Inspirați de succesul pe plan internațional înregistrat de bitcoin și alte monede virtuale, un grup de români a început să dezvolte o criptomonedă numită de fondatori WebDollar care poate fi obținută direct în browser - adică atunci când deschizi cu Chrome, Mozilla sau Edge, o pagină Internet.

Criptomonedele au devenit un subiect foarte discutat din cauza creșterii exponențiale a prețului bitcoin, de peste 1700% într-un singur an și a dorinței autorităților din întreaga lume de a le reglementa.

WebDollar este creația unui grup de români, ideea pornind de la Ionuț Budișteanu, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul informaticii.
Ce aduce nou WebDollar?

WebDollar este un protocol nou de tip blockchain care va fi folosit pentru tranzacții digitale, iar față de celelalte protocoale care au fost lansate până în momentul de față, noi venim în plus cu accesibilitate, scalabilitate și îmbunătățiri de securitate, explică Alexandru Panait, lead platform developer.

Întrebat despre îmbunătățirile de securitate, Alexandru Panait a oferit ca exemplu utilizarea social pool-ului, care înseamnă crearea unui număr mare de pool-uri de minerit. Potrivit reprezentantului WebDollar, acest lucru se referă la faptul că puterea de minerit nu ar mai fi concentrată într-un singur loc (de exemplu, fermele de minerit bitcoin din Asia), ceea ce ar elimina riscul ca sistemul să se transforme dintr-unul descentralizat într-un sistem centralizat.

Proiectul WebDollar ar evita acest lucru prin algoritmi “ASIC resistant” (nu va exista o accelerare semnificativă prin implementarea algoritmului într-un ASIC, comparativ cu o implementare bazată pe CPU).
Mineritul direct în browser

Mineritul de criptomonede direct în browser a explodat în ultimele luni ale anului 2017, notează cei de la Symantec pe blog companiei americane de software. După mulți ani de tăcere, lansarea unui nou serviciu minier în septembrie de către Coinhive a readus la viață acest tip de activitate. Acest serviciu îmbracă totul frumos într-un pachet ușor de utilizat pentru proprietarii site-urilor web și a adus la viață o idee care a fost considerată fără viitor.

Mineritul direct în browser nu este nou; a apărut în 2011. Mineritul bazat pe browser datează din luna mai a anului 2011, când un serviciu numit BitcoinPlus.com a fost inițial lansat, când bitcoin era ieftin, iar mineritul era un proces mai ușor — a nu se confunda cu moneda digitală cunoscută sub numele de Bitcoin Plus, XBC (BitcoinPlus.org).

Acest serviciu a fost în multe privințe similar cu varianta sa modernă — Coinhive. Acesta a folosit codul JavaScript pentru pool-uri de minerit și proprietarii de site-uri web se pot înscrie încorporând aceste script-uri în paginile lor — folosindu-se de puterea de calcul a dispozitivelor vizitatorilor pentru a obține monede virtuale. Cea mai mare diferență este că, în 2011, BitcoinPlus.com, așa cum sugerează și numele, a fost exploatat pentru Bitcoin (BTC), în timp ce actualii mineri în browser, cum ar fi Coinhive, obțin Monero (XMR) — o criptomonedă mai recentă.

În 2011, înainte de apariția exploatării miniere cu ASIC-uri în 2013, Bitcoin era încă în fază incipientă, dificultatea mineritului era relativ scăzută, iar prețul criptomonedei, de asemenea, era mic.

Chiar dacă în acel moment a fost posibil mineritul de bitcoin prin intermediul BitcoinPlus.com, realitatea situației a fost că era un exercițiu inutil. Răsplata era minusculă în comparație cu cantitatea de energie minieră și de energie electrică necesară. Bineînțeles, acest lucru s-a întâmplat în zilele în care prețul Bitcoin era — în iunie 2011 — aproximativ 30 de dolari.

Înainte de septembrie 2017, peisajul pieței criptomonedelor, comparativ cu anul 2013, s-a schimbat radical. În aprilie 2013, pe piață existau mai puține monede digitale, iar capitalizarea bursieră totală era de doar 1,5 miliarde de dolari. Piața criptomonedelor era limitată și nelichidă, ceea ce însemna că, chiar dacă dețineai monede virtuale, nu era ușor să le schimbi într-o monedă fiat.

