Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională USAID a lansat oficial un nou Program pentru Reforme Structurale în Moldova (Moldova Structural Reform Program - MSRP). Durata de implementare a acestuia este de patru ani, iar bugetul constituie 11,2 milioane de dolari.
 
“De ce anume patru ani?”, - a întrebat directorul Programului Douglas Muir. După a răspuns: “Un proiect serios nu poate fi implementat într-o zi. Fiul meu cel mare (era vorba despre studierea planetei Marte) a spus o frază surprinzător de înțeleaptă: “Lucruri tari au nevoie de timp”. De fapt, așa și este. Am fost în Moldova acum șapte ani. Locuitorii acestei țări nu observă schimbările care se produc aici. Însă pentru cei, care revin după o perioadă lungă de timp, evoluția iese la suprafață. Au apărut drumuri de înaltă calitate, iar pe străzi vezi mai multe automobile… La fel, schimbările în mediul de afaceri, în legislație, în modul de gândire al întreprinzătorilor și funcționarilor publici, - toate acestea necesită mult efort și timp. Suntem aici pentru a vă ajuta să le reușiți pe toate”.
 
Programul va activa în bază a patru componente de bază: îmbunătățirea mediului de afaceri și crearea condițiilor avantajoase pentru dezvoltarea comerțului, prin sprijinul acordat instituțiilor guvernamentale și sectorului privat în implementarea mecanismelor de liberalizare a comerțului, adoptarea reformelor structurale și de stimulare a afacerilor, precum și îmbunătățirea comunicării strategice dintre actorii sectorului privat și public.

“Comerțul este motorul dezvoltării economiei”, - a spus Muir. - Trebuie să fie implementate componente noi pentru Asycuda, procurate utilaje pentru laboratoare agricole și altele. De exemplu, ar fi bine să fie lansată o aplicație simplificată pentru verificarea rândurilor la punctele de trecere a frontierei între Moldova și țările vecine – România și Ucraina.
Întreprinzătorii până în prezent telefonează vama să întrebe despre numărul de mașini la frontieră”.

Starea mediului de afaceri din țară este clar specificată în raitingurile Doing Business, Moody’s, Top 10 economii competitive ale lumii, etc. Consultanții programului vor analiza aceste indicatoare și vor oferi recomandări pentru rezolvarea celor mai acute probleme.  

“Ne dorim ca în patru ani să ajungem la reforme seriose în legislație”, - a conchis Douglas Muir.

O poziție separată revine Fondului pentru Consolidarea Coridoarelor Comerciale. Acesta reprezintă angajamentul USAID în valoare de 800 mii dolari SUA în formă de investiții, echipamente sau servicii pentru sprijinirea reformelor de facilitare a comerțului. În primul an, Programul va pune bazele Fondului, inclusiv prin realizarea analizei necesităților de echipament și alte investiții care să sporească eficiența și transparența coridoarelor comerciale. 
 
Au salutat lansarea proiectului directorul USAID Moldova Karen Hilliard, ambasadorul Statelor Unite în Moldova James D. Pettit  și ministrul Economiei Chiril Gaburici.

Karen Hilliard a menționat cele mai importante scopuri ale proiectului USAID, printre care se numără crearea economiei de export, reducerea cheltuielilor pentru afaceri și sporirea competitivității produselor moldovenești pe piața europeană.  

Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Statelor Unite James D. Pettit s-a arătat mândru de faptul, că SUA oferă suportul reformelor economice în Moldova, precum se întâmplă din 1992. 

“SUA ajută Moldova să își consolideze legăturile economice cu Europa și să îndeplinească standardele stricte pentru integrarea europeană, inclusiv combaterea corupției, asigurarea transparenței și responsabilității tuturor instituțiilor statului”, - a spus diplomatul.

”Acest eveniment este unul foarte important pentru noi, în contextul implementării reformelor promovate de Guvernul Republicii Moldova. Cred că doar prin eforturi comune putem aduce Europa la noi acasă, prin asigurarea unui nivel înalt de trai al populației, dezvoltarea economiei naționale, creșterea puterii de cumpărare și a competitivității mărfurilor autohtone. Ne bazăm pe sprijinul acordat de progam. Sperăm să eliminăm birocrația pentru a simplifica și moderniza procedurile de import și export”, - a menționat Chiril Gaburici. 

