Afacerea cu trandafiri de Ziua Îndrăgostiților

În fiecare an, în aceste zile începe marea nebunie de Valentine’s Day. Îndrăgostiții din toate colțurile lumii (și ale Moldovei) sunt gata să dea și ultimii bani pentru mici atenții pe care să le facă unul altuia. Cea mai bună afacere însă este acea cu flori și mai ales cu trandafiri. Sute de mii de lei încasează vânzătorii în aceste zile.
Dar, ceea ce nu conștientizăm este că plătim un preț prea mare pentru aceste flori pe care le cumpărăm de Ziua Îndragostiților. Să vorbim de exemplu despre trandafir. Trandafirii pe care europenii (și implicit moldovenii) le oferă de Ziua Îndrăgostiților nu sunt din Europa. Pe continentul european, aceștia încă nu au flori. Iată de ce trandafirii sunt aduși din zone foarte îndepărte cum ar fi Kenya, Chile, Columbia, India, sau Africa de Sud.
Circa 15.500 de moldoveni au obținut în 2017 cetățenia Federației Ruse
Anul trecut, numărul moldovenilor ce au obținut cetățenia Federației Ruse s-a diminuat cu circa două mii față de anul 2016, când a constituit 17.397, scrie unimedia.info referitor lf mold-street.com.
Potrivit datelor Direcției principale de Migrație din cadrul Ministerului rus de Interne, moldovenii au constituit 6% din numărul total al străinilor ce au obținut în 2017 cetățenia Federației Ruse (circa 257.000).
La acest capitol imigranții din Moldova sunt pe locul șase, după cei din Ucraina (circa o treime din total), Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan și Armenia.
În același timp în 2017 17.119 de moldoveni au primit un permis de ședere temporară, iar 30.373 locuiesc acolo în baza acestui permis.
Alți peste 8.700 de moldoveni au primit în 2017 permis de ședere, iar 33.325 locuiesc în Rusia în baza acestui permis.
Per total în anul 2017 în Federația Rusă au fost puși la evidența Serviciului Migrațional 542.004 de moldoveni, în timp ce în 2016 aproape 586.000.
Din numărul total al moldovenilor ce s-au pus la evidență doar 227.000 au sosit la muncă, iar 143.566 în vizită privată.
Mi mult citiți pe mold-street.com.
Contrabandă cu drona la frontiera moldo-română

Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Iaşi au depistat o dronă artizanală, cu ajutorul căreia au fost trecute peste frontieră 12.500 ţigarete de provenienţă moldovenească, ambalate într-un colet de mici dimensiuni.
Aseară, în jurul orei 20.00, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Iaşi, pe timpul desfăşurării unei misiuni specifice de supraveghere în zona de responsabilitate, au sesizat pe direcţia localităţii de frontieră Podu Jijiei, comuna Golăieşti, un zgomot produs de un aparat de zbor de mici dimensiuni (specific unei drone), care a traversat frontiera dintre Republica Moldova în România.
S-a procedat la monitorizarea traseului aparatului de zbor şi cercetarea zonei, ocazie cu care poliţiştii de frontieră au descoperit, în apropierea frontierei de stat, o dronă artizanală, prăbuşită şi avariată, de care era prins un colet care conținea țigări de proveniență R. Moldova.
În continuarea cercetărilor, s-a luat măsura informării autorităților de frontieră din ţara vecină despre eveniment, iar aparatul de zbor şi coletul au fost duse la sediul instituției.
În urma inventarierii coletului, de mici dimensiuni, a rezultat cantitatea de 12.500 ţigarete de provenienţă Republica Moldova, în valoare de 2.908 lei, care au fost ridicate în vederea confiscării.
În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări pentru identificarea persoanelor implicate, la finalizare urmând a se lua măsurile legale ce se impun.
Sursă: politiadefrontiera.ro
Un taximetrist de ocazie, turnat la Minister. S-a ales cu amendă și fără plăcuțe

Un taximetrist care transporta pasageri de la „bordură” a fost turnat la Ministerul Economiei de către un alt șofer de taxi, angajat al unei firme. Acesta a transmis pe o rețea de socializare poza cu automobilul șoferului, rugând să se facă ordine. La scurt timp, bărbatul a fost oprit în trafic și sancționat.
