În Moldova există peste 670 de întreprinderi inovatoare, iar volumul vînzărilor de produse noi pe care le produc acestea depășește 5,2 miliarde de lei.

Acest lucru îl demonstrează rezultatele cercetării statistice, realizate pentru prima dată în anul 2017, privind activitatea de inovare în industrie și servicii, rezultate prezentate de către Biroul Național de Statistică (BNS), relatează NOI.md.

Potrivit BNS, indicatorii referitori la inovare constituie un element cheie în monitorizarea obiectivelor privind dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Conform rezultatelor cercetării, numărul întreprinderilor inovatoare în perioada 2015-2016 a constituit 673, ceea ce reprezintă 21% din numărul total de întreprinderi incluse în cercetare. Din numărul total al întreprinderilor inovatoare, 41% au realizat concomitent mai multe tipuri de inovări (de produse, procese, metode de organizare și marketing), 23% au realizat inovări de produse și/sau procese, 36% au realizat inovări de metode de organizare și/sau marketing.

Din numărul total de întreprinderi inovatoare, 54% au activat în domeniul industriei (dintre care 48% în industria prelucrătoare), iar 46% - în domeniul serviciilor (dintre care 23% în comerțul cu ridicata, 9% - transport și depozitare, 7% - informații și comunicații).

Conform rezultatelor cercetării, în 2015-2016, în Municipiul Chișinău au desfășurat activitate de inovare 393 de întreprinderi (58% din totalul întreprinderilor inovatoare), regiunea de dezvoltare Nord – 109 întreprinderi (16%), regiunea de dezvoltare Centru – 104 (15%), regiunea de dezvoltare Sud – 44 (7%), Uta Găgăuzia – 23 (3%).

Din numărul total de întreprinderi inovatoare 418 întreprinderi (62%) sînt întreprinderi mici cu 10-49 salariați; 191 de întreprinderi (28%) sînt întreprinderi mijlocii cu 50-249 salariați; 64 de întreprinderi (10%) sînt întreprinderi mari cu numărul de salariați 250 și peste. Astfel, numărul total de întreprinderi mici și mijlocii (ÎMM) cu activitatea de inovare a alcătuit 609 sau 90% din numărul total de întreprinderi inovatoare.

În activitatea de industrie au activat 319 ÎMM cu activitate de inovare (52% din total ÎMM inovatoare), iar în servicii 290 ÎMM (48% din total ÎMM inovatoare).

În cadrul activității de inovare, întreprinderile au realizat inovări de produse și procese prin cîteva modalități de dezvoltare. Astfel, în 2015-2016, din totalul întreprinderilor inovatoare de produse, 72% au elaborat inovările de sine stătător, 14% - în cooperare cu alte întreprinderi, 7% - prin adaptarea sau modificarea produselor dezvoltate de alte întreprinderi, 7% - elaborate de alte întreprinderi.

În cazul întreprinderilor inovatoare de procese, 52% au elaborat inovările de sine stătător, 22% - în cooperare cu alte întreprinderi, 13% - prin adaptarea sau modificarea proceselor dezvoltate de alte întreprinderi, iar 13% - elaborate de alte întreprinderi.

În cadrul activității de cooperare privind inovarea de produse și procese, 28% din întreprinderile inovatoare au indicat ca parteneri de cooperare furnizorii de echipamente, materiale, componente sau software, 26% - alte întreprinderi, 25% - clienții sau cumpărătorii, 13% - universitățile și instituțiile de cercetare.

După locul partenerului de cooperare, 70% dintre întreprinderi inovatoare de produse și procese au cooperat cu partenerii din Republica Moldova, 19% - cu partenerii din Uniunea Europeană și 11% - cu partenerii din alte țări.

În cadrul activității întreprinderilor inovatoare de metode de organizare, 49% dintre întreprinderi au implementat metode noi de organizare a responsabilităților la locul de muncă, 31% - practici noi de afaceri, iar 20% - metode noi de organizare a relațiilor externe. Dintre întreprinderile inovatoare de metode de marketing, 28% au implementat schimbări in designul sau ambalajul produsului, 27% - forme noi de promovare a produsului, 25% - metode noi de stabilire a prețurilor și 20% -  metode noi pentru plasarea produsului.

noi.md

Asociația Moldova IT Park a semnat ieri contractele cu primele 47 de companii care au devenit oficial rezidenți ai primului Park IT din Republica Moldova. Reprezentanții asociației susțin că aceasta este o premieră mondială, or, un asemenea model antreprenorial nu există deocamdată nicăieri în lume.

