Localul care oferă cea mai autentică și cea mai placută atmosferă din Cluj se află în palatul Rhédey, la intersecția Pieței Unirii cu strada Napoca. Fondatorul și co-proprietarul întreprinderii fondate la mijlocul anilor 90 este Szarukán László, care la deschiderea primei ceainării încă nu era un fan al băuturii originare din Orientul Îndepărtat, dar cu timpul a devenit un iubitor al acestor ceaiuri.
Tânărul absolvent de educație fizică și-a fondat prima întreprindere acum 18 ani, împreună cu prietenul său din copilărie, Dani Zoltán, deschizând un magazin de cadouri care vindea în special produse din Asia. Fiind primul magazin de acest gen în Cluj-Napoca, a devenit curând foarte cunoscut și mulți clienți reveneau doar pentru a admira obiectele, produsele expuse. Pentru a face o atmosferă mai plăcută și să îi răsplătească pe acești clienți fideli, proprietaii au decis să le ofere câte o ceașcă cu ceai.
Celor doi asociați le-a plăcut atât de mult ideea de a oferi și de a bea ceai, încât în scurt timp și-au deschis prima ceainărie din Orașul Comorii, pe strada Iuliu Maniu. Piața de desfacere și de consum a ceaiului oriental era încă neexploatată în România, ceainării nu prea existau, iar comercializarea ceaiurilor se realiza exlusiv de Plafar.
„Am învățat din mers ce înseamnă a fi întreprinzător. Am călătorit în Europa în căutare de comercianți de ceaiuri și astfel am ajuns să batem la ușa fimei vieneze Demmers Teehaus, cu scopul de a cumpăra câte un kg de ceai din 15 tipuri de ceaiuri"- își amintește Szarukán László de începuturile carierei lor. În ceea ce privește distribuția și comercializarea en-gros, cei doi asociați și-au făcut primii pași tot în Cluj-Napoca, atunci când au început să vândă ceai în pub-ul Insomnia aflat tot pe strada Iuliu Maniu. "Ne raportăm la Dl. Demmer ca fiind ultimul domn vienez cu care, pe baza unei strângeri de mână, am lucrat timp de zece ani fără existența vreunui contract. Desigur, această relație se datorează faptului că am fost corecți din prima clipă".

Un factor important în creșterea economică a firmei a fost cooptarea d-nei Adriana Ursoiu, care a devenit cel de-al treilea asociat și co-proprietar, experiența și expertiza ei au jucat un rol important în dezvoltarea întreprinderii.
Activitatea privind comerțul en-gros se dezvolta încontinuu, iar în noiembrie 2007 au deschis primul magazin de ceai în foaierul sălii de cinema Victoria.
Compania se dezvoltă an de an- cifra de afaceri a crescut cu 5-15 la sută, chiar și în timpul crizei economice. Acum șase ani au primit de la Demmers Teehaus Austria drepturile exclusive de vânzare cât și dreptul de utilizare a brand-ului. Flag Store-ul Demmers Teehaus Romania, situat in Piata Unirii „este unul dintre cele mai frumoase magazine Demmers din lume", declară mândru Szarukán László. Compania mai are trei ceainării în sistem de franciză- unul în Constanța, unul în București și unul în Slatina- iar ca si comerciant en-gros lucrează cu aproximativ 3000 locatii.
„Vindem 350 de tipuri de ceaiuri. Produsele Demmers reprezintă vârful de lance, care desigur se reflectă și în preț. Este singura companie europeană care ține evidența originii tuturor tipurilor de ceai și care testează în mod constant calitatea lor, si care nu cumpără din medii poluate. Fiecare lot este verificat și cu un detector de radiații, iar de la nenorocirea de la Fukushima, testele prin care trece ceaiul sunt si mai amanuntite " – a explicat Szarukán László. De asemenea, el mai adaugă faptul că în cazul ceaiurilor Demmers, prețurile reflectă întotdeauna calitatea. In unele cazuri 100 g ceai, costă 60-70 sau chiar și 100 de lei, însă folosind 4g din fiecare aceste ceaiuri obținem un ceai deosebit, iar anumite ceaiuri pot fi infuzate de doua sau de trei ori.
Grija companiei Demmers Teehaus se regaseste inclusiv in calitatea ambalajelor pe care le folosesc. Pentru a-și menține aroma, ceaiurile sunt vândute în pungi realizate din trei straturi de hârtie. O mare atenție se acordă și instruirii personalului, care trebuie să aibă cunoștințe de limbi străine, sa cunoasca detalii despre ceaiurile si culturile de pe care ele sunt recoltate.
Acum câțiva ani, compania a creat, cu ajutorul unei investiții externe, un centru logistic în Transilvania.
Planurile de viitor includ deschiderea unor noi magazine în sistem de franciză în București, precum și în alte orașe importante din țară, lansarea exportului în Bulgaria și Turcia, precum și culegerea plantelor medicinale autohtone din zone certificate bio. Szarukán László este optimist, conform declarațiilor sale, anul trecut ceainăria din Cluj și-a incheiat cel mai bun an de până acum. Optimismul lui se bazează pe de-o parte pe faptul că potențialul acestei piețe este enorm de mare, în ciuda răspândirii culturii consumului de ceai, consumul intern pe cap de locuitor este încă foarte scăzut, mai mic de 100 de grame ( în cazul popoarelor care consumă ceaiuri, aceasta depășește de 1 kg/capita).
Pe lângă creșterea continuuă a consumului de ceai, putem fi martorii transformării obiceiurilor de consum, menționează întreprinzătorul. Consumatorii interni nu au favorizat niciodată ceaiul negru. În anii 90 ceaiurile de fructe au fost cele mai bine vândute, apoi ceaiul alb și roiboos din Africa de Sud au devenit favoritele. În prezent, ceaiul verde și amestecurile pe bază de plante sunt cele mai populare. Cei mai mulți consumatori de ceaiuri sunt studenții, precum și intelectualii având între 30 și 50 de ani, iar tendințele de a consuma ceai sunt dictate mai degrabă de femei, ele fiind segmentul majoritar in shopurile noastre.

