncile au început să recupereze piaţa de la sectorul de microfinanţare. Pe toată perioada, începând cu anul 2014, volumul de credite oferit de bănci a scăzut continuu în timp ce cele oferite de sectorul nebancar a crescut. Dacă la sfârşitul anului 2013 soldul creditelor era 42,2 miliarde de lei, atunci în 2017 el a ajuns la 33,5 miliarde lei. Cât priveşte împrumuturile oferite de sectorul nebancar, dacă în 2013 împrumuturile acordate însumau 3,4 miliarde de lei, atunci la sfârşitul anului 2018, cifra a ajuns la 9,1 miliarde de lei. Pe toată această perioadă companiile de microfinanţare au reuşit să dea la o parte băncile. Explicaţia este că băncile erau concentrate pe companii, iar companiile de microfinanţare s-au reorientat spre persoanele fizice. În prezent, asistăm la recucerirea persoanelor fizice de către bănci. Vom ajunge foarte curând în perioada în care fiecare al doilea leu dat va fi acordat persoanelor fizice.
Ca urmare a concentrării băncilor şi companiilor de microfinanţare pe persoanele fizice, apare indicatorul de îndatorare, care este la un nivel destul de jos comparativ cu statele din regiune. În primele cinci luni, persoanele fizice s-au împrumutat cu 1,5 miliarde de lei şi au ajuns la o cotă de 19 miliarde de lei, iar la sfârşitul anului va fi înregistrat un record de cel puţin 21 miliarde de lei de două ori mai mult faţă de acum trei.
În acelaşi timp, consumul mai mare al populaţiei a fost stimulat şi de remitenţe, care au intrat pe un trend descendent. Acestea au o pondere de 15% din totalul veniturilor populaţiei. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în luna mai 2019, prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 108,35 mil. USD (în scădere cu 14,2% comparativ cu mai 2018).
Conform provenienţei geografice, transferurile în favoarea persoanelor fizice provin din următoarele trei zone: din UE – o pondere de 47,2%, din CSI – o pondere de 21,7% şi din restul lumii – o pondere de 31,1%.
În distribuţia pe state a provenienţei transferurilor în favoarea persoanelor fizice, transferurile din Rusia au o pondere de 20,7% (22,47 mil. USD) din total (în scădere cu 7,2 puncte procentuale comparativ cu mai 2018). Federaţia Rusă este urmată de Israel – 18,1% (19,63 mil. USD), de Italia – 12,9 la sută (13,95 mil. USD), SUA – 8,1% (8,76 mil. USD), Germania – 8,0% (8,65 mil. USD).
Ultimele date statistice disponibile arată că cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei au constituit, în medie, pentru o persoană 2407,9 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 7,0%. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 3,9% mai mult în anul 2018 comparativ cu 2017.
Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată necesarului de consum alimentar – 43,8%. Pentru întreţinerea locuinţei, o persoană a alocat în medie 18,2% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (5,1%), comunicaţii (4,6%), transport (4,0%), dotarea locuinţei (3,8%), învăţământ (0,5%). Deoarece populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum ale acestei categorii de populaţie sunt cu 800,5 lei sau de 1,4 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural.
În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 41,2% din cheltuielile lunare de consum, iar în mediul rural – 46,6%. Pentru populaţia urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: întreţinerea locuinţei (18,5% faţă de 17,9% în mediul rural), servicii de comunicaţii (4,8% faţă de 4,4%), transport (4,6% faţă de 3,4%), hoteluri, restaurante şi cafenele (3,1% faţă de 0,5%) şi pentru servicii de agrement (2,2% faţă de 0,7%). Totodată, pentru populaţia rurală o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: îmbrăcăminte, încălţăminte (11,4% faţă de 10,0%) şi dotarea locuinţei (4,1% faţă de 3,5%)
Victor Ursu
Mai mulți comercianți au fost sancționați de Fisc
Inspectorii Serviciului Fiscal de Stat (SFS) au aplicat sancțiuni în sumă totală de circa jumătate de milion de lei pentru vânzarea produselor în mediul online în urma practicării activității ilicite de întreprinzător, transmite MOLDPRES.
