În perioada de 23-25 ianuarie o delegație guvernamentală din Tadjikistan va vizita Republica Moldova.  Din delegație fac parte oficiali din Ministerul Muncii, Migrației și Ocupării forței de muncă, Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanțelor al Republicii Tadjikistan și reprezentanți ai Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO).

Vizita are drept scop o documentare prealabilă despre Programul național al Republicii Moldova pentru atragerea remitențelor în economie (PARE 1 + 1), care a fost implementat cu succes din 2011 de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii.


Guvernul Tadjikistan cu sprijinul FAO va pune în aplicare un proiect similar celui din Republica Moldova care va contribui la atragerea remitențelor lucrătorilor emigranți tadjici pentru a investi în dezvoltarea economică și socială a țării lor de băștină.

Agenda vizitei include întrevederi la Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Finațelor, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Organizația Internațională pentru Migrație și Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Totodată oaspeții vor vizita 3 antreprenori beneficiari ai Programului “PARE 1+1”  și Incubatoare de Afaceri.

Mybusiness.md

Amatorii sporturilor de iarnă pot schia şi la noi, fără a pleca în România sau Ucraina. Zeci de oameni şi-au luat schiurile, snowboardurile sau săniile şi au mers astăzi la Călăraşi, acolo unde s-a deschis pârtia. Administratorul spune că zăpada care s-a aşternut în această săptămână este ca o mană cerească.

Oamenii au început să vină la pârtie de la ora zece dimineaţa.

Cei care nu dispun de echipament pentru schiat, îl pot închiria aici cu 200 de lei. Vizitatorii spun că sunt încântaţi de pârtie întrucât traseul este destul de lung, iar preţul este de doar 150 de lei.

"Minunată, bună pârtia, se poate de schiat şi la noi în Moldova. Locuim aproape şi venim aici. Mulţumiţi şi de preţ", a spus un bărbat.

"Pentru Moldova este o pârtie excelentă, îmi pare rău că este puţină zăpadă, dar asta e. În rest e bine. Decât să mergi la o bere, mai bine vii aici", a zis un bărbat.

Începătorii s-au întrecut la căzături.

"Nu sunt specialist în asta, am mai fost de câteva ori în Ucraina şi am făcut acolo câteva antrenamente şi acum vin să fac practică aici", a zis un începător.

S-au distrat de minune şi copiii.

"De patru ori am reuşit să cădem jos. Schiuri am, dar sunt acasă, nu le iau pentru că mă tem un pic să schiez pentru că nu ştiu bine", a zis un copil.

" Îmi place, tata m-a învăţat", a spus un copil.

"Nu mi-a îngheţat mânuţele, nici piciorușele şi e bine cu săniuța", a zis alt copil.

Persoanele cu experienţă le-au dat sfaturi celor începători.

"Să fie îmbrăcat bine, să aibă un strat de subt corect, termo şi să fie stratul exterior aşa cum trebuie, încălţămintea este foarte importantă pentru snowboard atât şi pentru schi. Când cazi trebuie să te grupezi, mâinele aproape de corp", a declarat un bărbat.

Oamenii coboară pârtia cu schiurile, dar revin în vârf cu microbuzul. Totuşi, administratorul intenţionează să contruiască o telecabină.

" Vrem şi proiectăm tot, am fost la Braşov. La cei mai buni proiectanţi care pot să ne ajute şi cu utilajul. De Anul Nou am văzut că nu a fost zăpadă, am crezut că nu va fi şi nu am fost gata 100 % cum trebuie să fie", a declarat Nicolae Rozembac, administrator

Vizitatorii s-au putut încălzi cu mâncare caldă, preparată la ceaun chiar lângă pârtie.

"Am pregătit pentru vizitatorii noştri fripturică de purceluș, mămăligă şi izvar."

"Ca la mama acasă."

Alţi oameni au venit cu mâncarea de acasă.

"Nişte gustări, mici, pepeni muraţi. Am venit să ne odihnim puţin, la oraş e mai cald, se topeşte zăpada, aici nu prea."

Traseul este deschis pentru toţi doritorii 24 de ore din 24, iar pârtia va funcţiona atât timp cât va fi zăpadă şi temperaturi scăzute.

publika.md

Moldoveni aproape că nu consumă marijuana. Despre aceasta arată datele unui studiu publicat de publicaţia britanică The Daily Telegraph, care a realizat o hartă a consumului de marijuana în lume. Moldova se numără printre ţările în care marijuana nu se bucură de popularitate, fiind consumată doar de 0,7% din populaţie.