În septembrie 2017, capitalizarea tuturor criptomonedelor a atins nivelul de 166 miliarde de dolari — în prezent, capitalizarea este de 568 de miliarde de dolari, iar pe piață există 1448 de monede digitale, potrivit CoinMarketCap.com.

Împreună cu diversitatea monedelor, acum există mult mai multe mecanisme de recompensare cu criptomonede. Unele, cum ar fi bitcoin, pot fi obținute numai printr-un procesul proof-of-work (PoW), folosind hardware ASIC deși s-au făcut încercări de a schimba acest lucru, cu diferite fork-uri precum Bitcoin Gold (BTG) și Bitcoin Diamond (BCD), pentru a aduce aduce înapoi mineritul cu GPU (Graphic Processing Unit). Alte criptomonede precum Monero (XMR), Ethereum (ETH), Ethereum Classic (ETC) și Dash (DASH) pot fi exploatate utilizând hardware-ul GPU de retail care se găsește în multe computere personale. Există, de asemenea, unele care sunt mai potrivite pentru mineritul cu puterea de calcul a procesorului; acestea includ Monero și Verium Reserve (VRM). Mediul de tranzacționare este, de asemenea, foarte diferit; acum este mult mai ușor de realizat schimbul între monedele fiat și cele digitale, făcând criptomonedele mai utile și mai valoroase.

Imediat după lansarea Coinhive, hash rate-ul serviciului de minerit a început să crească. Hash rate-ul este numărul de hash-uri calculate în funcție de puterea combinată a bazinului minier și se măsoară în număr de hash-uri pe secundă, de obicei în unități de milioane (MH/s). Hashing este procesul de efectuare a calculelor hash criptografice care sunt folosite pentru a ajuta la procesarea tranzacțiilor.

Potrivit blogului Coinhive, hash rate-ul pentru mining pool-ul lor a urcat de la 0 MH s la 3 MH/s în cateva zile, înainte de a ajunge la 13,5 MH/s in interval de o săptămână.

Ce spun reprezentanții WebDollar

O să folosim o resursă neutilizată, iar pe baza acestei resurse vom răsplăti utilizatorul. Dacă în momentul de față, când navighezi pe internet folosești o putere foarte mică de calcul a device-ului de pe care navighezi, noi, cu acordul tău, vom folosi o putere mai mare de calcul pentru a ajuta securitatea sistemului și îți vom acorda o răsplată în WebDollari, explică Alexandru Panait.

Ceva similar a fost mediatizat în ultimele zile, însă a fost un caz negativ. Au fost site-uri care au integrat script-uri de Coinhive care minau Monero, fără să anunțe utilizatorii că le este folosită puterea de calcul când intră pe acel site. Din toate punctele de vedere, putem să clasificăm acest script drept un malware, pentru că utilizatorul nu câștigă nimic și pierde putere de procesare. Noi în schimb, oferim un beneficiu financiar — WebDollar, pentru faptul că tu îți împrumuți puterea de procesare administratorului site-ului respectiv și atunci este un win-win; el câștigă pentru că nu mai trebuie să țină neapărat reclame pe site ca să se finanțeze și tu câștigi pentru că generezi WebDollari în timp ce citești un articol, explică Adrian Stratulat.

Întrebat dacă va exista o limita de monede WebDollar, Adrian Stratulat, care se prezintă drept ”lead evangelist”, a răspuns afirmativ.

Un capital mare ne ajută sa fie mai aproape de realitate. Adică nu mergi să îți cumperi un laptop cu 0,05 WebDollari, ci dai 20 sau 100. E mai realist, spune Cosmin Oprea, developer în cadrul echipei WebDollar.

El continuă să explice că WebDollar poate ajunge la nivelul bitcoin doar din punct de vedere al capitalizării, însă nu și al valorii, deoarece vor exista mai multe unități.

