Unele companii au fost reclamate de clienți la Agenția Pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSC) de zeci de ori. Printre agenții economici, în activitatea cărora au fost semnalate nereguli de către consumatori, sunt companii aeriene, de telefonie mobilă sau furnizori de apă, energie electrică și agent termic.

Potrivit unui raport publicat de APCSC, cele mai multe plângeri au vizat firma ”Biancrus” SRL. În total, 99 de persoane au depus petiții. Compania are ca domenii de activitate prestarea serviciilor hoteliere, saună și masaj. De altfel, din același domeniu sunt și următoarele trei firme care au adunat foarte multe reclamații. Acestea sunt:

    ”Megadesign” SRL – 68 petiții, servicii hoteliere, saună, masaj;
    ”Imperial Torex” SRL – 51 petiții, servicii hoteliere, saună, masaj;
    ”Bon Apart” SRL – 47 petiții, servicii hoteliere, saună, masaj.

În listă mai figurează două companii aeriene autohtone, dar și doi cei mai mari furnizori de telefonie mobilă. Astfel, în topul agenţilor economici reclamaţi multiplu, pe parcursul anului 2017, au mai fost incluse următoarele companii:

    ”Air Moldova” SA – 76 petiții, servicii transport avia;
    ”Orange” SA – 36 petiții, servicii telefonie mobilă;
    ”Moldcell” SA – 33 petiţii, servicii telefonie mobilă;
    ”Fly One” – 29 petiții, servicii transport avia;
    ”Smad Grup” SRL – 20 petiții, comerț online;
    ”Tehnotrade”, magazinul ”Bomba” – 17 petiții, comerț produse electrocasnice;
    ”Fox Mart” SRL – 13 petiții, comerț produse electrocasnice;
    ”Sun Communication” SRL – 12 petiții, servicii comunicații prin cablu;
    ”Panda Tur”SRL – 12 petiții, servicii turistice;
    ”Apă Canal” SA – 17 petiții, servicii comunale, remise conform competenței;
    ”Termoelectrica” SA – 17 petiții, servicii comunale, remise conform competenței;
    ”Infocom” – 12 petiții, servicii comunale, remise conform competenței;
    ”Red Union Fenosa” – 9 petiții, servicii comunale, remise conform competenței;
    ”Kirsan Com” SRL – 9 petiţii, construcții imobiliare;
    ”Blago Grup”SRL – 9 petiţii, comerț cu telefoane mobile;
    ”Sveatoslav Bondarev” SRL – 7 petiții, comerț și reparația telefoanelor mobile.

Anul trecut, la APCSP au fost înregistrate 2.477 petiții, cu 20 la sută mai multe decât în 2016. În raport se menționează că 80 la sută au fost soluționate de inspectorii APCSC, 19% au fost redirecționate către alte autorități, iar 1% sunt în proces de examinare.

bizlaw.md

Tot mai mulţi moldoveni se plâng că le sunt încălcate drepturile la protecţia datelor personale şi la viaţa privată. Numărul petițiilor creşte de la an la an, potrivit Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. Dacă în 2010 au fost depuse doar 15 plângeri, în 2017 numărul acestora a ajuns la 500.

Una dintre cele mai răspândite încălcări este instalarea neautorizată a camerilor de supraveghere.

"Avem în ultimul timp aşa un fenomen mai nou. Am avut cazuri excepţionale când era montată o cameră de supraveghere pe o casă de locuit, filmând ograda vecinului, fiind montată pe al doilea etaj, supraveghea practic toată ograda vecinului", a menţionat Sergiu Bozianu, şeful secţiei CNPDCP.

După ce sunt examinate la Centrul pentru Protecţia Datelor, petițiile ajung în instanță. Amenda maximă este de 15 mii de lei.

"Constatăm şi un număr mare de plângeri, înaintate în privinţa datelor medicale în ceea ce priveşte starea de sănătate. Sunt sesizate fapte sau situaţiile legate cu prelucrarea datelor în sectorul poliţienesc, atunci când agentul constatator sau organul de urmărire penală accesează, verifică sau prelucrează datele personale", a declarat Sergiu Bozianu.