Potrivit sondajului, un nivel înalt de consum al marijuanei se remarcă în Islanda (18,3%), SUA (16,2%), Nigeria (14,3%), Canada (12,7%) şi Franţa (11,1%). În România, 2% din populaţie fumează marijuana, iar în Ucraina - 2,9%. În Germania, această cifră este de 4,9%, în Marea Britanie - 6,2%, în Italia - 9,2%. În acelaşi timp, în Moldova, marijuana este considerat cel mai popular drog. Anul trecut, Inspectoratul General al Poliţiei a publicat datele despre consumul de droguri în Moldova. Potrivit acestora, mai mult de 7 mii de persoane consumă marijuana. Peste 3,5 mii de oameni consumă opiacee.

infotag.md

SUA vor ajuta Republica Moldova să sporească recolta strugurilor de masă de patru ori, informează NOI.md.

Astfel, Proiectul USAID Agricultura Performantă (USAID/APM) oferă granturi pentru înființarea plantațiilor demonstrative de struguri pe sistemele Pergola sau Gable și dotarea lor cu plase antigrindină sau antiploaie, precum și pentru procurarea echipamentului inovativ.

Experții menționează un șir de avantaje la cultivarea strugurilor de masă prin sistemul de Pergolă sau Gable, utilizate pe larg în țări precum Chile, Italia, Spania și SUA. Utilizarea sistemului de producere a strugurilor de masă Pergola sau Gable sporește recolta de circa patru ori.

Dacă producătorii de struguri obțin prin metode clasice în jur de 10 tone de struguri de masă per hectar, atunci utilizarea sistemului Pergola sau Gable oferă un randament plantației de pînă la 45 de tone de struguri per hectar.

Totodată, sistemele intensive de cultivare a strugurilor de masă garantează struguri și bobițe mai mari, de dimensiuni uniforme și de calitate extra.

Actualmente experiența viticultorilor moldoveni în utilizarea acestor sisteme este extrem de limitată, deși există ”istorii de succes” în țările vecine cu climă similară (România și Ucraina).

Valoarea granturilor pentru tehnologii și practici intensive de producere a strugurilor de masă acordate de proiectul USAID/APM poate fi de pînă la 600 de mii MDL, iar termenul limită de solicitare a granturilor este de 19 februarie 2018.

Informații detaliate despre apelul de finanțare prin granturi sînt disponibile pe pagina http://civic.md/grants/40547-proiectul-usaid-apm-lanseaza-apel-pentru-finantare-prin-granturi-activitatea-demonstrativa-pentru-implementarea-tehnologiilor-si-practicilor-intensive-de-producere-a-strugurilor-de-masa.html .

noi.md

Cristina Railean și Alina Soltan sunt două bune prietene, încă din copilărie, care nu pot sta prea mult despărțite una de alta. Deși au făcut facultatea în orașe diferite, una la Iași, iar alta la ASEM, și-au zis să facă ceva împreună - adică... o linie de încălțăminte, modernă și tinerească, așa cum le place și lor. Ce provocări au întâlnit în creșterea Amma Shoes și ce greșeli cred ele că au făcut, ne-au dezvăluit în cadrul unui interviu pentru ea.md.

Citiți articolul complet

Dacă ar fi să adune toate cămășile tradiționale și iile pe care le-a făcut, ar îmbrăca jumătate de sat. Meșterul popular, Simion Lungu coase costume naționale de aproape trei decenii. Lucrările lui pot fi găsite în garderoba multor interpreți de muzică populară de la noi, dar și peste hotarele țării.

"Asta urmează să fie o cămașă bărbătească, acestea sunt mâinicele. Am cusut sus și jos. Iar acum coasem jos la poale", a declarat Simion Lungu, meșter popular Vădeni, Soroca.

Pe lângă serviciu și lucrul din gospodărie pe care îl face zilnic, Simion Lungu găsește timp și pentru această pasiune a sa. Confecționarea unei piese durează chiar și trei luni. Primele costume le-a cusut pentru ansamblul folcloric din localitate.

"Am mers cu colindul că nu avema bani pentru materiale. Am făcut niște bani și am decis să cumpărăm ața și stofă ca să putem face costumul național. Cu doamna Varvara Buzilă ne-am consultat. Ea a venit cu ideea de a face costumul popular din zoana Sorocii, câmpia Sorocii", a spus Simion Lungu, meșter popular Vădeni, Soroca.

Costumele naționale confecționate de Simion Lungu au ajuns la concetățenii noștri din Germania, Franța, SUA, România, dar și în garderobele multor interpreți de muzică populară de la noi.

"Doamna Ioana Căpraru, suntem mândri că poartă costum de la Vădeni. Și Silvia Zagoreanu poartă catrințe făcute de soția, Mariana Filipovici a comandat la noi un costum",a spus  Simion Lungu, meșter popular Vădeni, Soroca.

Soția lui țese de mai mulți ani catrințe și brâie. Femeia spune că de când l-a cunoscut pe Simion Lungu, şi-a descoperit şi ea pasiunea pentru tot ce înseamnă cusut, croșetat și împletit.

