Diana Kurata este din Republica Moldova, însă Japonia a devenit casa ei. La Tokyo ea are o familie, pe care o adoră, dar și o afacere în care pune mult suflet – primul restaurant moldovenesc de acolo – „Noroc”, scrie provincial.md.

Provincial: Dvs. ați deschis unicul restaurant moldovenesc la Tokyo. Acum, la 3 ani de la deschidere, care e situația, cu ce realizări vă mândriți? De ce „Noroc”?

Diana Kurata: Este adevărat, noi suntem primii și unicii – eu și soțul meu, Massaki, care am deschis un restaurant moldovenesc. Pe 5 decembrie 2017 vom marca 3 anișori.

Am ales „Noroc”, pentru că întotdeauna mi-a plăcut vorba „Prost să fii – noroc să ai” și vreau ca toată lumea să fie fericită, sănătoasă, bucuroasă – într-un cuvânt norocoasă, de aceea am decis să fie „Noroc”.

Ce ține de realizări, aș enumera mai multe. Am avut filmări la o televiziune japoneză, am făcut multe cunoștințe noi, dar, în primul rând, au aflat japonezii de Moldova, de vinurile noastre și de bucate. La moment, numai eu știu japonezi care au început să facă afaceri cu Moldova, fiind clienții noștri la „Noroc” și le-a plăcut mâncarea și vinurile noastre. De asemenea, avem și suportul Ambasadorului RM în Japonia, Vasile Bumacov, care a susținut un masterclass pentru japonezi în restaurantul nostru.

Citiți articolul complet

300 de şoferi s-au ales cu procese verbale pentru că aveau umbrite geamurile din faţă a maşinii, fapt ce contravine legislaţiei rutiere.

Potrivit INP, operaţiunea Umbriş s-a desfăşurat în toată ţara în perioada 29 octombrie - 6 noiembrie.

Din numărul total al celor sancționați, 20 șoferi au refuzat să înlăture încălcările admise la fața locului, în consecință inspectorii de patrulare le-au ridicat numerele de înmatriculare.

Pentru conducerea unui automobil cu geamurile umbrite, legislația Republicii Moldova prevede a amendă de până la 1.200 de lei cu aplicarea a 3 puncte de penalizare.

publika.md

În Anuarul Statistic al României figurau prenume ca Paracetamol, Termopan, Împărăteasa, Papanaş sau Televizor. Mii de români au nume de animale, păsări, ţări, fructe, instrumente muzicale, organe anatomice, culori, copaci şi multe altele, - comunică realitatea.net.

Într-o clasă de elevi arar mai găsim un Gheorghe, Ion sau Dumitru. Se numesc Roberto, Violeta, Carlito, Alessia.

În România, există mii de persoane care au nume ridicole, ciudate sau chiar obscene. În volumul, intitulat “În constelaţia numelui”, Paraschiv Peţu şi Ionel Torja (2011) au inclus şi o listă inedită a celor mai ciudate nume pe care le poartă românii, scrie click.ro.

În Anuarul Statistic al României figurau prenume ca Paracetamol, Termopan, Împărăteasa, Papanaş sau Televizor. Mii de români au nume de animale, păsări, ţări, fructe, instrumente muzicale, organe anatomice, culori, copaci şi multe altele.

În România trăiesc şi 22 de persoane care se numesc Ministru, iar alţi 10 români se mândresc cu numele Preşedinte.

Alte nume rare: Ticălos (4), Rău (606), Păcătos (11), Mucu (16), Sula/ Sulă (circa o mie), Beţivu (219), Prostu (1 persoană), Lopată (34), Patron (88), Nebunu (850), Blegu (515), sau Expertiza (1), Justiţia (2), Poliţia (3), Facultatea (2), Farmacia (1), Portocala (65), Lămâia (18) şi Semafor (1).

Alți români au preferat numele de personalități: Gagarin (11), Voronin (147), Putin (peste 400), Brejnev (8), Stalin (18), Rasputin (3).

Noutatea bună este că majoritatea tinerilor totuși nu planifică să emigreze – 58%, cu toate că și cota semnificativă de 23% care doresc să plece peste hotare la lucru nu poate să nu fie luată în considerare.