Companiile rezidente vor beneficia de mai multe avantaje. Spre exmplu, acestea vor achita un impozit unic de 7% din venitul pe vânzări.

„Acest fapt ar însemna punerea în funcțiune a acelei platforme organizaționale, proiectate de Guvern, cu mecanisme şi facilități inovative, atât de necesare industriei IT autohtone. Și este și acea stimulare pe care o aștepta industria, pentru ca să poată vorbi la prezent și cu încredere despre crearea de noi locuri de muncă și atragerea investițiilor locale şi străine”, susține Administratorul „Moldova IT Park”, Serghei Voitovschii.

Un alt avantaj al parcului IT este faptul că acesta rămâne o entitate virtuală . El nu necesită investiții în infrastructură, aspecte logistice și cheltuieli care să derive din întreținerea acestei infrastructuri. Mărimea cotizațiilor rezidenților parcului se calculează după o formulă unică, stipulată în Hotărârea Guvernului nr. 1144 din 20.12.2017 și anume: cheltuielile anuale prognozate ale parcului IT se raportează la suma veniturilor prognozate ale tuturor rezidenților, înmulțită la venitul prognozat al companiei pentru care se calculează cotizația.

Totodată, salariații rezidenților parcului beneficiază de toate tipurile de prestații de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform legislaţiei în vigoare.

Legea nr. 77 cu privire la parcurile IT a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017. Pe 26 octombrie, 15 companii din cadrul ATIC au depus la Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM o cerere de constituire a „Moldova IT Park”.

Pe 20 decembrie 2017 Guvernul a aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a administrației parcului și Regulamentul de înregistrare a rezidenţilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1144 din 20.12.2017. Ca urmare, pe 1 ianuarie 2018 „Moldova IT Park” și-a început activitatea ca autoritate administrativă.

Parcul IT este fondat pe un termen de 10 ani, timp în care se planifică atragerea a circa 400 de companii IT din Republica Moldova.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Moldovenii cumpără tot mai multe automobile. Statistica arată că, în 2017, au fost vândute peste 5.500 de maşini noi. În comparaţie cu anul 2016, cifra este în creştere cu 30 la sută, iar faţă de 2015 - cu peste 55 la sută. Acum trei ani, în Moldova fiind vândute puţin peste 3500 de automobile noi.

Cele mai solicitate maşini noi în 2017 au fost de model Dacia. Producătorul românesc a vândut în Moldova 1090 de automobile. Urmează Skoda cu 698 de maşini vândute şi Hyundai - 615 maşini.

În top se mai regăseşte Toyota, cu peste 530 de maşini vândute şi mărcile Mercedes şi Suzuki, ambele cu puţin peste 300 de automobile comercializate.

În total, în anul 2017 în Republica Moldova au fost înregistrate aproximativ 28.600 de maşini. Cele mai multe, aproximativ 13.200 au o vechime între opt şi zece ani. Urmează cele care au între cinci şi şapte ani şi cele între doi şi patru ani, care au fost vândute în număr de 3.412 unităţi.

publika.md

Acestea sunt prevederile proiectului de modificare a legislației, pregătit de ministerul Justiţiei în cadrul unei inițiative de de criminalizare a infracțiunilor economice.

Este al doilea proiect de lege, anteriorul fiind sustras din discuţii după mai multe critici venite din partea organizațiilor neguvernamentale. Potrivit notei informative, în prezent în Codul Penal al Moldovei sunt prea multe pedepse penale, iar urmărirea penală în cazul infracțiunilor economice duce la consecinţe negative pentru economia tarii. În context, ministerul Justiţiei a propus stabilirea unor măsuri ale politicilor penale, care stabilesc specificul infracțiunilor economice şi necesitatea returnării pierderilor.

Proiectul de lege prevede modificări în Codul Penal şi procesual – penal, Codul de contravenții şi Legea privind controlul de stat. Astfel se propune excluderea pedepsei penale pentru un şir de încălcări care au loc pentru prima dată (încălcarea cerințelor de securitate ecologică, poluarea solului, mediului, tăierea ilegală a pădurilor, evaziunea fiscală, etc). Amnistierea penală va fi aplicată doar în cazurile înc are persoanele implicate vor corespunde unui şir de cerinţe: nu are antecedente penale pentru încălcări analogice; a înlăturat încălcarea şi a returnat pierderile, a achitat în bugetul de stat suma echivalentă pierderilor, incălcarea nu are legătură cu prejudicierea vieţii şi sănătăţii oamenilor şi nu a fost efectuată de un grup infracţioonal.