Programul pentru Reforme Structurale este deja al patrulea proiect USAID în țara noastră. Primul a fost lansat în anul 1992 – BIZPRO-Moldova. A urmat BIZTAR, după care și BRITE în valoare de 9 milioane dolari, ajuns la final anul trecut. “Am avut o colaborare fructuoasă cu proiectele anterioare și sperăm să oferim suport noului program”, - a spus directorul executiv AmCham Moldova Mila Malairău.

“Aș ruga ca noul program să acorde o atenție deosebită întreprinderilor mici”, - a specificat directorul executiv al Alianței Întreprinderilor Străine Mici în Moldova (o asociație patronală recent fondată, care unește 40 de companii) Lilia Busuioc. “IMM-urile sunt deosebit de sensibile la schimbări în legislație. Așa, deciziile nepotrivite le pot cauza probleme grave sau falimentul”.

Au vorbit despre necesitatea acordării sprijinului întreprinderilor mici și alți participanți la eveniment. Astfel, am încercat să aflăm mai multe despre planurile noului program referitor la acest subiect într-o discuție cu domnul Douglas Muir.

“Am lucrat în mai multe țări”, - a răspuns directorul Programului. “Și mereu observam aceeași problemă: guvernelor li este greu să înțeleagă, că întreprinderile mici joacă un rol important în economia națională și cer o atenție deosebită. De aceea noi vom avea întâlniri obligatorii cu reprezentanții întreprinderilor mici pentru a le considera problemele prin prisma recomandărilor noastre”.
 

Igor Fomin

Mybusiness.md

Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, 20 de întreprinderi au fost înregistrate în ianuarie 2017, în februarie - 579, în martie - 682, în aprilie - 388, în luna mai - 529, în iunie - 494, în iunie - 618, în august - 455, în septembrie – 502, octombrie - 529, în noiembrie - 648, în decembrie - 462.

Majoritatea noilor întreprinderi (circa 64%) sunt înregistrate în mun. Chișinău. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, Registrul de stat al persoanelor juridice conținea informații privind 169.4 mii de societăți, dintre care 57,8% (97,9 mii) - SRL, 33,3% (56,5 mii) - II , 2,6% (4,5 mii) - SA, 2,2% (3,8 mii) - cooperative, 1,1% (2 mii) - organizații non-profit, 0,9% (1,5 mii) - întreprinderi de stat și întreprinderi municipale. Aproximativ 53% din întreprinderile înregistrate în Moldova sunt specializate în comerțul cu ridicata și cu amănuntul; 12% - lucrează în industria prelucrătoare; 6% - în agricultură; 5% - în sectorul transporturilor; 4% - în sectorul hotelier, 4% - în domeniul imobiliar, 2% - în construcții; 2% - în sectorul financiar, 1% - asistență medicală și asistență socială. În 2016, Moldova a înregistrat 5673 de întreprinderi, în 2015 - 5985, în 2014 - 6263 de întreprinderi.

Pentru comparație, în 2007, în țară erau înregistrate 11480 de întreprinderi.

InfoMarket

Albumul "Death and the Maiden" al violonistei Patricia Kopatchinskaja, originară din Republica Moldova, a obţinut premiul Grammy pentru cea mai bună interpretare a unui ansamblu cameral. Albumul a fost înregistrat împreună cu Orchestra de cameră din Saint Paul, SUA.

"Premiul se datorează unei echipe minunate, toţi membrii orchestrei contribuind prin ideile şi dedicaţia lor", a scris Kopatchinskaja pe pagina sa de facebook. Patricia s-a născut în 1977 la Chişinău, în familia ţambalistului moldovean Victor Copacinschi şi a violonistei Emilia, care au evoluat în orchestra de muzică populară "Fluieraş". Violonista a emigrat cu familia în Austria în 1989. A studiat comopziție şi vioară la universiattea din Viena, iar apoi la conservatorul din Berna.

infotag.md

Unele companii au fost reclamate de clienți la Agenția Pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSC) de zeci de ori. Printre agenții economici, în activitatea cărora au fost semnalate nereguli de către consumatori, sunt companii aeriene, de telefonie mobilă sau furnizori de apă, energie electrică și agent termic.