„Ministerul a fost informat prin intermediul rețelelor de socializare despre un caz de transport ilicit de pasageri, în regim de taxi. Unitatea de transport a fost identificată. La verificarea conducătorului auto, s-a constatat lipsa pachetului de acte pentru desfășurarea activității. Acest fapt a servit drept temei pentru aplicarea sancțiunilor contravenționale - amendă și ridicarea plăcuțelor. Îndemnăm pe toți conducătorii auto să își desfășoarea activitatea în limitele legii”, se menționează într-un comunicat al Ministerului Economiei.
today.md
Poliția de Frontieră încurcă socoteala GPS-urilor. A instalat 11 indicatoare rutiere noi
La punctele comune de trecere Briceni - Rossoşani şi Larga - Klementî au fost de curând instalate 11 indicatoare rutiere dinspre căile de acces şi către punctele amintite. Poliţia de Frontieră a argumentat prin traficul adesea intens, ce se întregistrează la punctul de trecere a frontierei Criva - Mămăliga.
Potrivit unor surse din cadrul Poliţiei de Frontieră, cauza ar fi că sistemul de navigație GPS selectează cel mai apropiat punct de trecere cu Ucraina, dar și faptul că mulți călători nu cunosc căile de acces spre aceste două puncte de trecere.
Astfel, ca urmare a indicațiilor prim-ministrului R. Moldova prvind identificarea soluțiilor în degajarea circulației prin PTF „Criva-Mamaliga”, Poliția de Frontieră a propus Ministerului Economiei și Infrastructurii instalalrea mai multor indicatoare rutiere menite să faciliteze deplasarea călătorilor spre PTF Larga-Kelmențî și PTF Briceni-Rossoșani.
Noile Indicatoare sunt instalate pe următoarele drumuri publice ale R. Moldova:
- M5, frontiera cu Ucraina-Criva-Bălți-Chișinău-Tiraspol-frontiera cu Ucraina – cinci indicatoare;
- R11, frontiera cu Ucraina-Briceni-Ocnița-Otaci-R8 – un indicator;
- G1, R11-Briceni-Cotiujeni-Larga-frontiera cu Ucraina – trei indicatoare;
- G2, M5-Hlina-Cotelea-Larga-G1 – două indicatoare.
Marcajele rutiere se află la distanțe de 17 km, 5 km, 4 km de punctele de trecere a frontierei, fiind montate în intersecțiile care prezintă dificultate în orientare pentru călători.
Activitatea se înscrie în șirul de măsuri întreprinse de Poliția de Frontieră, în cooperare cu alte instituții de resort, şi au menirea de a fluidiza traficul transfrontalier, de a evitare aglomerările și, ca atare, de a reduce timpul de așteptare în punctele de trecere.
deschide.md
Curtea de Conturi: auditul „performanței” la ANSA
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor nu asigură în deplină măsură faptul că produsele provenite din import sunt sigure și inofensive, iar controalele realizate în acest sens sunt ineficiente
Curtea de Conturi a efectuat auditul performanței la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor cu scopul de a evalua în ce măsură aceasta asigură, prin controalele efectuate, conformitatea produselor alimentare importate.
Hotărârea Curții, împreună cu concluziile și recomandările de rigoare, a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 februarie curent.
Evaluările de audit denotă că, deși ANSA a realizat unele progrese în implementarea acțiunilor prevăzute în documentele de politici, totuși există multe deficiențe ce subminează funcționarea eficientă a ANSA, precum și progresele în domeniul siguranței alimentelor.
În primul rând, ANSA nu a aprobat Strategia în domeniul siguranței alimentelor pentru anii 2017-2022, ceea ce nu asigură continuitatea acțiunilor stabilite și durabilitatea acțiunilor întreprinse aferente domeniului.
