Această organizație se ocupă cu punerea în aplicare în țara noastră a diverselor proiecte sociale, a căror scop principal este „să ajutăm oamenii, pentru ca ei să se ajute singuri". Cu alte cuvinte – să nu le dea pește, ci să îi învețe să-l prindă. Una dintre direcțiile proiectului era legată de emigranții noștri.
„- Lucrând în raioanele care erau incluse în fostul județ Orhei, deseori ne puneam întrebarea – ce mai putem face pentru oamenii care au plecat peste hotare ca să-și câștige existența, pentru ei și pentru copiii lor?", - spune managerul proiectului Remitențele dezvoltă comunitățile în Moldova, Victor Koroli. „- Conform diferitor statistici, de la câteva sute până la un milion de oameni lucrează în afara Moldovei temporar sau permanent, iar după informațiile BNM, prin sistemele bacare legale în țară sunt transferate anual în jur de 1,5 miliarde $. Însă doar 7% din fondurile gastarbeiterilor sunt investite în deschiderea afacerilor.
Pe de o parte, acești bani susțin economia autohtonă, iar pe de altă parte – confortm statisticii, jumătate dintre oamenii care au plecat la muncă în străinătate, ulterior divorțează. Mai bine de sute de mii de copii locuiesc cu un părinte sau cu bunica/bunelul, sau chiar cu vecinii. La noi a apărut „fenomenul Italia", caracteristic prin faptul că oamenii preferă să nu lucreze, ci să aștepte transferurile de bani de la părinți sau copii. Mulți lucrători emigranți nu se mai întorc în Moldova și își aduc familiile în alte țări, chiar dacă în pașaport se mai numără printre cetățenii statului. Scopul proiectului Remitențele dezvoltă comunitățile în Moldova era să arate cum pot fi utilizați banii pentru a favoriza dezvoltarea durabilă și păstrarea familiei, pentru a crea locuri de muncă și a susține dezvoltarea societății.
Proiectul a fost lansat în luna aprilie a anului 2011 și trebuia să se termine în iunie 2013, dar a fost prelungit pnă pe 31 ianuarie 2014. Bugetul lui era de 625 mii euro (fonduri europene), dintre care 100 mii euro au fost îndreptați pentru granturile a șapte oameni, selectați dintre 33 de pretendenți, doritori de a deschide afacere sau de a dezvolta o afacere deja existentă. În concurs puteau să participe cetățeni ai Moldovei cu vârsta cuprinsă între 25 și 45 ani, locuitori ai raioanelor Telenești, Șoldănești, Orhei și Rezina, a căror rude de gradul I și II (părinți, copii, frați, surori) sau ei personal lucrează peste hotare. Atunci când se analizau proiectele, se acorda prioritate producției în sectorul serviciilor (nu barurilor și magazinelor). Juriul a selectat, în mare parte, acele proiecte care conțineau ceva inovativ. În cadrul conferinței finale, unde se afișau rezultatele proiectului, deținătorii granturilor și-au împărtășit succesul. În hol a fost organizată o expoziție a produselor lor. Totodată, la ei se adresează antreprenorii începători și studenții (în study-tour), pentru că aceste tipuri de afaceri reprezintă modele pe baza cărora poate fi deschisă o afacere proprie. (Despre ele MyBusiness va scrie separat. – nota redacției).
În cadrul proiectului, pe lângă partea cu granturi, în patru raioane s-au desfășurat 20 de traininguri de 5 zile, cu referire la deschiderea unei întreprinderi, dezvoltarea afacerii, contabilitate ș.a., la care au participat 580 de persoane – tineri antreprenori; persoane care doresc să-și deschidă o afacere; șomeri, ghidați de către birourile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Această activitate, realizată în parteneriat cu centrul Contact, s-a dovedit a fi necesară după analizarea rezultatelor studiilor sociologice, conform cărora, 90-95% ale elevilor din clasele superioare ale școlilor sau liceelor vor să plece din Moldova. Este o problemă gravă pentru țară – să crească copiii, să le ofere educație, pentru ca apoi ei să lucreze pentru economiile străine.
În pofida faptului că proiectul Remitențele dezvoltă comunitățile în Moldova s-a sfârșit, noi vom promova ideile care îi vor ajuta pe concetățenii noștri să devină independenți din punct de vedere financiar. În special, considerăm că este absolut necesar să creăm în Moldova un fond pentru dezvoltarea antreprenoriatului, disponibil nu doar pentru emigranți, ci și pentru toți cei care au dorința de a deschide o afacere. Dacă omul are o idee, el trebuie să aibă ocazia să participe în concursul finanțării proiectelor de afaceri.
Din punctul meu de vedere, trebuie să existe resurse și pentru categoriile non-standard de beneficiari. Pentru startup-urile elevilor claselor liceale. Printre ei sunt persoane întreprinzătoare. Astfel, într-un sat mare din raionul Sîngerei, un elev lucrează ca dealer a operatorilor de telefonie mobilă. Având un cont bancar de 12 mii lei, el pune bani pe conturile abonaților prin internet-banking. Pentru femei: printre cele șapte persoane care au primit granturi de la Hilfswer Austria în Moldova, doar una era femeie. Însă a participat ea, pentru că fiul ei încă nu împlinise 20 de ani și nu a putut participa la concurs. Pentru persoanele mai în vârstă de 45 de ani, pentru că lor, deseori, le este complicat să se angajeze. Pentru pensionari: sunt mulți oameni în etate care se descurcă în afacerile agrare și, astfel, își ajută și nepoții. Pentru persoanele cu handicap: în țara noastră există 175 mii de astfel de oameni, dintre care 120 mii ar putea și ar dori să lucreze.
Fondul trebuie să fie gestionat de către un consiliu de coordonare, în a cărui componență intră reprezentanți mass-media, ai ONG-urilor, experți din domeniul economic etc. El poate fi format din diverse surse, inclusiv resursele de stat, din fonduri străine (poate fi și credit de lungă durată cu o perioadă de rambursare de 10 ani și rata dobânzii de 0,75% anual), resursele migranților în cadrul garanțiilor statului. Migranții ar putea fi atrași să participe în această activitate prin banca de idei, cum se face și în Irlanda. Oamenii investesc în ea de la 50 și până la 2000 de euro. Doritorii de a primi finanțare participă în concurs cu proiectele sale de afaceri. Fiecare deponent al băncii de idei decide personal care ideie o va finanța. Ea funcționează, iar din profitul primit, investitorului îi revine un procent anumit.
Protagonistul romanului „Alchimistul" al lui Paulo Coelho, căutând comoara, a ajuns până la piramidele din Egipt și doar atunci a înțeles că ea trebuie căutată în patrie. Revenind acasă, emigranții noștri tot pot găsi comoara – afacerea proprie, pe care o vor continua copiii și nepoții lor".

Articol pregătit de MyBusiness.md