Potrivit unui raport publicat de APCSC, cele mai multe plângeri au vizat firma ”Biancrus” SRL. În total, 99 de persoane au depus petiții. Compania are ca domenii de activitate prestarea serviciilor hoteliere, saună și masaj. De altfel, din același domeniu sunt și următoarele trei firme care au adunat foarte multe reclamații. Acestea sunt:

    ”Megadesign” SRL – 68 petiții, servicii hoteliere, saună, masaj;
    ”Imperial Torex” SRL – 51 petiții, servicii hoteliere, saună, masaj;
    ”Bon Apart” SRL – 47 petiții, servicii hoteliere, saună, masaj.

În listă mai figurează două companii aeriene autohtone, dar și doi cei mai mari furnizori de telefonie mobilă. Astfel, în topul agenţilor economici reclamaţi multiplu, pe parcursul anului 2017, au mai fost incluse următoarele companii:

    ”Air Moldova” SA – 76 petiții, servicii transport avia;
    ”Orange” SA – 36 petiții, servicii telefonie mobilă;
    ”Moldcell” SA – 33 petiţii, servicii telefonie mobilă;
    ”Fly One” – 29 petiții, servicii transport avia;
    ”Smad Grup” SRL – 20 petiții, comerț online;
    ”Tehnotrade”, magazinul ”Bomba” – 17 petiții, comerț produse electrocasnice;
    ”Fox Mart” SRL – 13 petiții, comerț produse electrocasnice;
    ”Sun Communication” SRL – 12 petiții, servicii comunicații prin cablu;
    ”Panda Tur”SRL – 12 petiții, servicii turistice;
    ”Apă Canal” SA – 17 petiții, servicii comunale, remise conform competenței;
    ”Termoelectrica” SA – 17 petiții, servicii comunale, remise conform competenței;
    ”Infocom” – 12 petiții, servicii comunale, remise conform competenței;
    ”Red Union Fenosa” – 9 petiții, servicii comunale, remise conform competenței;
    ”Kirsan Com” SRL – 9 petiţii, construcții imobiliare;
    ”Blago Grup”SRL – 9 petiţii, comerț cu telefoane mobile;
    ”Sveatoslav Bondarev” SRL – 7 petiții, comerț și reparația telefoanelor mobile.

Anul trecut, la APCSP au fost înregistrate 2.477 petiții, cu 20 la sută mai multe decât în 2016. În raport se menționează că 80 la sută au fost soluționate de inspectorii APCSC, 19% au fost redirecționate către alte autorități, iar 1% sunt în proces de examinare.

bizlaw.md

Tot mai mulţi moldoveni se plâng că le sunt încălcate drepturile la protecţia datelor personale şi la viaţa privată. Numărul petițiilor creşte de la an la an, potrivit Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. Dacă în 2010 au fost depuse doar 15 plângeri, în 2017 numărul acestora a ajuns la 500.

Una dintre cele mai răspândite încălcări este instalarea neautorizată a camerilor de supraveghere.

"Avem în ultimul timp aşa un fenomen mai nou. Am avut cazuri excepţionale când era montată o cameră de supraveghere pe o casă de locuit, filmând ograda vecinului, fiind montată pe al doilea etaj, supraveghea practic toată ograda vecinului", a menţionat Sergiu Bozianu, şeful secţiei CNPDCP.

După ce sunt examinate la Centrul pentru Protecţia Datelor, petițiile ajung în instanță. Amenda maximă este de 15 mii de lei.

"Constatăm şi un număr mare de plângeri, înaintate în privinţa datelor medicale în ceea ce priveşte starea de sănătate. Sunt sesizate fapte sau situaţiile legate cu prelucrarea datelor în sectorul poliţienesc, atunci când agentul constatator sau organul de urmărire penală accesează, verifică sau prelucrează datele personale", a declarat Sergiu Bozianu.

