Beneficiara Programului de Atragere a Remitențelor în Economie PARE 1+1, Ana Lerner, a lansat pe 22 noiembrie brandul autohton de lenjerie de lux pentru femei" b’Queen". Lansarea brandului a avut loc odată cu deschiderea primului showroom al companiei care este situat in Chișinău.

La ceremonia de deschidere a Showroom-ului a participat  Iulia Costin, Secretar general de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, care a apreciat în mod deosebit timpul scurt în care s-a lansat această afacere precum și potențialul de export. “Lansarea acestui brand pe piața Republicii Moldova este o dovadă că produsele calitative și adaptate necesităților clientului sunt necesare pe piață. Totodată, acesta este un model de afacere de succes care poate servi drept exemplu pentru alte femei ce doresc să inițieze o afacere proprie”, a subliniat  Iulia Costin.

“Demult visam să creez propria afacere, pentru că eu am absolvit facultatea de design din Moscova, iar în paralel am lucrat la o companie franceză de producere a lenjeriei. Acest vis a fost realizabil cu suportul ODIMM. Prin intermediul Programului PARE 1+1 am cumpărat echipamentul tehnic, care mi-a permis să creez produse calitative”, a accentuat  antreprenoarea Ala Lerner.

În prezent, în cadrul întreprinderii lucrează opt persoane. Pentru evenimentul de lansare a fost creată o gamă de 15 produse, fiecare fiind adaptat pentru 11 mărimi. Calitatea înaltă a produselor este asigurată de materia primă atent selectată și importată din Franța și Italia, iar accesoriile sunt aduse din Țările Baltice. Toate acestea plasează brandul b’Queen pe segmentul premium, oferind produse de lux la prețuri accesibile.

“Noi ne numim „b’Queen”, ceea ce înseamnă că vrem să facem ca femeile să se simtă adevărate regine. Sunt convinsă că prin naturalețe și simplitate, femeia devine o ființă seducătoare și atrăgătoare. Fiecare femeie este o regină!”, susține Ala Lerner.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii oferă programe și proiecte de susținere a antreprenorilor din Republica Moldova. Întreprinzătorii pot apela la ODIMM pentru a beneficia de consultanță, instruire și finanțare a ideilor de afaceri.

Din  cei 142.306 cetăţeni ai Republicii Molodva cu permis de şedere legal în Italia, apoximativ 70 lasută sunt femei.  Femei care care au plecat de acasă pentru viitorul lor, pentru viitorul copiilor lor şi uneori chiar pentru nepoţi. Unele se întorc în ţară, iar altele, aşa cum Dina Ciocanu, reuşesc să-şi croiască un viitor în ţara gazdă, - scrie moldovainprogres.com.

Dina Ciocanu vine de la Chişinău, a absolvit Universitatea de Stat, facultatea de litere. Acasă a făcut diverse lucruri pe specialitate: a predat limba română, a tradus din rusă, a corectat şi a redactat. Spune că ia plăcut lucrul de la revista Didactica Pro, dar şi cel de la canalul Prime, unde a tradus subtitrările la filmele artistice. Prima dată a venit în Italia în 2009. S-a aflat aici cu întreruperi. A avut norocul să întâlnească lume bună, care a ajutat-o  să însuşesc limba italiană.  Dina Ciocan este şi autoarea cărţii “Fântâni  fără ciutură”.

Citiți articolul complet

Plăcinta de Năpădeni, sarmalele pitice din satul Lalova sau brînza de capră de la Nord sînt doar cîteva din produsele care ar putea fi înregistrate în calitate de Indicații Geografice (IG), Denumiri de Origine (DO) sau Specialităţi Tradiţionale Garantate (STG) în Republica Moldova.

Acestea au fost identificate în cadrul unui Studiu național realizat în cadrul proiectului finanțat de UE „Suport pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală”.

Concluziile studiului au fost prezentate de expertul Anatolie Fală, pe 16 noiembrie, la Conferința Inovațională Internațională „Proprietate Intelectuală – Inovații – Calitatea Vieții”.