Întrebați despre numărul de monede (hard cap), reprezentanții WebDollar nu au putut oferi un răspuns. Totuși, au menționat că va fi un număr cu multe zerouri.
Scalabilitate

WebDollar folosește în loc de blockchain — mini blockchain, iar în loc de Proof of Work (PoW) — Proof of Proof of Work (PPoW).

Blockchain-ul presupune păstrarea tuturor tranzacțiilor, de la începutul lui până în prezent. Mini blockchain nu păstrează tranzacții, ci păstrează balanțe. Spre exemplu, daca îmi dai mie 10 WebDollari, nu se mai păstrează efectiv tranzacția, ci ți se scade suma din cont și mi se adaugă mie, spune Cosmin Oprea.

Mai simplu spus, suma din wallet-ul tău era reprezentată în sistem prin totalitatea tranzacțiilor făcute pe contul respectiv, pe când în mini blockchain e suma și atât, a adăugat Alexandru Panait.
Securitate

Legat de securitate, Alexandru Panait face o paralelă cu cel mai cunoscut sistem de tip blockchain. El spune că securitatea WebDollar față de protocolul bitcoin va fi dată de faptul că protocolul este ASIC resistent deoarece folosește Argon2, ceea ce înseamnă că fiecare utilizator va mina cu o putere de calcul echilibrată și raportată la restul nodurilor din rețea.

Al 2-lea layer de securitate al protocolului este introdus de către conceptul WebDollar de pool numit "social pool", ceea ce înseamnă că față de protocolul bitcoin, sistemul descentralizat nu va mai putea fi centralizat prin intermediul ASIC-urilor, rețeaua fiind în adevăratul sens al cuvântului descentralizată datorită puterii echilibrate de calcul al nodurilor individuale și limitei de mineri in pool. Luând în considerare un atac de tip "double spending" probabilitatea protocolului WebDollar de a fi spart este mult mai mică față de probabilitatea protocolului bitcoin, susține Alexandru Panait.

Mini dicționar de termeni

    Un ASIC este un circuit integrat specializat pentru o anumită utilizare, mai degrabă decât destinat utilizării generale.
    Procesorul (CPU – Central Processing Unit/unitatea centrală de procesare) este cel care coordonează totul, de la componentele instalate pe sistem, până la programele cele mai complexe.
    Un mining pool reprezintă punerea la un loc a resurselor de către minerii de criptomonede, care împărtășesc puterea lor de procesare pe o rețea, pentru a împărți recompensa în mod egal, în funcție de cantitatea de calcule cu care au contribuit rezovarea unui bloc din blockchain.
    Hash rate-ul este numărul de hash-uri calculate în funcție de puterea combinată a bazinului minier și se măsoară în număr de hashuri pe secundă, de obicei în unități de milioane (MH/s).
    Hashing este procesul de efectuare a calculelor hash criptografice care sunt folosite pentru a ajuta la procesarea tranzacțiilor.
    În termeni simpli, un fork este crearea unei noi criptomonede, pornind de la sistemul alteia. Apare atunci când codul existent al unei monede virtuale se modifică, rezultând atât o versiune veche, cât și una nouă.

 http://www.startupcafe.ro/

Potrivit unui comunicat de presă al companiei, Grupul companiilor TRANS OIL continuă investiţiile în dezvoltarea infrastructurii din cadrul portului liber internaţional Giurgiuleşti.

Vaja Jhashi, preşedintele grupului TRANS OIL, a declarat că, la finele anului 2016, cu susținerea financiară a Băncii Europene pentru Reconstrucții şi Dezvoltare, a asimilat 6 mil USD investiții şi a deschis un nou terminal cerealier pe râul Dunărea. Astfel, posibilitatea de export a cerealelor a crescut de la 450 mii tone pe an, la 1,2 mil tone pe an. În anul curent, 2018, compania îşi propune dezvoltarea infrastructurii portuare şi investiții suplimentare de 2 mil USD în construcția unei noi linii pneumatice de încărcare a cerealelor, care va uni terminalele Trans Cargo pe râul Prut şi terminalele Trans Cargo pe râul Dunărea. În prezent, capacitatea TRANS OIL în portul liber internațional Giurgiuleşti asigură păstrarea a 70 mii tone de cereale, dintre care 50 tone – pe malul Prutului, iar 20 mii tone – pe malul Dunării. Încărcarea cerealelor este asigurată de două terminale, situate pe Prut şi Dunăre. Capacitatea de încărcare a terminalului pe râul Prut este de 200-300 tone pe oră, iar a terminalului de pe râul Dunărea – 800 tone pe oră. Noua linie pneumatică de încărcare a cerealelor va uni toată capacitatea cerealieră a grupului TRANS OIL în portul Giurgiuleşti.

