Un număr de 76 de antreprenori au beneficiat de credite avantajoase în sumă totală de circa 45 mln de lei (circa 2,25 mln euro) în cadrul Programului Facilitatea de Creditare a Tinerilor. Datele au fost prezentate de Ministerul Finanțelor, potrivit căruia, numărul beneficiarilor este în continuă creștere, informează MOLDPRES.

Afacerile finanțate sunt amplasate în 20 de raioane ale țării. Cele mai multe credite au fost acordate în UTA Găgăuzia – 15 la număr, în sumă totală de 13,1 mln de lei. Locul doi în top este ocupat de raionul Râșcani cu nouă credite, în sumă totală de 3,8 mln de lei. Câte șase credite au fost acordate tinerilor antreprenori din raionul Glodeni și municipiul Chișinău.

Programul a fost lansat la inițiativa Ministerului Finanțelor cu scopul promovării tinerilor antreprenori și creării a noi locuri de muncă. Astfel, pentru creditele acordate în cadrul Programului, rata dobânzii este redusă cu cel puțin 2 puncte procentuale în raport cu rata dobânzii de referință anuală.

Compania americană „Frontera Resources International LLC”, care a obținut dreptul exclusiv de a explora teritoriul R. Moldova pentru identificarea și producerea resurselor de hidrocarburi, nu-și mai continuă activitatea în țara noastră. Contractul de concesionare pe care l-a semnat cu statul în ianuarie 2017 a fost suspendat.

Potrivit înțelegerilor contractuale, „Frontera” urma să  exploreze timp de cinci ani circa 40% din teritoriul R. Moldova, cu o posibilă extindere a termenului pentru 45 de ani. Compania promisese investiții iniţiale de șase milioane de dolari, cu o posibilă majorare a investițiilor în R. Moldova până la 500 de milioane de dolari.

Proiectul de concesionare semnat cu „Frontera” a fost lăudat din start de Guvernul Filip. Fostul șef al Executivului declara în 2017 că „reformele își spun cuvântul și se vede o creștere a interesului investitorilor străini față de R. Moldova”.

În al doilea trimestru al anului curent, leul moldovenesc a cunoscut cea mai mare depreciere din ultimii patru ani față de coșul valutar Euro și USD, aceasta fiind de 5,3%, notează economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. În aceeași perioadă, leul a trecut două praguri de 18 lei pentru un dolar american și de 20 lei pentru un euro, transmite MOLDPRES.

Față de dolar, leul moldovenesc s-a depreciat cu 4,8%, iar față de euro deprecierea a fost de 5,7%. Potrivit lui Ioniță, acest lucru este determinat în particular de creșterea cererii de valută din partea agenților economici. Astfel, în ultimii 1,5 ani, cererea anuală de valută a crescut cu 570 mln de dolari și a atins nivelul de 2.200 mln USD/anual. În același timp, oferta de valută a crescut mult mai lent și în prezent este la nivel de 2.090 mln USD/anual.

„Dacă acum un an surplusul anual pe piața valutară era la nivel de 370 mln de dolari SUA, atunci în prezent avem un deficit anual de peste 130 mln USD. Acest deficit s-a accentuat în ajun de alegeri, când în doar trei luni decembrie 2018 – februarie 2019, cererea de valută a fost cu 240 milioane USD mai mare decât oferta. Anterior, am arătat că piața noastră valutară este puternic influențată de ciclurile politice, datorită faptului că agenții economici în ajun de alegeri preferă să-și securizeze economiile în valută”, a scris Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său.

Expertul mai notează că un alt factor care a determinat creșterea cererii de valută este consumul populației neacoperit de venituri. „Mai simplu spus, creditele de consum, care în perioada ianuarie 2018 – mai 2019 au constituit 1,7 miliarde de lei, în cea mai mare parte au mers pe piața valutară creând un deficit de valută.
Însă șocurile valutare din aprilie și finele lunii iunie au fost determinate de menținerea artificială a cursului leului de către BNM în ajun de alegeri. În lunile decembrie 2018 – februarie 2019, când a fost cel mai puternic deficit de valută, leul moldovenesc, în loc de depreciere, a cunoscut chiar o apreciere. Este foarte greu de argumentat economic această intervenție excesivă a BNM, cert este că după alegeri, ne-am trezit cu deprecieri bruște, fapt ce nu trebuie să aibă loc”, a afirmat Ioniță.