Astfel, cele mai mici sarmale din țară le întîlnim în raionul Rezina și anume în satul Lalova. Pregătite în frunze de varză acră sau în cele mai mici frunze de vie, sarmalele au umplutură din orez şi crupe de grîu făcute la rîşniţă, după cum e tradiţia locală.

„Ceapa mărunţită şi morcovul dat pe răzătoare se călesc puţin în ulei, împreună cu pastă de gogoşari. Dacă varza murată e prea acră, o ţinem un timp în apă rece. Frunzele de vie le alegem cele mai fragede, mărunte, le spălăm, le uscăm bine pe pînză, le aşezăm strat în borcane de sticlă uscate, ca să le păstrăm ca proaspete. Facem sarmalele şi cu carne, cel mai des de porc”, povestește Emilia Hanganu pentru ziarul regional „Cuvîntul”.

Iar brînza de capră de la nordul Moldovei, numită și „Brînză de Măgura” este un produs natural obținut din lapte de capră la ferma din satul Slobozia Măgura (raionul Sîngerei), situat lîngă movila Măgura, de unde și provine denumirea produsului. Brînza este obținută dintr-o rețetă tradițională de sute de ani.

Sarmalele pitice și brînza de Măgura sînt doar cîteva din cele 61 de produse şi obiecte de meșteșugărit cu potențial de înregistrat sub IG, DO și STG identificate în cadrul studiului.

Printre acestea putem menționa: Plăcinta rece de Șerpeni, Plăcinta miresei din satul Crocmaz (raionul Ștefan Vodă), Salamul de Domulgeni, Castraveții murați de Colibași, Măceșul de Țaul, Căpșunele de la Sadova, Covorul găgăuz din satul Gaidar, Ceramică de Iurceni și lista poate continua.

„Patrimoniul agroalimentar al Moldovei nu este din păcate utilizat și valorificat pe deplin. Însă, produsele locale care ar putea fi promovate sub IGP, DOP sau recunoscute în calitate de STG ar permite ca prin unicitatea și savoarea lor să creeze o valoare adăugată înaltă în sectorul agroalimentar național și ar spori de asemenea, capacitățile de producere, dar și de export pe piețele externe”, consideră Anatolie Fală.

Pentru a fi înregistrat sub simbolul IGP, produsul trebuie să respecte următoarele reguli prevăzute de legislație: să fie originar dintr-o regiune sau localitate; să posede o calitate specifică, reputație și alte caracteristici ce pot fi atribuite unei origini geografice și, producția să se desfășoare în aria geografică delimitată.

Potrivit lui Anatolie Fală, un produs promovat sub simbolurile IGP, DOP sau STG garantează că denumirea înregistrată este protejată împotriva utilizării neautorizate pe teritoriul UE și sporește veniturile producătorilor. Iar pentru consumatori, aceste titluri oferă garanții despre originea, unicitatea, calitatea şi tradiţia de producere.

În Moldova sînt înregistrate următoarele Indicații Geografice Protejate și Denumiri de Origine Protejate: IGP Divin; IGP Ștefan Vodă, Valul lui Traian și Codru pentru vinuri; IGP Zăbriceni pentru plantele și fructele uscate și amestecurile din ele; IGP Dulceață din petale de trandafiri Călărași; IGP Rachiu de caise de Nimoreni; DOP Ciumai pentru vin de desert dulce roșu și natural sec roșu; DOP Romînești pentru vin roșu și DOP Brînză de Popeasca.

noi.md

Grupul rus de companii "Elcom", producător şi furnizor de echipamente energetice eficiente, este interesat de "Electromaş" de la Tiraspol.

Directorul şi unul dintre fondatorii grupului, Vladimir Rîkov, a discutat cu preşedintele Vadim Krasnoselski despre posibilităţile de a investi în întreprinderea din Transnistria şi implicarea ei în activitatea companiei ruseşti.