Sancțiunile au fost aplicate după ce în prima jumătate a anului, inspectorii fiscali au identificat peste 450 de anunțuri plasate pe portaluri de anunțuri și rețele de socializare privind vânzarea produselor care se prezumă a fi comercializate din activitate ilicită de întreprinzător.
În aceste cazuri, inspectorii au întocmit 157 de procese verbale cu privire la contravenție aferent desfășurării activității de întreprinzător fără înregistrare la organele competente.
În mediul online sunt puse în vânzare produse de patiserie, iar SFS a atenționat că și acest gen de activitate este unul cu risc sporit de încălcare a legislației. În acest context, fiscul a anunțat că va desfășura controale în domeniul comerțului online de produse de patiserie. Instituția a îndemnat producătorii din domeniu să dețină acte de proveniență și să aplice echipamente de casă și control la încasarea plăților în numerar. Totodată, consumatorii sunt atenționați să solicite certificatul de conformitate și bonul de casă.
Procesul de impozitare va fi revizuit la modus serios - Maia Sandu
Prim-ministrul Maia Sandu a declarat că Guvernul intenţionează că revizuiască procesul de impozitare în Moldova. Potrivit agenţiei INFOTAG, miercuri, la o conferință de presă comună cu șeful Misiunii FMI, Ruben Atoyan, ea a menţionat că „modificările în legislaţia fiscală, realizate de guvernarea precedentă (impozitul unic, amnistia fiscală) au condus la scăderea impozitării persoanelor cu venituri mari și au sporit povara pentru cetățenii cu venituri mici”.„Noi vom proceda invers. Guvernul va insista ca toți cetățenii cu venituri mari să plătească regulat impozitele și ne vom strădui să reducem povara fiscală pentru persoanele vulnerabile”, a spus Sandu.
La rândul său, Atoyan a menționat că „principala problemă pentru politica fiscală a Republicii Moldova este numărul mare de posibilităţi de evaziune fiscală”.
„Prin urmare, Guvernul trebuie să se concentreze în primul rând nu pe creșterea cuantumului, ci pe faptul ca toate categoriile de cetățeni să plătească taxele în mod stabil”, a spus el.
Referindu-se la problema majorării tarifelor de către ANRE, Atoyan a menționat că „Moldova trebuie să urmeze metodologia de profil conform programului FMI, care se bazează pe cele mai bune practici și pe pași consecvenți.
„Acest sistem trebuia introdus la începutul anului, astfel că majorarea tarifului nu ar fi fost un pas atât de dramatic”, a spus el.
Data începerii utilizării obligatorii a facturii electronice fiscale (e-Factura) în domeniul achizițiilor publice va fi amânată de la 1 iulie 2019 până la 1 iulie 2020
Proiectul de modificare a Codului Fiscal a fost susținuts de Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe.Câte întreprinderi avem în țară
În perioada 5 iunie – 8 iulie curent în țara noastră au fost create 390 de întreprinderi noi, potrivit datelor din Registrul de stat al întreprinderilor înregistrate în Republica Moldova. Astfel, la situația din 8 iulie curent în Registru erau incluse 233156 entități.
Totodată, în luna iunie erau înregistrate 232765 întreprinderi, cu 436 mai multe decât numărul întreprinderilor înregistrate în luna mai, când erau 232329.
În același timp, în luna iulie anul 2018, în Registru erau incluse 227866 întreprinderi, iar în aceeași perioadă din 2017 – 220519. Astfel, numărul întreprinderilor a sporit cu 5290 față de iulie 2018 și, respectiv, cu 12 637 față de luna iulie 2017.
4 proiecte de cooperare transfrontalieră, în valoare de 40,4 milioane de euro, au fost contractate prin Programul Operațional Comun România - Republica Moldova
La finalul lunii iunie 2019, autoritățile Române și cele din Republica Moldova au semnat patru contracte de finanțare pentru proiectele mari de infrastructură care vor primi finanțare prin Programul Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020.