În context, Mihail Redichin, administratorul Trans Cargo Terminal, a declarat că, odată cu lansarea noii linii pneumatice se vor putea încărca concomitent navele de pe Prut şi Dunărea din orice depozit, construit atât pe malul Prutului, cât şi al Dunării. „Acest lucru va face activitatea terminalelor noastre mai mobilă şi rapidă, va majora capacitatea generală de încărcare în port din contul eficientizării acestei activităţi. În prima jumătate a anului trecut ( 01.07.17 – 31.12.17) au fost încărcate peste 485 mii tone de cereale, boboase şi culturi oleaginoase, a spus Redichin. Lungimea noii linii pneumatice va fi de 515 metri, iar capacitatea de producere – peste 200 tone pe oră. Primul segment al liniei va fi lansat în martie 2018, care va permite încărcarea cerealelor din rezervoarele de pe Prut în terminalul de încărcare de pe Dunărea. Proiectul va fi finalizat la mijlocul verii, când încep lucrările de recoltare în agricultură. Atunci va fi posibilă încărcarea concomitentă a navelor cu culturi cerealiere în terminalele de pe Prut şi Dunărea, indiferent de locul de păstrare în port.

Grupul de companii TRANS OIL, președintele căruia este cunoscutul om de afaceri Vaja Jhashi, este cel mai mare achizitor şi exportator de culturi cerealiere din Moldova. Din grup fac parte 15 elevatoare în toată ţara, cu o capacitate generală de păstrare de peste 710 mii tone de cerealiere; două fabrici de ulei în Bălţi şi Ceadâr-Lunga, cu o capacitate de producere de 1200 tone pe zi şi 400 tone de seminţe pe zi, respectiv; două terminale cerealiere şi un terminal pentru ulei de floarea soarelui în portul liber internațional Giurgiuleşti; un şir de întreprinderi agricole, de transport şi logistică, inclusiv în Ucraina.

InfoMarket

La trei zile după tranzacţia prin care Banca Transilvania a devenit acționar al Victoriabank, ultima a emis în sfârşit un comunicat în care salută acest pas și precizează că investiția nu vinde direct din România, ci din Olanda, o țară cu un regim fiscal permisiv, notează mold-street.com.

Potrivit sursei, într-un comunicat plasat pe pagina web, banca "în calitate de Societate de investiții și Emitent a cărui valori mobiliare sunt listate pe piața reglementată", informează că pe 16 ianuarie 2018, "a avut loc licitația cu strigare pe piața reglementată a Bursei de Valori a Moldovei, la care s-a vândut pachetul de valori mobiliare emise de B.C. “VICTORIABANK” S.A., în mărime de 39,20% din total".

Potrivit Victoriabank, investitor este Banca Transilvania din Romania, dar nu direct, ci prin intermediul companiei olandeze VB Investment Holding B.V., care astfel a cumpărat pachetul de 39,2%, deţinut de afaceristul rus Serghey Lobanov prin firma Insidown LTD din Cipru.

Firma VB Investment Holding B.V a fost fondată special în 2015, de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pentru preluarea băncii din Moldova, mai scrie mold-street.com.

„Urmare a tranzacției, compania VB Investment Holding B.V.,care din 24.05.2016 este acționar cu cota de 27,56% din capitalul social al Băncii, în parteneriat cu Banca Transilvania din Romania și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, va deține cota de 66,77% din capitalul social al Băncii", precizează Victoriabank.

„Considerăm venirea Băncii Transilvania pe piața Republicii Moldova, un pas fundamental în modernizarea sectorului financiar bancar. Investiția Băncii din România în Victoriabank este un bun început pentru a atrage și alte bănci cu contribuție financiară străină în instituțiile bancare moldovenești.