Liderul de la Tiraspol a menţionat că "Transnistria este interesată de contacte de afaceri, iar agenţii economici au nevoie de parteneri de afaceri. De aceea, conducerea regiunii tratează cu atenţie orice propunere de ordin economic". "Scopul vizitei noastre este de a pune baze viitoarelor relaţii şi, dacă totul va reuşi, investim în republică. Suntem recunoscători pentru garanţiile de onestitate, căci acesta este unul dintre momente foarte importante", a subliniat omul de afaceri rus.

Potrivit lui, interacţiunea cu "Electromaş" poate deschide "orizonturi de producţie". Întreprinderea transnistreană, la rândul său, este interesată de mijloacele pe care ruşii sunt gata să le investească în dezvoltarea sa.

infotag.md

Polonezii au dat de gustul strugurilor moldovenești. Mai mulţi viticultori de la noi vor exporta săptămânal în Polonia aproximativ 40 de tone de fructe. Contractele au fost semnate în cadrul unui forum specializat din această ţară.

Printre cei care vor livra struguri se numără şi Alexandru Arsene din satul Popeasca, raionul Ștefan Vodă. La casa de ambalare din sat, strugurii sunt aleși cu grijă și puși în pungi de plastic pe care apare sloganul "Gustul face diferența. Struguri din Moldova."

"Evident, noi ne axăm pe calitate superioară. Dar se mai întâmplă să mai fie câte o bobiță deteriorată, care este înlăturată când se ambalează în pungunțe. La comanda importatorului, dacă dorește pentru supermarketuri, sunt ambalate în punguțe. Punguțele reprezintă și imaginea Republicii Moldova", a spus Alexandru Arsene.

Viticultorul, care nu este la prima încercare, spune că a rămas mulţumit de colaborarea cu oamenii de afaceri polonezi. Un kilogram de struguri este vândut cu cel puțin 90 de eurocenți.

"Am avut întâlniri cu potențialii cumpărători, importatori. Mi-au spus per secret că strugurii din Republica Moldova, sortul Moldova, este un pericol pentru producătorii din Italia, pentru că calitatea noastră gustativă îi bate pe toți", a declarat viticultorul.

Potrivit datelor statistice, anul trecut, Moldova a exportat în Polonia 98 de tone de struguri, iar în perioada ianuarie-octombrie a acestui an cifra a ajuns la 595 de tone. Experţii din domeniu susţin că în cinci ani am putea ajunge şi la o cantitate de o mie de tone.

"Pentru anii viitori, deja ne-au asigurat că procura mai mulți struguri de la noi. Deci, există șanse, există tendință pozitivă. Comparativ cu alte piețe, comparativ cu alte încercări pe care le-am făcut, pe care le-am efectuat, cred că sunt mai lejeri, mai deschiși", a menţionat Lilian Cipriciuc, consultant în domeniul exportului.

Cantităţi mari de struguri moldovenești mai ajung în Rusia, România, Țările Baltice și chiar Irak.

publika.md

Western NIS Enterprise Fund a anunțat înființarea unui nou fond U.Ventures, care se va specializa în investiții în domeniul startupurilor IT în Moldova și Ucraina, informează NOI.md.

Într-un comunicat emis de WNISEF se menționează că, la prima etapă, mărimea fondului U.Ventures a fost stabilită de 5 milioane de dolari, dar se intenționează majorarea ei ulterioară pînă la 10 milioane. Este vorba despre investiții în startupuri care se află într-un stadiu incipient de dezvoltare.

„Am înființat U.Ventures pentru a ajuta tinerele echipe ambițioase să parcurgă această cale antreprenorială dificilă de la concept la crearea unei valori semnificative pentru investitorii care intenționează să fie partenerul lor de încredere de-a lungul întregului ciclu de viață“, a specificat președintele și CEO al Western NIS Enterprise Fund, Jaroslava Johnson. Volumul de investiții într-un proiect va constitui în medie de la 100 de mii la 500 de mii de dolari.