Proiectele vor fi derulate în parteneriat între autoritățile din România și cele din Republica Moldova și vizează următoarele domenii:
- îmbunătățirea schimbului de informații între cele două state partenere, prin dezvoltarea infrastructurii de comunicații. Proiectul “Infrastructura de comunicații” (COMINF), având un buget total de 7,9 milioane de euro (din care 5 milioane fonduri europene);
- creșterea securității granițelor estice ale Uniunii Europene, prin reabilitarea stațiilor de poliție din zona de frontieră, achiziția de echipamente și formarea personalului de poliție. Proiectul “Cooperare Regională pentru Prevenirea şi Combaterea Criminalității Transfrontaliere România –Moldova” (THOR) are o valoare totală de 12,5 milioane de euro (din care 6,4 milioane de euro fonduri europene);
- îmbunătățirea structurii de operare „SMURD” (SMURD 2). Proiectul urmărește creșterea siguranței populației prin dezvoltarea capacității de intervenție în situațiile de urgență și are o valoare totală de 10 milioane de euro (din care 6,4 milioane finanțare europeană);
- creșterea calității serviciilor autorităților vamale, prin reconstrucția, reabilitarea și dotarea birourilor vamale din zona de graniță româno-moldoveană de la Albița-Leușeni, Sculeni-Sculeni, Giurgiulești-Giurgiulești. Bugetul total al proiectului este de 10 milioane de euro, din care fonduri europene 6,4 milioane de euro.
Activitățile celor patru proiecte vor fi realizate în termen de 36 de luni de la data semnării contractelor de finanțare. Aceste proiecte totalizează 30% din fondurile europene alocate Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020.
Europol: Milioane de medicamente contrafăcute au fost confiscate în mai multe țări, printre care și Moldova
Europol a anunţat luni că 3,8 milioane de produse dopante şi medicamente contrafăcute au fost confiscate şi 234 de persoane au fost arestate, în cadrul unei operaţiuni care s-a desfăşurat în 33 de ţări, printre care și Republica Moldova, conform unui comunicat publicat pe site-ul instituţiei.
La operaţiunea Viribus, coordonată de Europol şi poliţia italiană în colaborare cu Interpol, Centrul Comun de Cercetare UE (JRC), Oficiul European Antifraudă (OLAF) şi Agenţia Mondială Anti-Doping (WADA), au participat 33 de ţări, 23 dintre acestea fiind state europene, scrie zf.ro.
În urma operaţiunii au fost destructurate 17 grupuri de crimă organizată implicate în producerea şi traficarea medicamentelor şi produselor dopante. Nouă laboratoare ilegale de pe teritoriul ţărilor europene, în care erau produse medicamentele şi steroizii, au fost descoperite şi închise de către autorităţi.Autorităţile s-au concentrat şi pe monitorizarea evenimentelor sportive, în cadrul cărora au efectuat 1.357 de verificări pentru a depista sportivii care utilizează astfel de produse pentru a-şi îmbunătăţi performanţa.
Europol a anunţat că a ordonat arestarea a 234 de suspecţi, a deschis 839 de dosare penale şi a identificat aproape 1.000 de indivizi responsabili de producerea, comercializarea sau utilizarea substanţelor ilegale.
Printre ţările din UE care au participat la această operaţiune se numără şi România, Marea Britanie, Franţa şi Germania. De asemenea, au fost implicate alte zece ţări care nu aparţin Blocului comunitar, printre care Statele Unite, Republica Moldova şi Columbia.
Operaţiunea Viribus a fost cea mai mare operaţiune de acest fel din istorie.
Sunt sau nu obligate persoanele care desfășoară activitate independentă să achite taxa pentru amenajarea teritoriului
Persoanele care desfășoară activitate independentă nu sunt obligate să calculeze și achite taxa pentru amenajarea teritoriului, susține Serviciul Fiscal de Stat.Potrivit instituției, subiecți ai impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului sunt persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei și persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător conform Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, care dispun de bază impozabilă.
Astfel, persoanele fizice rezidente, care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul fără a constitui o formă organizatorico-juridică nu sunt subiecți ai impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului.
Taxa de amenajare a teritoriului este o taxă locală, care reprezintă plată obligatorie efectuată la bugetul local. În 2019, această taxă variază între 100 și 300 de lei, în funcție de localitate. În unele localități, taxa este stabilită per persoană angajată.