Din Codul Penal se propune excluderea articolului care ţine de concurenţă neloială, deoarece astfel de încălcări cad sub incidenţa Legii privind concurenţa, iar limitarea concurenţei se va pedepsi cu o amendă. Totodată, se propune anularea pedepsei penale pentru realizarea carburanţilor importaţi pentru consum propriu sau folosirea acestuia în alte scopuri. Urmează să fie concretizată interpretarea termenului „activitatea antreprenorială ilegală”, fiind prevăzute amenzi pentru pierderile mari. Pentru un şir de infracţiuni economice se propune anularea pedepselor penale, dar majorarea amenzilor.

Astfel, pentru activitatea financiară ilegală se va aplica o amendă de 1000-2700 uc, activitate pseudo-antreprenorială – 2025 – 3525 ue, vor creşte amenzile şi pentru acţiuni de manipulare, organizarea pariurilor, etc. Evaziunea fiscală comisă de o persoană fizică cu sume impozabile care depăşesc 6000 uc va fi pedepsită cu amendă de 3500 – 5000 unităţi convenţionale, iar aceeaşi infracţiuni săvârşită de persoanele juridice – 6000 -10000 uc, cu lipsirea de dreptul de a se ocupa cu anumite activităţi. Aceeaşi infracţiune săvârşită în proproţii deosebit de mari se va pedepsi cu amendă de 5000 - 7000 uc pentru persoanele fizice şi 10000 – 15000 uc pentru persoanele juridice.

Proiectul de lege include şi un pachet de modificări direcţionate spre reducerea abuzului asupra businessului din partea organelor de drept şi de control. Consultările publice pe marginea documentului vor avea loc pana pe 22 ianuarie, iar proiectul este accesibil pe adresa http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=4881

InfoMarket

Există premise pentru revizuirea în scădere cu 30% a tarifului la gazele naturale. Constatările aparțin unor experți în energetică, care au solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică organizarea unei ședințe publice pentru examinarea acestei oportunități.

Joi, 18 ianuarie, la o conferință de presă la IPN, Sergiu Tofilat, expert „WatchDog”, a spus că, încă acum un an, ANRE trebuia să recurgă la revizuirea în scădere a tarifului la gazele naturale. Din cauza acestei tergiversări, consumatorii au achitat nejustificat în 2017 peste un miliard de lei. Această tergiversare este de natură politică, crede expertul, care suspectează guvernarea de faptul că va lăsa ajustarea tarifului pentru toamnă, în ajunul alegerilor parlamentare. Iar până atunci, cetățenii vor plăti nejustificat încă vreo 800 de milioane de lei.

Un alt expert, Ruslan Surugiu, a declarat că metodologia de calculare a tarifului gazelor naturale prevede că acesta se ajustează la necesitate la începutul fiecărui an, iar pe parcursul anului se fac revizuiri doar dacă prețul de import al gazelor suferă schimbări. Potrivit lui Ruslan Surugiu, încă din vară tariful urma să fie micșorat, deoarece a scăzut semnificativ prețul de import al gazelor naturale. Dar și acum, chiar dacă e trecut deja de începutul anului, ANRE tergiversează revizuirea tarifului.

Sergiu Ungureanu, și el expert în energetică, a spus că revizuirea tarifului la gazele naturale trebuie că ducă și la revizuirea în scădere a tarifului la energia electrică și cea termică. „Tarifele trebuie revizuite acum, nu trebuie să așteptăm, aceste sume pot fi delapidate”, a spus Sergiu Ungureanu.

Potrivit lui Tudor Şoitu, expert „WatchDog” și fost vicepreședinte al Curții de Conturi, ANRE trebuie să recurgă la revizuirea în scădere a tarifului și din cauza fluctuațiilor de pe piața valutară. Tariful în vigoare a fost calculat la un curs de 22 de lei per dolar, iar acum valuta americană este de 17 lei.