Se remarcă faptul că U.Ventures va sprijini startupuri high-tech create de antreprenori motivați din Ucraina și Moldova, care au minimum un produs de succes ce lucrează pentru piețele-țintă mari și au coinvestitori de încredere.

noi.md

Kostya Rypta trăiește în Ucraina, dar părinții lui sunt de origine română. E dezvoltator și acum a lansat prima loterie din lume care funcționează cu monedă virtuală bitcoin - Onlot Lottery. Am vorbit cu el despre afacerea lui și perspectivele de viitor.Kostya lucrează ca developer IT și a trecut prin mai multe firme până acum. Astăzi lucrează pentru o companie din China, de la distanță, iar pe seară se ocupă de Onlot Lottery, pe care-l finanțează din bani proprii până acum.

Ideea i-a venit lui Kostya amintindu-și de plăcerile copilăriei. I-a rugat pe părinți să-i cumpere primul bilet la 9 ani. Nu a câștigat niciodată, dar a studiat cum funcționează loteriile și a înțeles că sunt mai multe șanse să fii lovit de un meteorit decât să câștigi la loterie.

"Șansele sunt de una la 250 de milioane. Loteriile exploatează visele și speranțele oamenilor. Am hotărât să schimb ceva, să fac o loterie în care să fie învingători garantați", spune Kostya.

Lucrează de două ani, iar ideea a evoluat. Astăzi e o loterie cu trei câștigători garantați de fiecare dată și folosește nu doar bitcoin, ci și în alte monede virtuale. "Cu ajutorul monedelor virtuale putem să nu cădem sub regulile statului. Majoritatea statelor au monopol pe loterii și este interzis altor persoane fizice sau juridice să organizeze astfel de activități", spune Kostya.
Cum funcționează Onlot Lottery?

Pe Onlot Lottery se organizează o tragere în fiecare săptămână, în fiecare vineri. La începutul fiecărei trageri se stabilește suma inițială, de exemplu 10.000 de dolari, care ar putea însemna mai mult sau mai puțin 2 bitcoini. Așadar, cei care vor să participe pot cumpăra un bilet de 10 dolari, dar în bitcoin. Mai multe bilete cumpărare înseamnă mai multe șanse.

"Bitcoinii de la vânzarea biletelor se adună la suma inițială și formează jackpotul. În momentul tragerii se aleg câștigătorii. Primul ia 50%, următorul 15%, iar al treilea ia 5%. Onlot primește 30% din fiecare extragere. Sumele corespunzătoare sunt adăugate la balanțele jucătorilor și persoana dată poate scoate bitcoini în orice moment pe wallet-ul personal", explică fondatorul. Loteria e bazată pe sistemul blockchain.

Toate tranzacțiile sunt păstrate în blockchain, dar nimeni nu poate afla cine sunt câștigătorii. Depozitul și retragerea banilor sunt anonime și garantate prin blockchain.