În prezent, creșterea cererii de valută s-a temperat, oferta rămâne ridicată, există o probabilitate înaltă de intrări suplimentare de valută sub formă de granturi și împrumuturi guvernamentale, ceea ce va calma piața valutară, susțin experții.

Luna iunie a reprezentat o perioadă de entuziasm semnificativ pentru industria blockchain în general și a criptomonedelor în special. 

Prețul Bitcoin – volatilitate și prețuri record pentru 2019

Prețul Bitcoin a fluctuat de la 8300$ la începutul lunii, până la valoarea record de 13.800$ pe data de 27 iunie. Ulterior, BTC a înregistrat o corecție și se tranzacționează în prezent în jurul valorii de 10.800$.

Aspectul interesant este că această creștere s-a datorat în cea mai mare parte investitorilor existenți de pe piața cripto. Acest lucru înseamnă că este încă loc de creștere dacă noi participanți vor intra pe piață. Mulți analiști, precum Tom Lee de la Fundstrat, sunt de părere că depășirea pragului de 10.000$ va genera fenomenul ”FOMO” (teama de a rata oportunitatea). 

Între timp, bursa CME și BitMEX raportează valori record pentru derivativele cripto. O mare parte dintre acestea sunt tranzacționate de investitori instituționali, demonstrând creșterea interesului pentru industria criptomonedelor.

Facebook lansează whitepaper-ul criptomonedei Libra

Pe data de 18 iunie, mult așteptatul proiect cripto al gigantului social-media Facebook a fost lansat oficial. Libra este o criptomonedă stabilă ce urmărește să faciliteze tranzacțiile între utilizatori la nivel global. Spre deosebire de Bitcoin, rețeaua Libra va avea acces restricționat și doar nodurile oficiale vor avea posibilitatea de a valida tranzacții. Blockchain-ul va fi gestionat de oganizația Libra, înregistrată în Elveția, iar printre membri se numără nume mari precum Mastercard, Visa, eBay, Uber și Coinbase. 

Reacțiile la proiect au fost amestecate – unii consideră că Libra va reprezenta un imbold semnificativ pentru utilizarea criptomonedelor în general. Autoritățile guvernamentale nu sunt însă prea încântate – mulți reprezentanți consideră Libra o amenințare la adresa băncilor centrale.

Congresul american a organizat două audieri cu privire la subiect la care a fost invitat Mark Zukerberg, CEO-ul Facebook. 

Giganții tehnologici Microsoft și IBM lansează noi instrumente blockchain

IBM a anunțat că platforma sa Blockchain va fi capabilă să ruleze pe mai multe rețele de cloud. Printre acestea se numără Microsoft Azure, Amazon Web Services (AWS) și servicii cloud precum LinuxOne. De asemenea, IMB a adăugat sprijin pentru platforma de administrare și implementare a aplicațiilor Kubernetes.

De mâine turiştii care merg pe litoralul românesc al Mării Negre vor plăti mai mult. Cresc preţurile la cazare, aşa cum se întâmplă în fiecare sezon estival.

Majorările vor fi de aproximativ 20% în următoarele două luni, transmite Radio România Actualități.

Astfel, la hotelurile de patru şi cinci stele din staţiunea Mamaia, preţul pe noapte al unei camere va porni de la 1.000 de lei românești (cca 4350 de lei moldovenești - n.red.). La trei stele, tarifele nu vor depăşi 350 de lei românești (cca 1500 de lei moldovenești - n.red.) pe noapte la Mamaia, iar turiştii care merg spre sudul litoralului pot găsi camere la 250 de lei românești (cca 1100 de lei moldovenești) pe noapte.