Unii moldoveni spun că ei personal sau cunoscuţi de-ai lor s-au ciocnit cu astfel de situaţii:

"Datele personale sunt folosite des pentru anumite scheme frauduloase, în special în domeniul imobiliar sau cel financiar".

"Ne trezim cu sunete de la firme cosmetice, nu se ştie ce şi cum, te sună şi aşa frumos vorbesc, aceste cazuri îmi pare că ar fi incorecte".

"Fiecare are dreptul la viaţa privată, iar unii infractori folosesc datele din actele de identitate. Este un lucru urât".

"Persoanele fizice urmează să fie mult mai precaute atunci când dezvăluie informaţii despre sine, atunci când furnizează copia buletinului de identitate sau când întocmeşte un contract, menţionând careva date cu caracter personal, atât despre sine, cât şi despre familia sa", a precizat  Sergiu Bozianu.

În data de 28 ianuarie, statele membre ale Consiliului Europei marchează Ziua Protecției Datelor. Asta după ce în 1981, la Strasbourg, a fost adoptată o convenție în acest sens.

publika.md

Alune moldovenești în ciocolatele produse în Italia. 15 producători din țară au semnat deja contracte cu importatorii din peninsulă și spun că străinii apreciază gustul fructelor strânse de pe plantațiile din Moldova.

Ivan Guci s-a lansat în afaceri în 2002, cu o plantație mică de alune. Acum, aceasta a început să rodească, iar agricultorul a căutat o piață de peste hotare.
În vara lui 2015, alături de alți asociați, a făcut un export de probă în Italia. Italienilor le-au plăcut alunele moldovenești, așa că în acest an, a fost semnat primul contract. Un kilogram de alune este vândut cu doi euro. Totuși, până a cuceri piețele altor țări mai este mult de muncă.

"Unite toate împreună, aceste alune reprezintă o masă mai puțin importantă pentru procesare, deoarece aceasta trebuie calibrată suplimentar, pentru a obține acele miezuri care sunt pretabile pentru industrie. După cum vedem, aici vedem toate formele posibile din alun, toate dimensiunile", a menţionat Ivan Guci.

Pentru a dezvolta potențialul, Asociația Producătorilor de Alune urmează să sădească noi plantații, cu arbuști aduși din Italia. Și agricultorii sunt gata să investească, mai ales că această cultură are o productivitate de cel puțin o sută de procente.

"Planificăm să înființăm plantații noi și, în decurs de zece ani, să ajungem la o cifră cât mai mare în plantații, 10, 20, 30 de mii de hectare", a declarat Denis Roibui,  președintele Asociației Producătorilor de Alune.

În prezent, în Moldova sunt 400 de hectare de arbuști de alune.

publika.md

Femeile cu forme, riscă să-şi îndrăgească ţinuta la superlativ dacă apelează la culori. Designerii autohtoni menţionează că femeile noastre au nevoie de mai multă încredere în sine, de aceea pentru a crea colecţii rubensienelor, au pretins să folosească mai multe culori.

Zis şi făcut! Brandurile Georgette şi Sekana au asortat maiestuos culorile pe corpurile voluptuos sculptate ale modelelor. Vorbim de un roşu îndrăzneţ, de un verde smarald ispititor, de accesorii şi desigur de tocuri. Da, da! Nu doar culoarea neagră diminuează din forme.

Zvelte ca nişte adevărate zeiţe, modelele s-au lăsat admirate într-un defileu plus size. Şi-au luat lecţia de stil de la Georgeta Mira şi Natalia Melnic, designeri ce au decis să vină în ajutor femeilor cu forme.