start-up.ro

Foto: facebook.com

În document sunt prevăzute atât obiectivele standard, caracteristice pentru Parc IT (crearea platformei organizaționale și a unor mecanisme și facilități necesare pentru impulsionarea dezvoltării sectorului IT, crearea noilor locuri de muncă și atragerea investițiilor străine în sector), precum și obiective specifice pentru Moldova IT Park: acordarea consultațiilor și suportului pentru noile companii IT, creșterea volumului investițiilor în companiile IT care sunt rezidenți ai parcului, creșterea numărului de produse inovative elaborate de rezidenți, stabilirea parteneriatelor, inclusiv internaționale, pentru schimb de cunoștințe și tehnologii din domeniul IT, cu atragerea experților străini. În nota informativă la document se arată că Moldova IT Park va fi unul virtual, dar cu posibilitatea creării pe viitor a infrastructurii fizice. Acest parc IT va fi creat pentru 10 ani și urmează ca în perioada dată să fie atrase în calitate de rezidenți în jur de 400 de companii. Moldova IT Park va fi condus de administrație care va elabora bugetul, programele de activitate și dezvoltare a parcului, va coordona și monitoriza implementarea planurilor, va contribui la atragerea investițiilor, oferi rapoarte ministerului de profil și comisiei de evaluare, va asigura accesul la registrul de evidență a rezidenților în regim online. Administratorul parcului va fi numit de guvern pentru o perioadă de 5 ani, la propunerea Ministerului Economiei și Infrastructurii. Administratorul și angajații administrației nu trebuie să aibă tangență la rezidenți. Regulamentul de organizare și funcționare a Moldova IT Park prevede regulile de înregistrare a rezidenților parcului, procedurile și cerințele, include modelul contractului pentru desfășurarea activității de rezident. Potrivit proiectului, cheltuielile de întreținere a administrației parcului vor fi asigurate din contul contribuțiilor obligatorii din partea rezidenților, dar și din contul veniturilor din acordarea serviciilor de consultanță și alte activități permise, precum și donații și sponsorizări. Toți rezidenții parcului vor plăti contribuții lunare obligatorii, iar mărimea acestora va depinde de numărul angajaților. Astfel, în primul an, contribuția va fi în medie de 22 de euro pe an pentru fiecare angajat, peste 10 ani – 8 euro pentru un angajat. Se estimează că în primul an de activitate, în Moldova IT Park se va reuși atragerea a 31 de rezidenți, iar bugetul de administrare va fi de 38,8 mii de euro. În al 10-lea an de activitate, numărul rezidenților va ajunge la 400, iar bugetul va crește până la 91,5 mii de euro. Proiectul documentului poate fi consultat urmând linkul http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=4676, iar consultările vor avea loc până pe 13 decembrie. Agenția InfoMarket a scris anterior că de la 1 ianuarie 2017 a intrat în vigoare legea privind parcurile IT, care prevede crearea primelor parcuri IT, care vor funcționa în regim virtual și acordarea mai multor facilități pentru rezidenții acestora, inclusiv fiscale. Rezidenții vor plăti un impozit unic de 7% din veniturile din vânzări, care va include și va substitui și impozitul pe profit din activitatea de antreprenoriat, contribuțiile de asigurări sociale din partea angajatorilor și angajaților, contribuțiile obligatorii de asigurări medicale, taxe locale, impozitul imobiliar și taxele de drum. Cota minimă a impozitului unic va fi stabilită luna pentru fiecare angajat și va fi de 30% din salariul mediu pe economie, prognozat pentru perioada fiscală respectivă. La sfârșitul lunii octombrie, 15 companii au depus la Ministerul Economiei și Infrastructurii o cerere comună pentru realizarea proiectului Moldova IT Park – primul parc IT din Moldova.

InfoMarket

Serviciul Fiscal de Stat în conlucrare cu autorităţile publice locale şi/sau centrale, Vă atenţionează că Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casa şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar (anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar), permite efectuarea încasărilor în numerar fără utilizarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală (MCC) la genurile de activitate incluse în Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi control.

Prin urmare, se permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără utilizarea MCC la comercializarea către populaţie a bunurilor şi serviciilor de alimentaţie publică, în perioada desfăşurării iarmaroacelor, expoziţiilor, festivalurilor şi diverselor măsuri cultural-sportive – în parcuri şi străzi, precum şi în alte locuri publice, autorizate de autorităţile publice locale şi/sau centrale cu informarea Serviciului Fiscal de Stat.

Potrivit art. 215 din Legea cu privire la comerţul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010, prin dispoziţia primarului, autoritatea administraţiei publice locale are dreptul să stabilească cerinţe privind desfăşurarea activităţilor de comerţ în cadrul târgurilor, iarmaroacelor, manifestărilor culturale turistice, sportive şi ale altor evenimente similare, inclusiv să permită desfăşurarea acestora fără depunerea notificării.

Astfel, pentru încadrarea în norma legală, autoritatea publică locală/centrală emite dispoziţia respectivă, nominalizând agenţii economici participanţi şi informând Serviciul Fiscal de Stat.

Concomitent agenţii economici participanţi vor informa în scris subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a căror raze teritoriale îşi au sediul stabilit în documentele de constituire, despre desfăşurarea activităţii corespunzătoare.