Vom continua si cu alte detalii, dar pana atunci, sa aveti parte de un week-end placut si de ceaiuri de calitate!
http://www.capital.ro/

Fondatorul WhatsApp, ucraineanul Jan Koum, va intra in randurile miliardarilor imbogatiti pe internet, dupa incheierea tranzactiei de 19 miliarde de dolari prin care Facebook-ul lui Mark Zuckerberg va prelua aplicatia de mesagerie instant.
Pentru Jan Koum (38 de ani), noul statut contrasteaza cu tineretea petrecuta in Statele Unite, ca adolescent imigrant din Ucraina, crescut intr-o familie asistata social, scrie Bloomberg.
Jim Goetz, partener la fondul de capital de risc Sequoia Capital, spune ca aversiunea lui Koum fata de publicitate si folosirea datelor personale ale utilizatorilor pentru a vinde reclame provine din copilaria petrecuta in comunism, cu teama permanenta de "politia secreta".

Detesta publicitatea in business: "Nimeni nu adoarme cu gandul la reclamele pe care le va vedea maine"

Sequoia Capital este singurul investitor care a avut incredere in WhatsApp si a finantat devreme dezvoltarea companiei. Alaturi de Koum si Acton, Sequoia va fi al treilea mare castigator al mutarii Facebook.
WhatsApp nu aduna informatii referitor la numele, sexul, adresa sau varsta utilizatorilor. Pentru utilizarea serviciului este suficienta confirmarea numarului de telefon.
"Este o abordare clar contra pietei, influentata de experientele lui Jan dintr-o copilarie petrecuta intr-un stat comunist cu politie politica. L-a facut sa aprecieze mijloace de comunicare care nu sunt urmarite sau ascultate", explica Goetz intr-o postare publicata miercuri pe blogul fondului Sequoia Capital.

A lucrat la Yahoo pana in 2007. Doi ani mai tarziu lanseaza WhatsApp

Angajat la Yahoo pana in 2007, Koum a parasit compania alaturi de programatorul Brian Acton, deziluzionati de obsesia cu publicitatea a companiilor de servicii online.
In 2009, cei doi au infiintat propria firma, cu o strategie bazata pe crearea unei aplicatii de mesagerie usor de utilizat, ignorand complet advertisingul.
"Nimeni nu se trezeste dimineata gandindu-se la publicitate, nimeni nu adoarme cu gandul la noile reclame pe care le va vedea maine. Fara publicitate! Fara jocuri! Fara smecherii!", scria Koum in 2012 intr-o postare pe blog.