Intenția de a pleca peste hotare, %

Studii peste hotare

În primul rând, intenția de a merge la studii peste hotare este caracteristică absolvenților de licee. Mai mult de jumătate dintre acești tineri sunt locuitorii orașelor (56%), majoritatea covârșitoare vorbesc limba română (97%). Este interesant că predominanța tineretului urban se demonstrează și prin faptul că majoritatea lor de câteva ori pe săptămână conduc mașina, fac cumpărături de haine mai des decât acei care nu planifică să plece peste hotare la studii.Acești tineri sunt cei mai optimiști în ceea ce privește viitorul serviciu – 81% planifică să lucreze conform specialității (în comparație cu 49-67% din celelalte segmente). Într-adevăr, trebuie să fii optimist, dacă ai de gând să depui efortul financiar de a învăța peste hotare. Vârsta lor medie este de 19 ani și jumătate.   

”Oaspetele care lucrează” (traducere a termenului ”gastarbeiter” din germană)

Constatarea alarmantă este că fiecare al patrulea tânăr planifică să plece peste hotare pentru a lucra. 64% dintre aceste persoane sunt din mediul rural, 16% - din Chișinău. Acești tineri sunt economicoși și mai rar își permit să procure o haină nouă. Cea mai mare cotă a acestora deja lucrează (56%). Merită menționat faptul că acești tineri nu prea stau fără de lucru (în rândul lor cota celor care nici nu învață și nici nu lucrează este mai mică decât în celelalte segmente – 23%, față de 26-39%). Deci, ei pleacă nu atât din cauza că nu au de lucru, cât, probabil, din motiv că munca de pe loc nu este suficient de bine remunerată? Fiecare al treilea are dubii că în viitor va lucra conform specialității (față de 14-19% în alte segmente). Ei argumentează această nesiguranță prin faptul că ”există puține locuri de muncă pentru specialitatea lor”. În rândul acestor tineri este ridicată rata celor care au studii profesionale și studii tehnice (16-17%, față de 3-14% în rândul segmentelor care planifică emigrarea cu alte scopuri decât cel de lucru).

Ce ne rămâne?

Cine rămâne în țară? Acei cărora le merge bine aici și care cred că lucrurile în continuare se vor aranja bine pentru ei sau acei cărora nu le merge chiar bine? În timp ce emigrarea atrage în primul rând persoanele care au obținut diploma de studii superioare, majoritatea tinerilor care nu planifică să emigreze pentru lucru, studii sau trai face parte dintre acei tineri care la moment fac universitate.Este trist că, în rândul tinerilor care au absolvit școala profesională, intenția de emigrare este foarte pronunțată – oare cel mai scurt ciclu de studii îi atrage pe acești tineri prin faptul că investiția de timp fie că este mică și pot emigra oricând, fie că ei speră că studiile lor vor fi mai apreciate peste hotare.Emigrarea pentru studii poate fi un beneficiu valoros dacă acești tineri se întorc în țară. Este important doar de înțeles, cum ei ar putea fi motivați să considere angajarea în Moldova ulterior.

HR insights:

1. Tinerii care emigrează peste hotare cu scopul de a studia reprezintă o resursă foarte prețioasă, care poate fi recrutată de pe acum – prin descrierea oportunităților de lucru în Moldova, ca acești tineri să știe pentru ce merită să se întoarcă în țară.
2. Stagiile de practică ar putea fi unul dintre instrumente pentru motivarea tinerilor să rămână în țară – în Moldova doar există oportunități de creștere în carieră, oportunități de dezvoltare profesională. E posibil că tinerii la moment nu cred în aceasta și de aceea trebuie să o vadă cu ochii proprii.

Acest studiu a fost realizat de Magenta Consulting în parteneriat cu METRO Cash&Carry Moldova și Efes Vitanta Moldova Brewery.

Metodologie: Rezultatele cercetării sunt reprezentative la nivel național în rândul populației de 18-25 de ani, cu o marjă de eroare de +/- 4.8%, la un nivel de încredere de 95%. Studiul a fost realizat pe un eșantion probabilistic stratificat multistadial pe 409 respondenți. Datele au fost colectate în perioada 9 - 18 iulie 2017 la telefon, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

consulting.md

Autorizaţia de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia nu va mai fi obţinută de persoana care planifică să amplaseze construcţii în zona drumului.

Conform modificărilor operate la art. 9 alin. (1) din Legea drumurilor, amplasarea obiectivelor în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia se va efectua numai în baza autorizaţiei de amplasare a obiectivului, eliberată de către administratorul drumului la solicitarea autorității administrației publice locale în cadrul procedurii de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare și a autorizației de construire, conform Legii nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie.
În Monitorul Oficial nr. 371-382 din 27 octombrie 2017 a fost publicată Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.185 din 21 septembrie 2017, prin care s-au aprobat modificări şi completări la Legea drumurilor nr. 509/1995.