De menţionat că agentul economic participant are obligaţia să elibereze cumpărătorilor bonuri de plată, în cazurile în care aceştia le vor solicită. La finele zilei de gestiune să întocmească pe vânzările efectuate un bon de plată totalizator (vânzările pentru care au fost eliberate bonuri de plată în particular nu se includ).

În baza celor relatate, atenţionăm respectărea reglementărilor în vigoare.

fisc.md

La 17 ani a părăsit Moldova și a plecat în SUA ca să studieze pianul cu Mark Zeltser. După patru ani de viață americană, care nu i s-a potrivit, a revenit în Moldova pentru un timp, aici a făcut Conservatorul. După Chișinău a urmat alte studii la Paris, acolo a obținut titlul de ”artist virtuos”.

Tot de la francezi a primit propunerea de a cânta pe un vas de lux. Și pentru că este un om căruia îi plac provocările, a acceptat să încânte marea și oceanul cu muzica lui.

Timp de patru ani a schimbat pământul de sub picioare pe valurile marine. Iar de curând a revenit acasă, unde a pregătit un mare concert la Filarmonica Națională.

Azi vă facem cunoștință cu un om talentat și cu istoria lui de migrant.

Stas, poate ar trebui cu alt ceva să încep acest interviu, dar nu pot să nu te întreb despre SUA, ce nu ți-a plăcut acolo?

Da, da, toată lumea e încântată de America, spun despre SUA că e foarte frumoasă, dar mie nu mi-a plăcut. De fapt, mentalitatea asta superficială și ideea ”că noi suntem primii în lume” m-a respins deodată. Primii ani era foarte fain, foarte interesant, era o locație pe care n-am văzut-o vreodată cu ochii. Dar, viața de acolo era mult prea planificată pentru fiecare zi.

Toți vorbesc că acolo e libertate, libertate, faci ce vrei, nimeni nu te critică etc…

Eu sunt extrem de sensibil când vine vorba de libertatea mea. Pentru mine este important să existe libertate, dar libertate inteligentă, libertate cu responsabilități. Pe mine mă deranjează că totul e foarte programat, începând cu micul dejun. Alt lucru care nu-mi place în SUA e că în vorbă nu poți să fii vreodată direct. Trebuie mereu să fii indirect și cu zâmbetul pe față, chiar și dacă nu vrei, nu ai dispoziție și chef. Ești obligat să zâmbești. Chiar și după concert, dacă ceva nu merge bine, nimeni n-o să-ți spun că n-ai făcut bine, în niciun caz. Mi se pare că e doar o susținere goală, care nu te face să crești, nu te motivează. Nu te călește. Așa că după 4 ani am revenit în Moldova, am terminat și aici Conservator, la un alt profesor, de pian, tare vestit la noi, Serghei Covalenco.

O perioadă destul de lungă ai dedicate-o studiilor, care a fost următoarea etapă din viața ta profesională?

După studii am înțeles că vreau să am mai multe concerte. Și ca opțiune mi-a venit o invitație să cânt pe un vapor de cinci stele, lux, cu capacitatea de 200-250 de oameni. Nu e un vapor mare de 6 000 sau de 9 000 de pasageri. Acest vapor era ca o perlă, totul era făcut la un nivel foarte înalt.

Uite așa am ajuns să călătoresc pe această navă: patru ani am călătorit, am cântat și am văzut șase continente.
Patru ani ai fost pe vapor!? Care-i senzația când cobori cu picioarele pe pământ?

Aparatul vestibular un pic încă nu e deprins că ai pășit pe ceva solid. Adică, dacă ești pe mare vreo 5-6 zile și ești pe valuri tot timpul, ești obișnuit să dansezi aproape tot timpul pe podeaua din vapor. Și atunci când ajungi într-un port și ieși pe pământ, începi să te clatini. Primele 5-6 minute nu înțelegi de ce, dar pe urmă te echilibrezi.


Sună destul de romantic și artistic – mare, ocean, navă de lux. Ce te-a făcut să te răzgândești, să cobori pe pământ?