Din culisele negocierii unei super tranzactii

Strategia a dat roade. In cinci ani, WhatsApp a acumulat 450 milioane de utilizatori activi lunar, de doua ori mai multi decat Twitter. Miercuri, Mark Zuckerberg a cumparat compania pentru 19 miliarde de doalri, cea mai mare tranzactie din sectorul IT incepand din 2001, cand Time Warner fuziona cu AOL intr-o afacere de 124 miliarde de dolari.
Tot Bloomberg scrie ca Zuckerberg si Koum au negociat tranzactia timp de doi ani, in dese iesiri la cina si plimbari in parc. La inceputul acestei luni, fondatorul Facebook i-a facut fabuloasa oferta lui Koum. Creatorul WhatsApp a raspuns afirmativ ofertei chiar pe 14 februarie, cand a dat, practic, buzna peste Zuckerberg si sotia acestuia, in casa, unde cei doi savurau o cina romantica de Ziua Indragostitilor, relateaza si Business Insider.
Koum si Acton vor deveni miliardari in dolari dupa perfectarea vanzarii.
Koum va primi un post de director in Consiliul de Administratie al Facebook, compania care opereaza cea mai mare retea de socializare din lume, cu peste 1,2 miliarde de utilizatori, afaceri de 8 miliarde de dolari pe an si o capitalizare de piata de 173 miliarde de dolari.

Brian Acton, al doilea co-fondator WhatsApp, a fost respins la un interviu de angajare la Facebook

Acton (44 de ani) a crescut in statul american Michigan si a fost cel de-al 44-lea angajat al Yahoo, potrivit revistei Wired. In perioada petrecuta la Yahoo, Acton s-a ocupat de publicitate, comert electronic si servicii de calatorie. Acton a investit in timpul boom-ului dot-com si a pierdut milioane de dolari odata cu spargerea balonului speculativ.
Koum a fost adus la Yahoo de Acton, care i-a fost mentor, potrivit Forbes. In 2009, Acton anunta pe Twitter ca a incercat sa se angajeze la Facebook, dar a fost respins. Cateva luni mai tarziu, cei doi au fondat WhatsApp cu scopul de a crea o platforma de mesagerie usor de utilizat, care permite utilizatorilor sa evite tariful perceput de operatorii de telefonie mobila pentru SMS-uri.
Noua companie nu a investit in marketing si nu a angajat un specialist in relatii cu publicul, pariind ca aplicatia va deveni populara datorita recomandarilor castigate din partea utilizatorilor. WhatsApp a luat avant in cercuri de prieteni sau familii separate de granite, in special in Europa, unde costul SMS-urilor internationale reprezinta o problema.
Koum si Acton au preferat discretia. Sediul companiei din Mountain View, California, nu are nici macar un panou la intrare, potrivit lui Goetz. "In timp ce alti concurenti promovau jocuri si incerca sa-si accelereze extinderea, Jan si Brian s-au devotat unui serviciu curat, foarte rapid, care functioneaza perfect", noteza investitorul.
Strategia WhatsApp de a ignora complet publicitatea contrazice flagrant modelul de afaceri al Facebook, care cauta permanent noi modalitati de a vinde spatiu publicitar si de a transforma in venituri volumele uriase de informatii pe care le acumuleaza despre utilizatorii sai.
Koum a precizat pe site-ul companiei ca WhatsApp isi va pastra autonomia si va continua sa opereze independent.
InCont.ro, 20 februarie 2014