Consumatorii casnici achită pentru un metru cub de gaze naturale 6,3 lei, inclusiv TVA (8%). Potrivit estimărilor experților, tariful ar trebui să fie micșorat până la 4,2 lei.

ipn.md

Aspectele colaborării comercial-economice în domeniul transporturilor dintre Republica Moldova și Republica Belarus au fost discutate în cadrul întrevederii Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici cu Serghei Ciciuc, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Belarusului în țara noastră, - comunică mybusiness.md.

Chiril Gaburici a apreciat evoluția relațiilor moldo-belaruse din ultima perioadă și a asigurat continuitatea implementării și realizării inițiativelor de dezvoltare a relațiilor comercial-economice dintre cele două țări.

Ambasadorul Serghei Ciciuc a menționat interesul pentru crearea unui consorțiu în participarea companiilor belaruse la implementarea proiectelor de reabilitare și construcție a drumurilor și a infrastructurilor rutiere din Republica Moldova. Această acțiune poate fi realizată prin asigurarea unei conlucrări  companiilor din Republica Belarus cu companiile din Republica Moldova.

În cadrul întrevederii au fost discutate și aspectele de colaborare reciproc avantajoase între cele două state pentru realizarea proiectelor inițiativei Parteneriatului Estic, precum și posibilitățile dezvoltării rețelei Trans-Europene de Transport (TEN-T). De asemenea, s-a discutat posibilitatea realizării unui schimb de experiență privind elaborarea standardelor și normelor tehnice în domeniul drumurilor.

Oficialii au discutat și posibilitatea relansării rutei aeriene directe între Moldova și Belarus, accentuându-se benefiiciile pentru cetățenii ambelor state, care vor rezulta odată cu relansarea acestei curse directe.

Foto: belta.by

Registrul de stat al conducătorilor de vehicule arată că, la data de 1 ianuarie 2018, în Republica Moldova erau 972553 de șoferi, dintre care 217710 sunt femei, transmite IPN.

Potrivit datelor prezentate de către Agenția Servicii Publice în pagina electronică, mai bine de jumătate dintre șoferi, sau 505 mii, inclusiv 204 mii de femei, au doar permise de categoria B și pot conduce exclusiv mijloace de transport cu un număr de locuri nu mai mare de opt și cu masa nu mai mare de 3500 kg.

Majoritatea celorlalți șoferi au dreptul să conducă două sau mai multe tipuri de transport.114 șoferi dețin permis de conducere pentru nouă categorii de vehicule.

Zece șoferi au doar permise de conducere de categoria D, pentru vehicule care au mai mult de opt locuri pe scaune. Exclusiv permise de categoria F, pentru troleibuze, au 544 de șoferi, printre care și 131 de femei. Permise de conducere doar pentru categoria A, motociclete cu sau fără ataș, au 2036 de persoane. Iar 1128 de șoferi au permise doar de categoria C, pentru autovehicule cu masa mai mare de 3500 kg și cu un număr de locuri pe scaune nu mai mare de opt.

Peste 74 de mii de șoferi dețin permis de conducere pentru categoriile A, B și C, 24 de mii – pentru categoriile A, B, C, D și E, iar peste 5 mii – pentru A, B, C, și D.

ipn.md

Circa 200 de tone de struguri soiul Moldova au început să fie livraţi de către cooperativa "Strugurele Auriu" din satul Popeasca, raionul Ştefan Vodă, pe piaţa de desfacere din Polonia.

Surse din cadrul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud au relatat pentru INFOTAG că strugurii "sunt ambalaţi conform cerinţelor internaţionale, iar preţul pentru un kilogram de struguri ajunge până la un euro.

Potrivit directorului cooperativei, Alexandru Arsenii, contractul cu partenerii polonezo a fost încheiat datorită participării la evenimentul B2B (business to business) din Bronisze, Polonia, organizat pe 14-16 noiembrie 2017 cu sprijinul Proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM), Fundaţia HEKS Moldova şi MIEPO.

"Contractul a fost încheiat pentru un an de zile, după care, dacă părţile nu vor avea pretenţii, acesta va fi prelungit. Este o oportunitate să demonstrăm că ştim să producem struguri de calitate şi competitivi", a menţionat el.

Pe lângă contractul cu Polonia, cooperativa "Strugurele Auriu" mai exportă struguri şi în Ţările Baltice şi România.

Potrivit datelor statistice, în 2016, Republica Moldova a exportat circa 98 de tone de struguri în Polonia, iar în 10 luni ale anului 2017, exportul de struguri în Polonia a fost de 595 de tone de struguri, preţul mediu de export fiind 0,87 dolari per kilogram.

infotag.md

Bulgaria a fost numită cea mai ieftină destinație de vacanță din 2018 în Barometrul anual al costurilor de vacanță al “Post Office”.