În primul rând mi se pare că trebuie să fii norocos ca să nimerești într-un așa ritm de viață, să combini concerte, carieră și pe de altă parte vezi lumea.

De exemplu, eu într-o jumătate de an am avut vreo 47 de concerte. Era destul de intensiv în privința asta. Și lumea de acolo este cunoscătoare de muzică clasică. Și ei apreciază. Dar, sunt și dezavantaje. În primul rând sunt niște reguli care nu pot fi încălcate. Spre exemplu, sunt locuri pe vapor pe care nu poți să le vizitezi din motive de securitate. După asta, cât de bun artist ai fi, ești considerat un lucrător al vaporului. Și în privința acomodării, e tot ceva care lasă de dorit, pentru că locuiești într-o încăpere de 7 m2 și uneori o împarți cu cineva, alteori trăiești singur … și asta e tot un dezavantaj.
Ai avut momente în care ai simțit că viața ta este pusă în pericol când te aflai în larg? La mine imaginația e bogată și mă gândesc la Titanic când te întreb asta (Stas râde de întrebarea mea și râd și eu pentru că i-o adresez)

Mie chiar nu mi-e frică de valuri, apă și de aceste situații. Eu aveam uneori momente în care ieșeam afară și deschideam un pic ușa, să văd cum arată asta în realitate. Nu voiam să privesc doar peste geam. Cu toate că nu era permis să fac asta, eschideam ușa și vedeam valurile și masa asta de apă care tot timpul se mișcă și niciodată nu poți să ghicești din ce direcție o să vină acum vântul sau cât de mare o să fie valul. Și asta e periculos.
Atunci când te afli în mare, ai senzația mai mult de libertate sau de captivitate?

Când am început să înțeleg mai multe reguli care erau impuse pe vapor, am început să simt că sunt tare limitat în mișcare, în dorințe, și tot ce pot să fac e să urmez contractul de la început până la urmă.
Dacă ești mereu într-o stare de dezechilibru pe mare, cum reușești să nimerești notele și să nu greșești cântecul la pian?

Mm, da, asta e o problemă, dar m-am învățat cu timpul. Nu există o formulă generală valabilă pentru toți. Există anumite puncte de sprijin când stai la pian. Pe parcurs începi să înțelegi ce-i convine mai mult corpului tău atunci când stai la pian. Pentru că e foarte mare diferența să cânți pe scenă, unde e ceva solid și sigur, și alta e să cânți în mare. Acolo totul e neprevăzut. Nu știi de unde vine mișcarea, din dreapta ori din stânga, dacă un pic te relaxezi, nu știi din care parte o să te ia.
Ce se întâmplă cu viața personală atunci când ești pe o navă?

În viața personală întâlnești foarte mulți oameni, îți faci foarte mulți prieteni, poți să-ți faci și o relație. Uneori se întâmplă că poți să întemeiezi și o familie. Niciodată nu e ceva prevăzut, ca să știi din timp ce o să fie, sau să-ți planifici din timp ceva. E interesant pentru că întâlnești foarte multă lume, din diferite țări și majoritatea dintre ei fac parte dintr-o clasă selectă.

Moldoveni ai întâlnit acolo?

Nu, niciodată, niciun moldovean și niciun român. Ucraineni am întâlnit. Actori am întâlnit mulți. Odată am văzut-o pe Salma Hayek, ea a fost să facă o vizită. În timp ce eu cântam la pian, ea a trecut pe lângă mine și am văzut-o cu privirea periferică.
Și totuși, regulile de acolo te-au forțat să iei o decizie de a părăsi nava.

Da, de fapt, eu înainte de ultimul meu contract, pe care l-am semnat cu o jumătate de an în urmă, am decis că este ultimul, sau cel puțin este ultimul pentru o perioadă  îndelungată de timp. Acum nu vreau să mă mai întorc, nu mai am dorință să fac asta. Totuși vreau să spun că viața de pe vapor, când călătorești și când vezi lumea, e foarte frumoasă, dar până la urmă, viața reală e viața de aici, adică viața pe pământ.
Acum ai renunțat la mare și ești ”pământean”. Ce faci, cu ce te ocupi?