Oamenii de pretutindeni par să aibă o fascinație cu personajele Disney, în special cu prințesele. Tocmai de aceea, artiștii caută să își imagineze tot felul de reinterpretări ale acestora, care mai de care mai originale.

Fotografa Jessica Kobeissi s-a gândit să transforme 10 modele profesioniste în prințese Disney – dar nu în orice fel, ci în prințese moderne, care în 2019 au 20 și ceva de ani și cont pe Instagram. Ea a spus că a fost dificil să găsească outfit-uri care să se potrivească fiecărei prințese, dar care să fie moderne și purtabile.

Prințesele au fost machiate de makeup-artiștii Hayley Kassel (majoritatea prințeselor) și Courtney Hagen (Albă ca Zăpada). Kobeissi a ales singură costumațiile pentru fiecare prințesă, mai puțin pentru Jasmine, tânăra care a interpretat-o fiind ea însăși stilistă.

Mai jos poți vedea întreaga listă de prințese Disney și cum au fost ele reinterpretate pentru a se potrivi în atmosfera anului 2019. Iar dacă îți place ideea, poți să te uiți și pe lista de aici, în care poți vedea cum ar fi arătat personajele Disney în viața reală.

Cum ar fi arătat Jasmine din „Aladdin” în 2019

Cum ar fi arătat Pocahontas din „Pocahontas” în 2019

Cum ar fi arătat Albă ca Zăpada din „Snow White and the Seven Dwarfs” în 2019

Cum ar fi arătat Belle din „Beauty and the Beast” în 2019

Cum ar fi arătat Cenușăreasa din „Cinderella” în 2019

Cum ar fi arătat Tinkerbell din „Peter Pan” în 2019

Cum ar fi arătat Ariel din „The Little Mermaid” în 2019

Cum ar fi arătat Mulan din „Mulan” în 2019

Cum ar fi arătat Aurora din „The Sleeping Beauty” în 2019

Cum ar fi arătat Tiana din „Princess and the Frog” în 2019

Deputatul ACUM și preşedinte al Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană din Parlamentul Republicii Moldova, Iurie Reniță, a declarat într-un interviu pentru Adevărul că își dorește ca fosta șefă DNA, Laura Codruța Kovesi, să fie procuror general al Republicii Moldova dacă aceasta nu reușește să obțină funcția de procuror-șef european.

Foto: Laura Codruța Kovesi. Sursă: vikipedia

În cadrul ședinței de lucru a Consiliului Consultativ al Rețelei Incubatoarelor de Afaceri din Republica Moldova (RIAM) au fost prezentați indicatorii de performanță atinși în urma realizării planului de activitate pentru anul 2019.

Astfel, în cele 11 incubatoare de afaceri – membre RIAM își desfășoară activitatea 204 companii rezidente, dintre care 149 prestează servicii, iar alte 55 au activitate de producere și procesare. Totodată, 101 sunt start-up-uri, 106 sunt gestionate de tineri și 108 de companii sunt administrate de femei. Per total, au fost create 937 locuri de muncă, dintre care 549 pentru femei și 442 sunt oferite tinerilor.

În cadrul ședinței a fost discutat și mecanismul de acordare a sprijinului financiar din cadrul fondurilor revolving, gestionate de Incubatoarele de afaceri.

Modul și procesele de incubare a rezidenților virtuali a fost un alt subiect inclus pe ordinea de zi. Acest mecanism va permite companiilor să beneficieze de sprijinul incubatoarelor timp de 3 ani, fără a fi amplasate în sediul acestora. Antreprenorii vor avea acces la informare, mentorat, formare continuă și surse de finanțare.

Rețeaua Incubatoarelor de Afaceri din Moldova a fost creată de către ODIMM cu suportul Uniunii Europene în anul 2013. În prezent, rețeaua include unsprezece incubatoare: Cahul, Călărași, Cimișlia, Ceadâr-Lunga, Dubăsari, Leova, Nisporeni, Rezina, Sângerei, Soroca și Ștefan Vodă.

odimm.md