Obiectivul Băncii Transilvania de a-și îndrepta finanțarea către mediul de afaceri mijlociu și mic, sporește încrederea în dezvoltarea investițiilor atractive și în viitorul sistemul financiar-bancar", mai susţin cei de la Victoriabank.

unimedia.info

În Moldova există peste 670 de întreprinderi inovatoare, iar volumul vînzărilor de produse noi pe care le produc acestea depășește 5,2 miliarde de lei.

Acest lucru îl demonstrează rezultatele cercetării statistice, realizate pentru prima dată în anul 2017, privind activitatea de inovare în industrie și servicii, rezultate prezentate de către Biroul Național de Statistică (BNS), relatează NOI.md.

Potrivit BNS, indicatorii referitori la inovare constituie un element cheie în monitorizarea obiectivelor privind dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Conform rezultatelor cercetării, numărul întreprinderilor inovatoare în perioada 2015-2016 a constituit 673, ceea ce reprezintă 21% din numărul total de întreprinderi incluse în cercetare. Din numărul total al întreprinderilor inovatoare, 41% au realizat concomitent mai multe tipuri de inovări (de produse, procese, metode de organizare și marketing), 23% au realizat inovări de produse și/sau procese, 36% au realizat inovări de metode de organizare și/sau marketing.

Din numărul total de întreprinderi inovatoare, 54% au activat în domeniul industriei (dintre care 48% în industria prelucrătoare), iar 46% - în domeniul serviciilor (dintre care 23% în comerțul cu ridicata, 9% - transport și depozitare, 7% - informații și comunicații).

Conform rezultatelor cercetării, în 2015-2016, în Municipiul Chișinău au desfășurat activitate de inovare 393 de întreprinderi (58% din totalul întreprinderilor inovatoare), regiunea de dezvoltare Nord – 109 întreprinderi (16%), regiunea de dezvoltare Centru – 104 (15%), regiunea de dezvoltare Sud – 44 (7%), Uta Găgăuzia – 23 (3%).

Din numărul total de întreprinderi inovatoare 418 întreprinderi (62%) sînt întreprinderi mici cu 10-49 salariați; 191 de întreprinderi (28%) sînt întreprinderi mijlocii cu 50-249 salariați; 64 de întreprinderi (10%) sînt întreprinderi mari cu numărul de salariați 250 și peste. Astfel, numărul total de întreprinderi mici și mijlocii (ÎMM) cu activitatea de inovare a alcătuit 609 sau 90% din numărul total de întreprinderi inovatoare.

În activitatea de industrie au activat 319 ÎMM cu activitate de inovare (52% din total ÎMM inovatoare), iar în servicii 290 ÎMM (48% din total ÎMM inovatoare).

În cadrul activității de inovare, întreprinderile au realizat inovări de produse și procese prin cîteva modalități de dezvoltare. Astfel, în 2015-2016, din totalul întreprinderilor inovatoare de produse, 72% au elaborat inovările de sine stătător, 14% - în cooperare cu alte întreprinderi, 7% - prin adaptarea sau modificarea produselor dezvoltate de alte întreprinderi, 7% - elaborate de alte întreprinderi.

În cazul întreprinderilor inovatoare de procese, 52% au elaborat inovările de sine stătător, 22% - în cooperare cu alte întreprinderi, 13% - prin adaptarea sau modificarea proceselor dezvoltate de alte întreprinderi, iar 13% - elaborate de alte întreprinderi.

În cadrul activității de cooperare privind inovarea de produse și procese, 28% din întreprinderile inovatoare au indicat ca parteneri de cooperare furnizorii de echipamente, materiale, componente sau software, 26% - alte întreprinderi, 25% - clienții sau cumpărătorii, 13% - universitățile și instituțiile de cercetare.

După locul partenerului de cooperare, 70% dintre întreprinderi inovatoare de produse și procese au cooperat cu partenerii din Republica Moldova, 19% - cu partenerii din Uniunea Europeană și 11% - cu partenerii din alte țări.