Într-o perioadă în care anunţurile vizează mai degrabă închiderile de fabrici decât noi investiţii,fabrica de mozaic se luptă să-şi găsească clienţii, dar şi drumul către profit. „De ce să importăm dacă putem să producem local?" a fost punctul de plecare al acestei aventuri, în urmă cu ceva mai mult de un an.
La marginea Bucureştiului, în Popeşti-Leordeni, într-o hală de producţie de 300 de metri pătraţi, 10 tineri lucrează în singura fabrică de mozaic care produce modele artistice pe piaţa românească. „De ce să importăm ceva ce poate fi produs local?„, rezumă Simona Carobene, administratorul Fabricii de Mozaic, ideea de la care a plecat. În urmă cu 2-3 ani, aproape tot mozaicul vândut pe piaţă se aducea de peste hotare, din Italia, China, Turcia sau Polonia, valoarea pieţei fiind în jur de 3 milioane de euro.
Fabrica de la marginea Capitalei a fost deschisă în 2012, dar comenzile substanţiale au apărut abia anul trecut, explică tot ea, care admite că proiectul s-a dovedit a fi mult mai greu decât se aştepta. În primul semestru al anului trecut, firma a bifat o creştere de 45%, iar pentru întreg anul 2013 estimările se referă la un plus de 50% faţă de primul an de la inaugurare. Dar şi baza de plecare era mică, de vreme ce fabrica a început să funcţioneze abia în mai 2012.
Una peste alta, în primele 12 luni de activitate au ieşit din unitatea de producţie peste 3.000 de metri pătraţi de mozaic. Preţurile variază foarte mult, punctează reprezentanţii fimei, în funcţie de materialele folosite - piatră, granit, marmură, gresie sau sticlă - dar şi în funcţie de dimensiunea bucăţilor de mozaic.
Primul pas a fost producerea de mozaic obişnuit, iar pe parcurs, explică Simona Carobene, o italiancă aflată de mulţi ani în România, a început şi producţia de mozaic incizat, de sticlă şi a fost pusă în funcţiune şi linia de tăiere. În 2013 „am inclus în ofertă şi mozaicul pentru piscine, fiind singurul producător român care fabrică acest tip de mozaic cu modele artistice„, spune italianca. Pe perioada sezonului cald, 30% din mozaicul de sticlă a fost vândut pentru realizarea piscinelor.
Pe piaţa locală mai sunt doar doi producători de mozaic, cea mai mare cotă de piaţă fiind deţinută, în continuare, de importuri. Spre deosebire de acestea, punctează Carobene, clienţii Fabricii de Mozaic nu au termene de aşteptare la fel de mari ca în cazul comenzilor făcute peste hotare şi pot primi produse personalizate. De fapt, clienţii pot veni fie cu plăci de ceramică, sticlă sau orice alt material doresc, iar plăcile sunt tăiate în fabrică, cu un utilaj special, la dimensiunile dorite. Există însă şi limitări, impuse de utilajele de tăiere: de pildă grosimea prea mare a materialelor.
Investiţia în fabrică, în utilaje, matriţe, discuri şi alte materiale necesare, s-a plasat la 435.000 de lei. Proiectul, gândit ca o întreprindere socială, a fost dezvoltat de Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor şi cofinanţat din fonduri europene până în luna octombrie a anului trecut. „În discuţiile cu partenerii nu le spunem că este un proiect social. Nu vrem milă, ci dorim ca acest proiect să se poată susţine economic", spune Carobene. Conform estimărilor, vânzările de anul trecut s-au plasat la 15.000 de euro.
La finalul verii, Fabrica de Mozaic a primit şi prima comandă de peste hotare, de la un comerciant de plăci ceramice din Bulgaria, care a cerut 1.000 mp de mozaic. 95% din vânzările companiei sunt realizate prin intermediul grupului de firme Menatwork, care găzduiesc şi spaţiul fabricii. Recent, produsele fabricii au fost listate şi în reţeaua de magazine de bricolaj Obi, iar reprezentanţii companiei spun că pentru 2014 unul dintre obiective este să-şi aşeze produsele pe rafturile cât mai multor magazine de profil. Pe lista de planuri pentru anul în curs sunt plasate la loc de frunte şi exporturile, firma derulând deja negocieri cu companii din Bulgaria, Italia şi Belgia.
În cadrul fabricii lucrează 13 angajaţi, dintre care zece tineri în dificultate şi trei persoane pentru suport. Pe lista de aşteptare sunt însă mai mulţi, peste 15, spune italianca, încântată că între cei zece tineri sunt şi persoane cu înclinaţii creative, care realizează designul modelelor de mozaic. De pildă linia de modele artistice tradiţionale şi cea pentru copii sunt desenate în cadrul firmei. „Tot mozaicul cu modele artistice era importat„, arată Carobene, întorcându-se la ideea de la care a pornit acest proiect.
http://www.businessmagazin.ro/