ANSA nu a realizat pe deplin acțiunile prevăzute în Acordul de Asociere, fapt care a condiționat neatingerea integrală a rezultatelor scontate. În acest sens, în raport se menționează că pe parcursul anilor 2014-2016 au fost realizate 27 de acțiuni din domeniul siguranței alimentare stabilite în Acord, altele 7 au fost inițiate, iar 3 acțiuni au rămas nerealizate. Acestea se referă la darea în exploatare a Posturilor de control sanitar-veterinar și fitosanitar și dotarea lor cu echipamentul necesar pentru desfășurarea activităților, implementarea unui sistem informatic pentru comunicarea şi raportarea datelor aferente activităților de control ale ANSA, echiparea laboratoarelor oficiale specializate la nivel regional şi finalizarea procesului de dezvoltare a Sistemului de înregistrare și trasabilitate a animalelor.
Echipa de audit a constatat că sistemul de control intern al ANSA la procedurile de import nu asigură pe deplin siguranța alimentelor importate și necesită îmbunătățiri, deși au fost investite peste 60,0 mil.lei în dotarea a 4 posturi de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră. Echipamentele și utilajul din dotare nu sunt utilizate eficient și nu este atins efectul scontat, ceea ce favorizează pătrunderea pe piața internă a produselor neconforme, care prezintă pericol real pentru sănătatea consumatorilor.
În raportul Curții se menționează că sunt necesare îmbunătățiri în colaborarea dintre ANSA și Serviciul Vamal, întrucât lipsa accesului la Sistemul Integrat Vamal privind importul de mărfuri creează premise pentru a nu fi supuse controlului sanitar-veterinar și fitosanitar integral toate loturile importate, ceea ce favorizează și corupția, pe lângă pătrunderea pe piață a unor produse de calitate joasă.
Lipsesc procedurile de control al peștelui și produselor din pește, cărnii, hranei pentru animale și medicamentelor de uz veterinar, iar cele existente pentru alte produse sunt voluminoase și neajustate la rigorile cadrului regulator, fapt care creează dificultăți în aplicarea lor.
Agenția nu are stabilite activități eficiente la importul de produse care conțin organisme modificate genetic și nu monitorizează ulterior utilizarea acestora. Astfel, loturile importate de la care au fost prelevate probe sunt expuse comercializării până la obținerea rezultatelor de laborator, fapt care afectează siguranța alimentelor importate și are impact nefast asupra sănătății consumatorilor.
O altă problemă identificată în cadrul auditului este neprezentarea actelor necesare la importul mărfurilor. Doar la punctul de trecere a frontierei Otaci, pe perioada anului 2017, urmare verificării selective a 1777 din 5121 de seturi de documente privind importul produselor alimentare de origine vegetală, în 32 de cazuri s-a constatat importul în lipsa Declarației pe propria răspundere despre intenția de import.
În alte 50 de cazuri mărfurile au fost importate în lipsa Certificatului fitosanitar al țării din care au fost importate, iar în 15 cazuri există divergențe referitor la conținutul Certificatului fitosanitar, dar și la denumirea și cantitatea mărfii importate indicate în Declarație. Totodată, în 3 cazuri, Actul privind controlul fitosanitar nu este semnat și nici nu este aplicată pe acesta ștampila inspectorului responsabil de efectuarea controlului fitosanitar la frontieră.
Concluzia generală a instituției de audit este că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor nu asigură în deplină măsură faptul că produsele provenite din import sunt sigure și inofensive, iar controalele realizate în acest sens sunt ineficiente.
Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Curtea de Conturi a Republicii Moldova
Cât costau pâinea, oul, laptele și untul în 1900 în București, Paris și orașele din America și cât costă acum
Prețurile pâinii, laptelui, ouălor și untului erau apropiate la București, Paris și orașele din SUA la începutul secolului XX, potrivit unor informații publicate de Banca Națională a României. Cele mai multe alimente sunt mai ieftine în prezent la București decât în Vest, însă guvernatorul Mugur Isărescu avertizează că acestea se vor alinia la nivelul zonei euro pe ca urmare a procesului de convergență, - scrie profit.ro.