Da, sunt pământean și slavă Domnului că e așa! Acum am înțeles că în acești patru ani am pierdut câteva cunoștințe, câteva contacte, care ar putea să mă ajute mai departe în cariera mea. Ceea ce înseamnă că trebuie să trec printr-o etapă de restabilire. Și asta era de așteptat, dacă sincer. Nu poți să ții relații cu toți dacă ești absent în societate.
Acum ești în Moldova, dar în general?

Da, acum sunt în Moldova pentru o perioadă de timp, dar în general sunt la Viena.  Acolo am nimerit  pentru prima dată în luna mai a acestui an. M-am îndrăgostit instant de acest oraș.

Pe timpuri, când învățam la Paris, credeam că mai frumos, mai cultural, mai inteligent, mai rafinat oraș decât acesta n-o să mai văd. Credeam că Parisul e culmea, e orașul meu de vis etc, dar asta a ținut până am ajuns la Viena. Aici e complet altă atmosferă, e ceva care-ți redă o eleganță, o istorie, o cultură, tot. Știi că acolo au fost cei mai importanți oameni ai lumii și tu mergi pe aceleași locuri, mergi la concerte de talie mondială. Sălile de acolo sunt minunate.

La Viena vreau să încerc să cânt, să găsesc și eu vreun muzician sau doi-trei, să formăm o trupă și să cântăm. Până acum am găsit două-trei săli și după ce mă întorc la Viena, aștept deja să cânt.
Și Moldova, ce e cu ea?

Moldova… aici e locul unde mă întorc mereu. Aici mă așteaptă oamenii care mă apreciază. Adevărul e că în Moldova mi-e cel mai greu să cânt.
Ce-ți provoacă această greutate?

Aici e casa și oamenii care te urmăresc de mic copil, văd progresul tău în carieră. Câteodată la concert vin oameni care te știu de mulți-mulți ani și vor să vadă cum ai progresat. Și da, acasă e cel mai greu să cânți.
Părinții tăi sunt ambii muzicieni. Cum apreciază ei evoluția ta?

Părinții sunt critici, dar acum, în ultimul timp au început să mă susțină foarte mult. Eu nu mă tem de critică. E plăcut să fii complimentat și lăudat, dar există și un pericol, o graniță, pentru că dacă sunt prea multe complimente, totul se poate urca la cap. Și în așa fel frânezi progresul. E plăcut, dar în același timp este și periculos.
Spune-mi un pic despre concertul de vineri care a fost la Filarmonică?

Concertul de vineri a fost un concert de pian și orchestră simfonică. Dirijorul concertului a fost maestrul Alexandru Ganea, din România. Iar eu am evoluat alături de o pianistă tânără din Moldova, foarte-foarte talentată, Laura Balicov. Ea tot își face studiile în străinătate.
Practic e un fel de concert al migranților?

Da, da, putem să-l numim și așa.
Îmi dau seama că în spatele acestui concert se află o muncă titanică și cea mai mare recompensă e ca oamenii să vină la concert și să aprecieze munca ta.

Da, așa e viața artiștilor, investim mult-mult: dedicație, talent și multă muncă. Concertul durează o jumătate de oră sau o oră. Și după asta, după ce se termină concertul, tu înțelegi că a durat atât de puțin, iar tu ai muncit pentru asta câteva luni bune…
Și, pe final, care sunt sfaturile tale pentru viitori artiști care vor să aibă o carieră internațională, care vor să evolueze în străinătate?

Sfaturi? Mmmm, multe am în cap, multe îmi vine să le spun, dar am să spun doar ceea ce mă ajută pe mine. E vorba de starea interioară pe care o ai, e vorba de starea de fericire care trebuie de găsit în orice faci. Indiferent de ce ai face, sau unde te-ai afla, trebuie să găsești măcar ceva ce te-ar face fericit. Și atunci, totul o să meargă.

nexusnet.md