Acestea sunt prevederile Legii privind semnătura electronică și documentele electronice, care a fost adoptată, joi, în prima lectură, de Parlament. Este vorba despre implementarea semnării electronice, a semnăturii electronice fortificate necalificative și a celei calificative. Semnătura electronică simplă se va folosi în calitate de posibilitate de autentificare, fără trimitere la semnatar. Cel de-al doilea timp va face trimitere la semnatar, va permite identificarea acestuia. Această semnătură va fi creată în baza mijloacelor care sunt sub control strict la semnatarului. Semnătura fortificată necalificativă va avea legătură cu datele care pot identifica orice modificare care are loc ulterior. Semnătura electronică calificativă va răspunde tuturor cerințelor înaintate unei astfel de semnături, dar suplimentar se va baza pe un certificat calificat al cheiței deschise. Acesta va fi creat cu folosirea unui utilaj protejat în baza căruia se creează semnătura și va fi verificat protejat cu folosirea instrumentelor de verificare a semnăturii electronice sau cu produse asociate semnăturii electronice. Cel de-al treilea tip de semnătură va fi aplicat pe buletinul de identitate electronic. Semnăturile simple și cea necalificativă vor fi folosite în relațiile dintre agenții economici, iar cea calificativă – în relațiile cu structurile de stat și asigurarea serviciilor electronice populației. Al treilea tip de semnătură va fi egalat din punct de vedere juridic cu semnătura personală. Aplicarea semnăturii electronice și a documentelor electronice sunt părți a Acordului de asociere RM – UE. Legea privind semnătura electronică și a documentelor electronice are menirea să creeze condiții juridice pentru folosirea eficientă și protejată a formelor alternative de autentificare a semnăturii personale. // 20.02.2014 – InfoMarket.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în termeni reali salariul (ajustat la indicele preţurilor de consum) a crescut cu 3,5%. În luna decembrie 2013, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4278,7 lei, în creştere cu 10,0% faţă de luna decembrie 2012. În sfera bugetară câştigul salarial mediu a constituit în luna decembrie 3496,8 lei (+7,0% faţă de decembrie 2012). În sectorul economic (real) câştigul salarial a înregistrat 4603,2 lei (+10,0% faţă de decembrie 2012). Potrivit BNS, cel mai mic salariu mediu a fost achitat în decembrie 2013 în domeniul hotelier – 2631,6 lei (- 7,4 la sută față de decembrie 2012), în sfera educației - 3076.8 lei (+7,9%), în domeniul agriculturii și silviculturii - 3346.8 lei (+18,8%), comerț - 3485.3 lei (+7,6%) și piscicultură - 3734, 7 lei (+17,8% față de decembrie 2012). Cele mai mari salarii medii pe țară tradițional au fost plătite în domeniul financiar – bancar. În decembrie 2013, acesta a constituit 9593,9 lei fiind în creștere cu 14,3 la sută în comparație cu decembrie 2012. Salariul mediu lunar la întreprinderile furnizoare de servicii electrice, apă și canalizare a fost de 6825,6 lei (+11,5 la sută față de decembrie 2012), companiile imobiliare – 5524,9 lei (+15,7 la sută), administrare publică – 5388,7 lei (+12,5 la sută), transport și comunicații – 4655,1 lei (+5,6 la sută). Salariul mediu în companiile de construcții a fost în decembrie 2013 de 4323,3 lei (+2,6%), în industria extractivă - 4204 lei (+24,3%), sănătate și asistență socială - 4417.3 lei (+10,4%), industria de prelucrare - 4147.5 lei (+1,5%).// 18.02.2014 – InfoMarket.

IQ Puzzle – o noutate pe piața jucăriilor de logică din Moldova.

Este cunoscut faptul că concetățenii noștri, plecați la muncă în străinătate, le trimit familiilor sale bani care, în mare parte, sunt destinați consumului. În majoritatea cazurilor, fondurile disponibile sunt investite în procurarea apartamentelor în Chișinău. Iar aceastea sunt date apoi în chirie – aici se și încheie toată afacerea. Și puțini sunt cei care decid să-și deschidă o afacere proprie. Statul și diverse proiecte cu sponsori străini încearcă să stimuleze astfel de inițiative. Unul dintre aceștia este Hilfswerk Austria în Moldova, reprezentant al Hilfswerk Austria International, creat în anul 2002.

Despre problemele și viitorul ceramicii naționale a povestit reporterului MyBusiness.md meșterul popular Valentin Baida.

Panourile solare ar putea fi înlocuite în viitorul apropiat de un dispozitiv în forma unei sfere de sticlă, care concentrează o cantitate mai mare de lumină decât platformele fotovoltaice tradiţionale, scrie Yahoo News.

Cercetătorii americani sunt în căutarea unei soluţii pentru a face panourile solare mai eficiente şi mai puţin intruzive.

Compania americană Rawlemon a dezvoltat un dispozitiv cu o formă neobişnuită, numit Beta.ey, dotat cu lentile ce par că formează un ochi, care foloseşte refracţia pentru a concentra lumina soarelui.