La 1900, pâinea costa 24 de bani la București și 38 de bani la Paris.
Problematicele ouă, care au contribuit puternic la inflația care a surprins BNR în ultima parte a anului trecut, costau 5 bani la București și echivalentul a 12 bani la Paris și 9 bani în America la 1900 și au ajuns la 79 de bani în ianuarie, respectiv 1,68 lei și 57 de bani.
Dezvoltarea transportului naval de mărfuri și pasageri

Ministrul Economiei și Infrastructurii a convocat o ședință în teritoriu, la care au luat parte conducătorii întreprinderilor din sectorul naval, - comunică mybusiness.md.
Întrunirea a avut loc în cadrul Portului de pasageri și mărfuri Giurgiulești. Chiril Gaburici a discutat cu directorul “Căpitănia portului Giurgiuleşti”, Victor Andruşca, și directorul ”Portului Fluvial Ungheni”, Vladimir Medvedev, despre problemele în transportul naval, dezvoltarea ramurii navale, curățarea și menținerea șenalelor navigabile interne, de importanță națională (Nistru și Prut), elaborarea și promovarea politicilor în domeniul transportului naval. De asemenea, au fost stabilite obiectivele pentru acest an.
Chiril Gaburici a dat asigurări că Ministerul Economiei și Infrastructurii va întreprinde acțiunile necesare pentru dezvoltarea transportului naval de pasageri și mărfuri.
Copiii moldovenilor, care detin cetatenia romana, vor putea primi câte 10.000 de euro fiecare

Statul român vrea sa le ofere cate 10.000 de euro pentru a putea sa isi continue studiile, sa-si deschida o afacere sau sa isi cumpere o casa.
Purcari Wineries şi-a închis oferta la Bursa de Valori București la preţul de 19 RON per acţiune
Potrivit Bursei de Valori Bucureşti, oferta de la Purcari Wineries s-a închis cu succes prin plasarea celor 49% sau 9,8 mil titluri la preţ variat de 19 – 28 lei româneşti. Abonarea la acţiuni s-a făcut în perioada 29 iianuarie – 8 februarie. Preţul final al ofertei este de 19 RON pentru o acţiune şi a fost aplicat atât pentru investitorii private, cât şi pentru cei instituţionali, care au achiziţionat între 10 şi 90 la sută din totalul acţiunilor propuse. Compania Purcari Wineries (WINE) urmează să ajungă la cota Bursei de Valori București în jurul datei de 14 februarie.Astfel, costul toral al ofertei de vânzare a 9,8 mil acţiuni Purcari Wineries este de 186,2 mil RON (81,44 mil euro). Amintim că, Purcari Wineries este controlată de fondul de investiții Horizon Capital, care deține 63,55% acțiuni. Victor Bostan deține 30,03% din compania Purcari Wineries Plc, iar Corporația Financiară Internațională - 6,41%. Se preconizează că după participarea la IPO, cota Horizon Capital va fi redus maximum pana la 22,69%, IFC - până la 3,27%, iar a lui Victor Bostan – pana la 25,03%. Fondatorul şi directorul general al Purcari, Victor Bostan a subliniat că compania intenţionează să devină un lider indispensabil pe piaţa vinurilor în Europa Centrală şi de Est. Purcari Wineries deține mai mult de 1 mie hectare de podgorii în Republica Moldova (Purcari, Etulia, Onești) și România (Ceptura, Dealu Mare), precum și patru mari branduri de vinificație (Purcari, Crama Ceptura, Bostavan, Bardar). Principalele piețe de vânzări ale companiei sunt Moldova, România, Polonia etc.
Potrivit ultimului audit anual, indicele EBITDA Purcari Wineries în 2016 a fost de 37,1 mil RON. În 2014 EBITDA la Purcari a fosst de 9,2 mil RON, 2015 – 17,7 mil RON, în 2016 - 37,1 milioane RON, și 9 luni 2017 - 31,3 milioane RON, față de 24,3 milioane RON pentru aceeași perioadă 2016 (+ 29%).
InfoMarket