Natalia Melnic, creatoarea brandului Sekana, știe câteva secrete. Pe unele din ele ni le-a divulgat și nouă. „Fiecare femeie îşi doreşte să arate bine, mai ales atunci când are forme rotunjite, iar pentru asta apelați la o ţinută corect asortată, ce v-ar scoate în vileag atuurile.
- Dacă partea de sus este mai proeminentă decât cea de jos, atunci accentuați-o. De obicei aici în ajutor vă vine decolteul în formă de triunghi care lungește figura. De asemenea și accesoriile lungi, de gen mărgele, au aceeași funcție!
- Pentru partea de jos folosiți piese monocromatice. Multitudinea de culori pentru această zonă, poate juca împotriva dumnevoastră.
- Ținuta aleasă nu ar trebui să fie strânsă pe corp, hainele trebuie să se așeze liber, din simplul considerent că nu arată frumos!”

Îmbrăcați pe deasupra un zâmbet și păşiți încrezute în orice ați purta!

madein.md

Un moldovean din sudul țării nu a fost de acord cu ideea că doar automobilele pot fi modificate prin diverse programe de tuning. De aceea, a decis să-și personalizeze tractorul, cu surse și forțe proprii.

Având acasă una dintre versiunile renumitului tractor T-40, produs acum câteva decenii în URSS, proprietarul i-a făcut un „look” care atrage toate privirile celor din jur.

Pe lângă o improvizată bară de protecție frontală cu niște corpuri de iluminat suplimentare și o grilă modificată a pseudo-radiatorului cu un animăluț ciudat în frunte, tractorul mai are niște apărătoare imense de noroi și o caroserie fără urme semnificative de rugină, revopsită în propria gospodărie.

Nu în ultimul rând, special îl mai fac perdelele cu buline din spatele lunetei, dar și o plăcuță cu cifra 350 care ar indica câți CP consideră bărbatul că are sau cel puțin câți și-ar dori să vadă sub capotă :)

Tractorul a fost surprins pe o stradă din orașul Comrat și se pare că este folosit pentru transportul apei potabile.

autoblog.md

Compania Purcari se pregătește să ajungă la cota Bursei de Valori București, scrie profit.ro. Producătorul de vinuri lansează de luni o ofertă publică de vânzare pentru 49% din acțiunile proprii și vine pe piață, conform nivelurilor indicate în intervalul de preț al operațiunii de listare ca o companie cu o valoare de piață de 81,44 milioane euro sau 120,02 milioane euro.

Perioada de subscriere a ofertei intermediată de Raiffeisen Bank și Swiss Capital se încheie pe data de 8 februarie.

Cele 9,80 milioane acțiuni puse în vânzare la prețuri între 19,00 roni/acțiune și 28,00 roni/acțiune, conform prospectului aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), ceea ce ar urma să ridice valoarea operațiunii de piață la 186,20 milioane lei românești (39,90 milioane euro) și 274,40 milioane lei românești (58,81 milioane euro).

Compania operează peste 1.000 de hectare de podgorie și patru platforme de producție în România și Moldova, fiind cel mai premiat producator de vin din Europa Centrală și de Est la Decanter London în perioada 2015-2016. Purcari deține două dintre primele cinci branduri premium din România, având o cotă totală în acest segment de 26%, potrivit Nielsen1.

Compania arată investitorilor că beneficiază de o baza de cheltuieli reduse și de o oferta abundentă de struguri de calitate, pentru a desfasura o afacere extrem de profitabilă. Marja EBITDA pe primele 9 luni 2017 a fost de 33%, în timp ce marja de profit net a crescut la 23%, crescând cu 29%, respectiv 55%, față de aceeași perioadă din 2016.

agora.md

În perioada 16 – 26 ianuarie curent, INP a desfășurat acțiuni de depistare a șoferilor care au instalate la autovehicul dispozitive de iluminare exterioară, faruri de tip xenon.

Astfel, în 10 zile, peste 560 șoferi au fost documentați.

Inspectoratul Național de Patrulare menționează că este interzisă circulația automobilelor care au instalat ilegal faruri de tip xenon, excepție fiind doar pentru cele instalate de producătorul auto în fabrică.

Pentru instalarea luminilor xenon, șoferii se sancționează cu amendă de la 150 la 300 de lei, conform art.228 al Codului Contravențional al RM.

noi.md