În cadrul activității întreprinderilor inovatoare de metode de organizare, 49% dintre întreprinderi au implementat metode noi de organizare a responsabilităților la locul de muncă, 31% - practici noi de afaceri, iar 20% - metode noi de organizare a relațiilor externe. Dintre întreprinderile inovatoare de metode de marketing, 28% au implementat schimbări in designul sau ambalajul produsului, 27% - forme noi de promovare a produsului, 25% - metode noi de stabilire a prețurilor și 20% -  metode noi pentru plasarea produsului.

noi.md

Asociația Moldova IT Park a semnat ieri contractele cu primele 47 de companii care au devenit oficial rezidenți ai primului Park IT din Republica Moldova. Reprezentanții asociației susțin că aceasta este o premieră mondială, or, un asemenea model antreprenorial nu există deocamdată nicăieri în lume.

Companiile rezidente vor beneficia de mai multe avantaje. Spre exmplu, acestea vor achita un impozit unic de 7% din venitul pe vânzări.

„Acest fapt ar însemna punerea în funcțiune a acelei platforme organizaționale, proiectate de Guvern, cu mecanisme şi facilități inovative, atât de necesare industriei IT autohtone. Și este și acea stimulare pe care o aștepta industria, pentru ca să poată vorbi la prezent și cu încredere despre crearea de noi locuri de muncă și atragerea investițiilor locale şi străine”, susține Administratorul „Moldova IT Park”, Serghei Voitovschii.

Un alt avantaj al parcului IT este faptul că acesta rămâne o entitate virtuală . El nu necesită investiții în infrastructură, aspecte logistice și cheltuieli care să derive din întreținerea acestei infrastructuri. Mărimea cotizațiilor rezidenților parcului se calculează după o formulă unică, stipulată în Hotărârea Guvernului nr. 1144 din 20.12.2017 și anume: cheltuielile anuale prognozate ale parcului IT se raportează la suma veniturilor prognozate ale tuturor rezidenților, înmulțită la venitul prognozat al companiei pentru care se calculează cotizația.

Totodată, salariații rezidenților parcului beneficiază de toate tipurile de prestații de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform legislaţiei în vigoare.

Legea nr. 77 cu privire la parcurile IT a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017. Pe 26 octombrie, 15 companii din cadrul ATIC au depus la Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM o cerere de constituire a „Moldova IT Park”.

Pe 20 decembrie 2017 Guvernul a aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a administrației parcului și Regulamentul de înregistrare a rezidenţilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1144 din 20.12.2017. Ca urmare, pe 1 ianuarie 2018 „Moldova IT Park” și-a început activitatea ca autoritate administrativă.

Parcul IT este fondat pe un termen de 10 ani, timp în care se planifică atragerea a circa 400 de companii IT din Republica Moldova.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Moldovenii cumpără tot mai multe automobile. Statistica arată că, în 2017, au fost vândute peste 5.500 de maşini noi. În comparaţie cu anul 2016, cifra este în creştere cu 30 la sută, iar faţă de 2015 - cu peste 55 la sută. Acum trei ani, în Moldova fiind vândute puţin peste 3500 de automobile noi.

Cele mai solicitate maşini noi în 2017 au fost de model Dacia. Producătorul românesc a vândut în Moldova 1090 de automobile. Urmează Skoda cu 698 de maşini vândute şi Hyundai - 615 maşini.

În top se mai regăseşte Toyota, cu peste 530 de maşini vândute şi mărcile Mercedes şi Suzuki, ambele cu puţin peste 300 de automobile comercializate.

În total, în anul 2017 în Republica Moldova au fost înregistrate aproximativ 28.600 de maşini. Cele mai multe, aproximativ 13.200 au o vechime între opt şi zece ani. Urmează cele care au între cinci şi şapte ani şi cele între doi şi patru ani, care au fost vândute în număr de 3.412 unităţi.

publika.md

Acestea sunt prevederile proiectului de modificare a legislației, pregătit de ministerul Justiţiei în cadrul unei inițiative de de criminalizare a infracțiunilor economice.