Proiectat de un arhitect german, Andre Broessel, dispozitivul utilizează lentile sferice de sticlă, care colectează lumina difuză din mai multe unghiuri. Forma lentilelor permite concentrarea luminii într-un fascicul fin, întocmai ca o lupă, care poate furniza cu aproape 70% mai multă energie solară decât colectează panourile fotovoltaice tradiţionale, chiar şi atunci când acestea dispun de senzori care urmăresc traiectoria soarelui. Acest sistem îi permite arhitectului să reducă mărimea dispozitivului cu aproape 1% faţă de panourile solare tradiţionale.

Rawlemon caută în prezent finanţare prin intermediul platformei de investiţii colective Indiegogo. Campania se va derula până la 1 martie, iar susţinătorii proiectului pot opta să achiziţioneze un dispozitiv Beta.ey XL pentru suma de 6.000 de dolari. Pentru cei care încă nu sunt dispuşi să cheltuie o sumă foarte mare, există ediţia specială Beta.ey SpecialEdition, de 489 de dolari, o versiune în miniatură a dispozitivului, care poate fi folosită pentru încărcarea telefoanelor.

http://www.zf.ro/

2013 a fost un an al achizitiilor, in special in sectorul IT. Gigantii tehnologiei au mizat pe aplicatiile inteligente, sectorul cu cea mai puternica crestere din domeniu, pentru care au platit zeci de milioane de dolari. In spatele achizitiilor se afla insa tineri creativi, talentati si ambitiosi, nu multi trecuti de varsta majoratului.

Iata care au fost cele mai profitabile achizitii de startup-uri in 2013:

Nick D'Aloisio (17 ani) si-a vandut compania catre Yahoo, in martie anul acesta, pentru 30 milioane de dolari. Mai mult, Nick a primit si un job la birourile gigantului IT din selectul cartier londonez Soho. Summly, aplicatia vanduta catre compania americana, este un agregator de stiri. Ulterior, Yahoo a inchis aplicatia, cand a descoperit ca in spatele ei nu se afla chiar elevul de 17 ani. Cu toate astea, tanarul este obligat prin contract sa ramana alaturi de cei de la Yahoo pana la sfarsitul lui 2014.

Ritesh Agarwal (19 ani) revolutioneaza industria hoteliera din tarile emergente prin oferirea de cazare in moteluri dotate cu tehnologie moderna. OYO Inns si Oravel, afacerile care vin in intampinarea turistilor cu alternative ieftine la hoteluri, au fost fondate de Ritesh pe cand avea doar 16 ani. In prezent, tanarul detine functia de CEO la ambele companii.

Delian Asparouhov (19 ani) a renuntat la cursurile prestigioasei universitati americane Massachusetts Institute of Technology (MIT) ca sa creeze un serviciu prin care pacientii si persoanele care ii ingrijesc sa tina minte orarul pentru luat pastile. Serviciul se numeste Nightingale si tine evidenta orarelor pentru administrarea medicamentelor. Delian Asparouhov este si partener in cadrul firmei Rough Draft Ventures, o organizatie care reuneste studentii la facultatile de IT din Boston.

Kevin Petrovic (19 ani) a renuntat la studiile de la Princeton ca sa puna bazele propriei companii. Astazi, FlightCar se lupta cu firmele de inchiriat masini. Ideea business-ului sai presupune ca oamenii sa-si lase masinile parcate la aeroport, iar cat timp ei sunt plecati, autoturismele sa fie inchiriate altor persoane. Petrovic a convins investitorii sa-i plateasca 6,1 milioane de dolari pentru asta.

Andrew Brackin (19 ani) este originar din Londra (Marea Britanie), dar traieste in San Francisco (SUA). El a cautat sa rezolve problema spatiilor de parcare din orasul american prin aplicatia Spot.

Diwank Singh Tomer (19 ani) a hotarat sa nu se concentreze pe o singura oportunitate, ci pe mai multe. Cei interesati sa investeasca intr-un business ii pot accesa site-ul si vota cea mai interesanta idee de afaceri.

Sean McElrath (17 ani) si-a lansat deja propria companie cu ajutorul unei firme de investitii. Acesta este cofondatorul Hallway, ce se adreseaza elevilor de liceu, carora le inlesneste comunicarea. Prin intermediul platformei, elevii pot pune intrebari, posta notite de curs, invata impreuna si colabora pentru teme.

http://www.incont.ro/