Raportul compară prețurile medii pe care turiștii vor trebui să le plătească pentru opt articole esențiale de vacanță în 42 de destinații. Elementele includ o cafea dintr-o cafenea locală, o sticlă mare de apă minerală, cremă de soare și o masă de seară cu trei feluri, inclusiv vin, la un restaurant local. Merită menționat faptul că prețurile zborurilor și hotelurilor nu sunt luate în considerare.

Costul total al articolelor din stațiunea “Sunny Beach” din Bulgaria a ajuns la aproape 38 de lire sterline. Tokyo a fost clasat pe locul al doilea, făcându-l locul cu cel mai bun preţ pe distanțe lungi, cu un cost total cu puțin peste 43 de lire sterline. Algarve, care a fost numit cea mai ieftină stațiune de vacanță în ultimii doi ani, a coborât pe locul al treilea, cu o medie de peste 44 de lire sterline.

Cele mai scumpe destinații s-au dovedit a fi China Town din Singapore, unde articolele esenţiale costă în medie aproape 154 de lire sterline, urmate de Jumeirah în Dubai și Muscat din Oman.

Raportul indică faptul că există o veste bună pentru globetrotteri, totuși. Se constatată că prețurile sunt mai mici decât în urmă cu un an în peste 40% din destinațiile studiate. Acest lucru se datorează, în parte, lirei mai puternice (în special în cazul destinațiilor pe distanțe lungi), dar și datorită scăderii prețurilor la nivel local, scrie prima.co.uk.

Iată cele mai ieftine 10 destinații conform raportului “Post Office”:

1. Bulgaria (Sunny Beach) – 37,92 £

2. Japonia (Tokyo) – 43,14 £

3. Portugalia (Algarve) £ 44,25

4. Republica Cehă (Praga) – £ 53.40

5. Africa de Sud (Cape Town) – 54,95 £

6. Spania (Costa del Sol) – 55,20 £

7. Turcia (Marmaris) – 55,65 £

8. Cipru (Paphos) – 57,72 £

9. Ungaria (Budapesta) – 65,39 £

10. Vietnam (Hoi An) – 65,85 £

money.ro

Moldovenii care s-au plâns anul trecut pe calitatea serviciile prestate au primit despăgubiri de 2,6 milioane de lei.

Cel mai des, oamenii sunt nemulţumiţi de produsele cumpărate şi de serviciile hoteliere prestate în vacanţă. Printre cei care şi-au făcut dreptate se numără şi această femeie din Hânceşti, care nu a dorit să-şi divulge identitatea.

Ea susţine că timp de trei luni a fost dusă de nas de o firmă care trebuia să-i livreze mobilă pentru bucătărie.

"Mi-au promis că în 50 de zile lucrătoare îmi fac mobilierul, inclus şi bucătăria.Mi-au cerut pentru bucătărie avans 1.600 de euro şi le-am dat fără nici o problemă. "

Ulterior, femeia a renunţat la marfă şi a sesizat Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor.

"Acolo mi-au spus că în timp de 30 de zile o să mă sune.Mi-au adus o sumă, 700 de euro mi-au adus. Am stabilit noi între noi ca să îmi aducă suma de 900 de euro până pe data de 28 februarie 2018."

Iar Oxana Groza din Capitală a sesizat inspectorii, după ce a cumpărat un telefon mobil în care nu puteau fi setate limbile română sau rusă.

"Am umblat la magazin că avem aşa problemă, adică dorim rusa, româna, ceva mai aproape de noi. Telefonul era preconizat din start pentru piaţa chinezească. Am scris o reclamaţie la Agenţia de Protecţia Consumatorului. Mi-au fost returnaţi banii. În jur la şapte mii de lei", a spus consumatorul Oxana Grozu.

"70 la sută din petiţii sunt rezolvate în favoarea consumatorilor. În 20 la sută dintre cazuri, consumatorii nu au putut să aducă acte doveditoare.În zece la sută, nu aputut fi dovedită vina agentului economic", a spus specialistul principal comunicare cu mass media APC, Corina Gaiu.

În 2017, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor a recepţionat 2500 de petiţii, cu 17 la sută mai multe decât în 2016.

publika.md