Este al doilea proiect de lege, anteriorul fiind sustras din discuţii după mai multe critici venite din partea organizațiilor neguvernamentale. Potrivit notei informative, în prezent în Codul Penal al Moldovei sunt prea multe pedepse penale, iar urmărirea penală în cazul infracțiunilor economice duce la consecinţe negative pentru economia tarii. În context, ministerul Justiţiei a propus stabilirea unor măsuri ale politicilor penale, care stabilesc specificul infracțiunilor economice şi necesitatea returnării pierderilor.

Proiectul de lege prevede modificări în Codul Penal şi procesual – penal, Codul de contravenții şi Legea privind controlul de stat. Astfel se propune excluderea pedepsei penale pentru un şir de încălcări care au loc pentru prima dată (încălcarea cerințelor de securitate ecologică, poluarea solului, mediului, tăierea ilegală a pădurilor, evaziunea fiscală, etc). Amnistierea penală va fi aplicată doar în cazurile înc are persoanele implicate vor corespunde unui şir de cerinţe: nu are antecedente penale pentru încălcări analogice; a înlăturat încălcarea şi a returnat pierderile, a achitat în bugetul de stat suma echivalentă pierderilor, incălcarea nu are legătură cu prejudicierea vieţii şi sănătăţii oamenilor şi nu a fost efectuată de un grup infracţioonal.

Din Codul Penal se propune excluderea articolului care ţine de concurenţă neloială, deoarece astfel de încălcări cad sub incidenţa Legii privind concurenţa, iar limitarea concurenţei se va pedepsi cu o amendă. Totodată, se propune anularea pedepsei penale pentru realizarea carburanţilor importaţi pentru consum propriu sau folosirea acestuia în alte scopuri. Urmează să fie concretizată interpretarea termenului „activitatea antreprenorială ilegală”, fiind prevăzute amenzi pentru pierderile mari. Pentru un şir de infracţiuni economice se propune anularea pedepselor penale, dar majorarea amenzilor.

Astfel, pentru activitatea financiară ilegală se va aplica o amendă de 1000-2700 uc, activitate pseudo-antreprenorială – 2025 – 3525 ue, vor creşte amenzile şi pentru acţiuni de manipulare, organizarea pariurilor, etc. Evaziunea fiscală comisă de o persoană fizică cu sume impozabile care depăşesc 6000 uc va fi pedepsită cu amendă de 3500 – 5000 unităţi convenţionale, iar aceeaşi infracţiuni săvârşită de persoanele juridice – 6000 -10000 uc, cu lipsirea de dreptul de a se ocupa cu anumite activităţi. Aceeaşi infracţiune săvârşită în proproţii deosebit de mari se va pedepsi cu amendă de 5000 - 7000 uc pentru persoanele fizice şi 10000 – 15000 uc pentru persoanele juridice.

Proiectul de lege include şi un pachet de modificări direcţionate spre reducerea abuzului asupra businessului din partea organelor de drept şi de control. Consultările publice pe marginea documentului vor avea loc pana pe 22 ianuarie, iar proiectul este accesibil pe adresa http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=4881

InfoMarket

Există premise pentru revizuirea în scădere cu 30% a tarifului la gazele naturale. Constatările aparțin unor experți în energetică, care au solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică organizarea unei ședințe publice pentru examinarea acestei oportunități.

Joi, 18 ianuarie, la o conferință de presă la IPN, Sergiu Tofilat, expert „WatchDog”, a spus că, încă acum un an, ANRE trebuia să recurgă la revizuirea în scădere a tarifului la gazele naturale. Din cauza acestei tergiversări, consumatorii au achitat nejustificat în 2017 peste un miliard de lei. Această tergiversare este de natură politică, crede expertul, care suspectează guvernarea de faptul că va lăsa ajustarea tarifului pentru toamnă, în ajunul alegerilor parlamentare. Iar până atunci, cetățenii vor plăti nejustificat încă vreo 800 de milioane de lei.

Un alt expert, Ruslan Surugiu, a declarat că metodologia de calculare a tarifului gazelor naturale prevede că acesta se ajustează la necesitate la începutul fiecărui an, iar pe parcursul anului se fac revizuiri doar dacă prețul de import al gazelor suferă schimbări. Potrivit lui Ruslan Surugiu, încă din vară tariful urma să fie micșorat, deoarece a scăzut semnificativ prețul de import al gazelor naturale. Dar și acum, chiar dacă e trecut deja de începutul anului, ANRE tergiversează revizuirea tarifului.