Autorizația de amplasare se va emite în baza cererii emitentului autorizației de construire, în termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Cererea depusă va trebui să conțină date privind numele, prenumele sau denumirea, adresa persoanei fizice sau juridice, datele de contact ale solicitantului autorizației de construire, precum și numărul și data prescripțiilor tehnice, emise de administratorul drumului, și ale certificatului de urbanism pentru proiectare.

La cererea depusă se vor anexa următoarele documente:
a) documentația de proiect, elaborată şi verificată în modul stabilit;
b) avizul Inspectoratului Național de Patrulare (obținut de emitentul autorizației de construire).

Prescripțiile tehnice se vor elibera în baza cererii emitentului certificatului de urbanism pentru proiectare, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Cererea depusă trebuie să conțină date privind numele, prenumele sau denumirea, adresa persoanei fizice sau juridice, datele de contact ale solicitantului certificatului de urbanism pentru proiectare, precum și obiectivul, locul amplasării acestuia și numărul cadastral al terenului pe care va fi amplasat obiectivul. La cerere se va anexa planul de amplasare a obiectivului, cu indicarea poziției kilometrice a obiectivului în raport cu drumul public.

În cazul lipsei autorizației de amplasare a obiectivului în zona drumului public și/sau în zonele de protecție ale acestuia, administratorul drumului va notifica proprietarului obiectivului necesitatea demolării, termenul fiind 60 de zile de la data notificării. În urma notificării, proprietarul va fi obligat să inițieze lucrările de demolare din cont propriu, fiind restabilită continuitatea elementelor geometrice ale drumului.

Demolarea obiectivelor din zona drumului public şi/sau din zonele de protecție ale acestuia se va efectua în temeiul autorizației de desființare, care se acordă în baza Legii nr. 163/2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, pentru care emitentul acesteia va solicita de la administratorul drumului public acordul de desființare. Acest act se va emite după aceleași reguli de procedură ca și autorizația de amplasare a obiectivului în zona drumului public.

Obiectivul de deservire amplasat în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia va trebui să fie dotat cu WC public, gratis.

Totodată, din Lege a fost exclusă prevederea care stabilea că în cazul modificării genului de activitate sau a destinaţiei obiectivului, al reconstrucţiei totale sau parţiale a acestuia, precum şi al schimbării proprietarului, administratorul drumului urma să elibereze o nouă autorizaţie de amplasare a obiectivului în condiţii noi în baza cererii proprietarului acestuia.

Totodată, Legea drumului a fost completată cu prevederi care stabilesc expres că se interzice amplasarea obiectivelor:
a) la intersecția drumurilor publice, dacă nu se respectă asigurarea vizibilității;
b) în zona drumurilor publice, în cazul în care drumul este proiectat în curbă şi nu se asigură securitatea participanților la traficul rutier;
c) în zona nodurilor rutiere, pe benzile de separare, în intersecțiile cu circulație în sens giratoriu.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Cantitatea de miere produsă în acest an în Republica Moldova este mai mare decât în anul trecut.

Astfel, cele 194 mii de familii de albine din 6 117 stupine pașaportizate în republică au produs în anul 2017 circa cinci mii de tone de miere. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), productivitatea medie a unei familii de albine a constituit în acest an 25 kg, cu 3 kg mai mult decât în 2016.

ANSA a efectuat controlae la 83% din numărul de familii înregistrate, fiind verificate în special albinăriile cu un număr mai mare de familii, și a stabilit că acestea sunt pregătite pentru iernat.

”S-a constatat că majoritatea relativă a stupilor sunt amplasate corespunzător cerinţelor actuale, albinile sunt asigurate cu o cantitate suficienta de hrană pentru perioada rece a anului şi pregatite către iernat. Starea albinelor este satisfăcătoare-bună. Deţinătorii de stupine au aplicat măsuri concrete de protecţie împotriva maladiilor infecţioase şi parazitare în apicultură”, se arată într-un comunicat de presă al ANSA.

Menționăm că în anul trecut Republica Moldova a exportat peste 3 100 de tone de miere în 20 de țări, în valoare de peste $8,8 mil.

Apicultorii din R. Moldova solicită autorităților să depună eforturi pentru diversificarea pieţei externe unde ar putea fi exportată mierea moldovenească.

noi.md

Foto: moldova-today.com

Compania germană Kaufland planifică deschiderea a circa 15 de magazine în Moldova, inclusiv unul în Găgăuzia, scrie unimedia.info referitor la gagauzinfo.md. 