"Am stat de vorbă și vine troleibuzul, am urcat, dar el s-a repezit așa și i-a căzut diplomatul jos. Eu credeam că de acolo acuș vor cădea cărți, caiete, dar au căzut gheme și andrele. Încă de la școală la toate fetele din grupă el ne-a împletit câte o beretă cum era moda atunci. Cumpăram lână și stăteam în rând", a declarat Serafima Lungu, meșter popular Vădeni, Soroca.

Un costum național confecționat de Simion și Serafima Lungu costă de la 3500 de lei în sus.

publika.md

Foto: moldova.org

În industria textilă, de îmbrăcăminte şi încălţăminte lucrează circa 205.000 de oameni, numărul lor scăzând constant în ultimul deceniu. Mai exact, în perioada 2007-2017 numărul de salariaţi a scăzut cu peste 40%. La polul opus, salariul mediu brut a crescut cu 150%, până la circa 2.300 de lei. Media pe economie este de 3.400 de lei.

Salariile mici, de multe ori minimul pe economie, precum şi ascensiunea continuă a pieţelor din Asia au dus la dispariţia a 135.000 de locuri de muncă din industriile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte în perioada 2007-2017. În aceeaşi perioadă însă, salariile celor peste 200.000 de angajaţi rămaşi din domeniu au crescut cu aproape 150%, făcând paşi timizi către de media pe economie. Salariul mediu brut în industriile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte a ajuns anul trecut la 2.300 de lei, fiind în continuare cu circa o treime sub media pe economie. Salariul mediu a fost calculat ca media ponderată pe cele trei sectoare, în contextul în care există variaţii majore între ele. Mai exact, în producţia de îmbrăcăminte salariul mediu brut este de 2.110 lei, faţă de 2.736 în producţia de textile. În cazul industriei de încălţămine, câştigul este undeva la mijloc.

money.ro

Stimați contribuabili, Serviciul Fiscal de Stat a lansat, din 02 ianuarie curent, serviciul „Contul Unic” în cadrul sistemului „Contul curent al contribuabilului”, care permite accesarea on-line a informațiilor despre obligațiile fiscale şi verificarea statutului curent al tuturor restanțelor la Bugetul Public National.

De asemenea, acesta reprezintă un instrument de formare a notei de plată pentru obligațiile fiscale și achitarea ei prin virament la instituțiile financiare unde contribuabilul deține conturi de decontare. În rezultat, contribuabilii au posibilitatea să transfere o singură dată pe lună suma integrală pentru achitarea tuturor impozitelor și taxelor care vor fi redirecționate către destinațiile de buget prestabilite.

Specificăm că implementarea serviciul „Contul unic” are drept scop:
• reducerea efortului depus de către contribuabil pentru achitarea obligațiilor fiscale;
• reducerea numărului de plăți eronate și a costurilor de executare a plăților.

Reiterăm că toți contribuabilii care au acces la serviciile fiscale electronice pot utiliza „Contul unic” accesând serviciul „Contul curent al contribuabilului”.

În situațiile când apar erori sau neconformități la exploatarea serviciului „Contul Unic”, apelați Centrul Unic de Apel al Serviciului Fiscal de Stat la numărul de telefon 08000 1525.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Întreprinderea de Stat „Fiscservinform”

Consumatorii japonezi şi sud-coreeni vor fi primii care vor putea achiziţiona un nou tip de ciocolată, de culoare rubinie. Aceasta este cel de-al patrulea tip de ciocolată creat după ciocolata cu lapte, cea neagră şi cea albă. Anunțul a fost făcut de către grupul Nestlé care o va comercializa, scrie agerpres.

KitKat, principala marcă a grupului Nestlé, va comercializa o ediţie limitată de napolitane de ciocolata rubinie. Acestea vor fi disponibile în şapte magazine până pe 25 ianuarie.

Concepută de maestrul japonez Yasumasa Takagi, această ediţie este destinată să marcheze lansarea acestui nou tip de ciocolată şi va fi limitată la 5.000 de unităţi, cu un preţ de trei euro fiecare.

Începând de la 1 februarie, 80 de magazine temporare vor fi deschise în Japonia pentru a propune un sortiment de ciocolată rubinie pentru Sfântul Valentin. Deliciul va costa între 13 şi 18 euro.

Culoarea ciocolatei obţinută în mod natural, fără adaosul de coloranţi, de arome sau fructe de pădure, graţie unui procedeu secret de producţie. Apariţia unui nou tip de ciocolată este un eveniment în industria ciocolatei, în condiţiile în care ciocolata rubinie a venit la peste 80 de ani de la inventarea ciocolatei albe.

agora.md