Sergiu Ungureanu, și el expert în energetică, a spus că revizuirea tarifului la gazele naturale trebuie că ducă și la revizuirea în scădere a tarifului la energia electrică și cea termică. „Tarifele trebuie revizuite acum, nu trebuie să așteptăm, aceste sume pot fi delapidate”, a spus Sergiu Ungureanu.

Potrivit lui Tudor Şoitu, expert „WatchDog” și fost vicepreședinte al Curții de Conturi, ANRE trebuie să recurgă la revizuirea în scădere a tarifului și din cauza fluctuațiilor de pe piața valutară. Tariful în vigoare a fost calculat la un curs de 22 de lei per dolar, iar acum valuta americană este de 17 lei.

Consumatorii casnici achită pentru un metru cub de gaze naturale 6,3 lei, inclusiv TVA (8%). Potrivit estimărilor experților, tariful ar trebui să fie micșorat până la 4,2 lei.

ipn.md

Aspectele colaborării comercial-economice în domeniul transporturilor dintre Republica Moldova și Republica Belarus au fost discutate în cadrul întrevederii Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici cu Serghei Ciciuc, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Belarusului în țara noastră, - comunică mybusiness.md.

Chiril Gaburici a apreciat evoluția relațiilor moldo-belaruse din ultima perioadă și a asigurat continuitatea implementării și realizării inițiativelor de dezvoltare a relațiilor comercial-economice dintre cele două țări.

Ambasadorul Serghei Ciciuc a menționat interesul pentru crearea unui consorțiu în participarea companiilor belaruse la implementarea proiectelor de reabilitare și construcție a drumurilor și a infrastructurilor rutiere din Republica Moldova. Această acțiune poate fi realizată prin asigurarea unei conlucrări  companiilor din Republica Belarus cu companiile din Republica Moldova.

În cadrul întrevederii au fost discutate și aspectele de colaborare reciproc avantajoase între cele două state pentru realizarea proiectelor inițiativei Parteneriatului Estic, precum și posibilitățile dezvoltării rețelei Trans-Europene de Transport (TEN-T). De asemenea, s-a discutat posibilitatea realizării unui schimb de experiență privind elaborarea standardelor și normelor tehnice în domeniul drumurilor.

Oficialii au discutat și posibilitatea relansării rutei aeriene directe între Moldova și Belarus, accentuându-se benefiiciile pentru cetățenii ambelor state, care vor rezulta odată cu relansarea acestei curse directe.

Foto: belta.by

Registrul de stat al conducătorilor de vehicule arată că, la data de 1 ianuarie 2018, în Republica Moldova erau 972553 de șoferi, dintre care 217710 sunt femei, transmite IPN.

Potrivit datelor prezentate de către Agenția Servicii Publice în pagina electronică, mai bine de jumătate dintre șoferi, sau 505 mii, inclusiv 204 mii de femei, au doar permise de categoria B și pot conduce exclusiv mijloace de transport cu un număr de locuri nu mai mare de opt și cu masa nu mai mare de 3500 kg.

Majoritatea celorlalți șoferi au dreptul să conducă două sau mai multe tipuri de transport.114 șoferi dețin permis de conducere pentru nouă categorii de vehicule.

Zece șoferi au doar permise de conducere de categoria D, pentru vehicule care au mai mult de opt locuri pe scaune. Exclusiv permise de categoria F, pentru troleibuze, au 544 de șoferi, printre care și 131 de femei. Permise de conducere doar pentru categoria A, motociclete cu sau fără ataș, au 2036 de persoane. Iar 1128 de șoferi au permise doar de categoria C, pentru autovehicule cu masa mai mare de 3500 kg și cu un număr de locuri pe scaune nu mai mare de opt.

Peste 74 de mii de șoferi dețin permis de conducere pentru categoriile A, B și C, 24 de mii – pentru categoriile A, B, C, D și E, iar peste 5 mii – pentru A, B, C, și D.

ipn.md