Administratorul Kaufland, Gabriel Vinte a spus că așteaptă în curând deschiderea primelor trei magazine în Chișinău, transmite gagauzinfo.md.

"Nu ne dorim dezvoltarea magazinelor doar în Chișinău. Planificăm să le deschidem și în afara Chișinăului, posibil și în Comrat", a declarat Gabriel Vinte în cadrul unui forum de investiții din Găgăuzia.

Salariul mediu al angajaților rețelei de magazine ar fi 7500 de lei, a mai adăugat administratorul companiei.

Ce de-al şaptelea program al Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD 7) va fi accesibil pentru producătorii agricoli din Moldova începând cu noul an. Anunţul a fost făcut de directorul Unităţii Consolidate pentru Implementarea Programelor (UCIP) IFAD, Victor Roşca.

Potrivit agenţiei INFOTAG, luni, în cadrul unei conferinţe de presă, el a spus că "programul este conceput pentru susţinerea întreprinderilor agricole şi adaptarea producţiei la schimbările climaterice. La elaborarea acestuia s-a ţinut cont de necesităţile producătorilor agricoli şi de programele naţionale din complexul agroindustrial".

Directorul a comunicat că programul are un buget de $23 mil. şi este prevăzut pentru o perioadă de şase ani. Astfel, $18,2 mil. vor fi acordaţi Moldovei sub formă de împrumut pentru o perioada de 25 de ani, cu o perioadă de graţie de cinci ani, la o rată de 1,25%. Pentru susţinerea agricultorilor au fost oferite două granturi a câte $500 mii pentru asistenţa tehnică.

Potrivit lui, programul este format din două componente - granturi pentru susţinerea întreprinderilor şi credite. Prima componentă ţine de gestionarea resurselor apelor în contextul schimbărilor climaterice. Finanţarea este accesibilă pentru un grup de fermieri care au nevoie de susţinere pentru construcţia unui sistem de irigare şi pentru reparaţia unor segmente de drumuri care leagă zonele de producere cu zonele de păstrare sau de trecere a producţiei. În premieră va fi acordată asistenţă pentru reabilitarea rezervoarelor pentru colectarea şi folosirea la irigare a apelor de ploaie. Suma maximă a grantului pentru un grup de fermieri este $200 mii.

"În următorii şase ani planificăm să finanţăm 23 de proiecte pentru crearea unei reţele de apeduct pentru irigare, să reabilităm sau să construim 12 segmente de drumuri şi să reabilităm aproximativ cinci rezervoare de apă", as spus Roşca.

El a menţionat că, pentru a obţine finanţare, agricultorii trebuie să contribuie cu minimum 15% din valoarea proiectului, iar jumătate din această sumă poate fi acoperită de autorităţile publice locale.

Managerul pentru credite UCIP-IFAD, Elena Burlacu, a menţionat că în cadrul celei de-a doua componente, întreprinderile mici şi mijlocii pot obţine un credit în valoare de până la $250 mii, iar împrumutul poate fi obţinut şi în monedă naţională. Creditul este acordat pe un termen de opt ani cu o perioadă de graţie de patru ani. Pentru tinerii antreprenori ce activează în agricultură sau în mediu rural suma maximă a creditului este de 700 mii lei ($40 mii). Pentru întreprinderile mici se acordă un împrumut de 150 mii lei ($8,5 mii) pe un termen de cinci ani.

"Cea de-a doua componentă prevede şi crearea unui fond de garantare a creditelor. Acesta îi va ajuta pe antreprenori să acceseze creditele, deoarece, deseori, problema obţinerii împrumuturilor constă în lipsa bunurilor pentru gaj", a spus ea.

infotag.md

O companie bine cunoscută pentru oferta de periferice pentru gaming, Razer a dezvăluit primul smartphone din portofoliu, un produs high-end optimizat pentru a oferi o experienţă perfect cursivă chiar şi în cele mai solicitante jocuri de Android, scrie go4it.ro.

Anunţat în data de 1 noiembrie, Razer Phone poate fi obţinut la precomandă pentru suma de 750 euro, livrările fiind programate începând cu data de 17 noiembrie.

Razer Phone are ca principal element de atracţie ecranul Ultramotion Display de 5.7”, cu rezoluţie 1440p şi rată variabilă de actualizare a imaginii ce poate urca până la 120 Hz. Întâlnit şi la ultima versiune a tabletei iPad Pro, ecranul cu rată de refresh la 120Hz promite o claritate net superioară în scenele cu mişcări rapide din jocuri, comparabilă celei obţinută cu monitoarele de gaming pentru PC.

Sub capotă, Razer Phone ascunde o configuraţie motorizată de chipsetul Snapdragon 835, ajutată cu nu mai puţin de 8GB memorie RAM DDR4 şi 64GB memorie internă de tip UFS, capabilă să atingă viteze impresionante la operaţiile de scriere/citire a datelor. Pentru cei care au nevoie de mai mult, slotul micro SD acceptă capacităţi de până la 2TB.

Ambiţios, dar cu un design suficient de convenţional pentru folosirea de zi cu zi, Razer Phone se mulţumeşte doar cu un acumulator de 4000 mAh, cam mic pentru sesiunile prelungite de jocuri. Însă acesta poate fi încărcat în timp record, graţie tehnologiei Qualcomm QuickCharge 4.0+.

agora.md

Anul trecut, în 2016, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a realizat un top 10 al celor mai solicitate meserii. Astfel, de cele mai multe ori, angajatorii din Republica Moldova caută Cusători, Muncitori auxiliari, Confecționeri, Vânzători, Tricoteri, Medici, Operatori la calculatoare, Contabili, Șoferi. Din acest punct de vedere, datele despre opțiunile tinerilor de azi oferă posibilitatea de a pronostica din timp nișele profesionale ce vor fi mai solicitate în viitor.

Jumătate din tineri nu știu unde vor să lucreze

Circa 49% dintre respondenți sunt nesiguri în privința postului dorit. În schimb, aproximativ 45% din respondenți știu exact funcția și compania unde vor să lucreze. Persoanele care lucrează și învață în același timp știu postul și compania unde doresc să lucreze într-o măsură mai mare decât cei care doar învață. Acest fapt confirmă că practica oferă o viziune mai clară asupra responsabilităților pe care le implică o profesie sau alta.



În ce măsură cunoașteți sau sunteți sigur pe ce post și în care companii doriți să lucrați după absolvirea studiilor? Vă rog să răspundeți utilizând o scală de la 1 la 10 unde 1 – total nesigur și 10 - știu exact postul și compania unde vreau să lucrez.

Tinerii aleg munca calificată

Viitorul Republicii Moldova arată destul de optimist. Tinerii de azi optează în continuare pentru un loc de muncă calificat, ce solicită studii superioare. În același timp, se observă orientarea spre posturile cotate la nivel internațional și care pot fi practicate ușor și peste hotare. Cea mai mare rată a tinerilor care si-au definitivat profesia planifică sa lucreze în domenii care țin de cea mai populară facultate –de economie. Astfel, 13% dintre tineri care au intrat în această categorie au indicat unul dintre următoarele domenii: contabilitate (cel mai des menționat), „științe ale economiei” la general, finanțe, marketing, business și administrare. 10% au specificat medicina. 9% au indicat domenii care țin de inginerie și tehnologie, 6% - construcții și tot atâția – IT și drept, 5% - ordinea publică, aceeași cotă – învățământ și tot atâția planifică să lucreze în calitate de bucătari. Iar cererea mare de cusători declarată de ANOFM sunt dispuși să o acopere 3% dintre respondenți.

Alegerea profesiei pe care vrem să o practicăm, de cele mai multe ori, ține de nivelul de deschidere spre ceva nou. Persoanele mai conservatoare vor alege profesii cu venit sigur, care au rezistat în timp, cum ar fi cea de avocat sau medic.  Cele mai non-conformiste – profesii ce implică și o anumită doză de risc în privința salarizării și stabilității. Astfel, printre profesiile enumerate liber de respondenți, cu 0.7% se regăsesc specialitățile creative, ca cea de designer, fotograf, ghid, artist sau actor și chiar și cea de dirijor.

Acest studiu a fost realizat de Magenta Consulting în parteneriat cu METRO Cash&Carry Moldova și Efes Vitanta Moldova Brewery.

Metodologie: Rezultatele cercetării sunt reprezentative la nivel național în rândul populației de 18-25 de ani, cu o marjă de eroare de +/- 4.8% la un nivel de încredere de 95%. Studiul a fost realizat pe un eșantion probabilistic stratificat multistadial pe 409 respondenți. Datele au fost colectate în perioada 9 - 18 iulie 2017 la telefon, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

consulting.md