Unii moldoveni spun că ei personal sau cunoscuţi de-ai lor s-au ciocnit cu astfel de situaţii:

"Datele personale sunt folosite des pentru anumite scheme frauduloase, în special în domeniul imobiliar sau cel financiar".

"Ne trezim cu sunete de la firme cosmetice, nu se ştie ce şi cum, te sună şi aşa frumos vorbesc, aceste cazuri îmi pare că ar fi incorecte".

"Fiecare are dreptul la viaţa privată, iar unii infractori folosesc datele din actele de identitate. Este un lucru urât".

"Persoanele fizice urmează să fie mult mai precaute atunci când dezvăluie informaţii despre sine, atunci când furnizează copia buletinului de identitate sau când întocmeşte un contract, menţionând careva date cu caracter personal, atât despre sine, cât şi despre familia sa", a precizat  Sergiu Bozianu.

În data de 28 ianuarie, statele membre ale Consiliului Europei marchează Ziua Protecției Datelor. Asta după ce în 1981, la Strasbourg, a fost adoptată o convenție în acest sens.

publika.md

Alune moldovenești în ciocolatele produse în Italia. 15 producători din țară au semnat deja contracte cu importatorii din peninsulă și spun că străinii apreciază gustul fructelor strânse de pe plantațiile din Moldova.

Ivan Guci s-a lansat în afaceri în 2002, cu o plantație mică de alune. Acum, aceasta a început să rodească, iar agricultorul a căutat o piață de peste hotare.
În vara lui 2015, alături de alți asociați, a făcut un export de probă în Italia. Italienilor le-au plăcut alunele moldovenești, așa că în acest an, a fost semnat primul contract. Un kilogram de alune este vândut cu doi euro. Totuși, până a cuceri piețele altor țări mai este mult de muncă.

"Unite toate împreună, aceste alune reprezintă o masă mai puțin importantă pentru procesare, deoarece aceasta trebuie calibrată suplimentar, pentru a obține acele miezuri care sunt pretabile pentru industrie. După cum vedem, aici vedem toate formele posibile din alun, toate dimensiunile", a menţionat Ivan Guci.

Pentru a dezvolta potențialul, Asociația Producătorilor de Alune urmează să sădească noi plantații, cu arbuști aduși din Italia. Și agricultorii sunt gata să investească, mai ales că această cultură are o productivitate de cel puțin o sută de procente.

"Planificăm să înființăm plantații noi și, în decurs de zece ani, să ajungem la o cifră cât mai mare în plantații, 10, 20, 30 de mii de hectare", a declarat Denis Roibui,  președintele Asociației Producătorilor de Alune.

În prezent, în Moldova sunt 400 de hectare de arbuști de alune.

publika.md

Femeile cu forme, riscă să-şi îndrăgească ţinuta la superlativ dacă apelează la culori. Designerii autohtoni menţionează că femeile noastre au nevoie de mai multă încredere în sine, de aceea pentru a crea colecţii rubensienelor, au pretins să folosească mai multe culori.

Zis şi făcut! Brandurile Georgette şi Sekana au asortat maiestuos culorile pe corpurile voluptuos sculptate ale modelelor. Vorbim de un roşu îndrăzneţ, de un verde smarald ispititor, de accesorii şi desigur de tocuri. Da, da! Nu doar culoarea neagră diminuează din forme.

Zvelte ca nişte adevărate zeiţe, modelele s-au lăsat admirate într-un defileu plus size. Şi-au luat lecţia de stil de la Georgeta Mira şi Natalia Melnic, designeri ce au decis să vină în ajutor femeilor cu forme.

Natalia Melnic, creatoarea brandului Sekana, știe câteva secrete. Pe unele din ele ni le-a divulgat și nouă. „Fiecare femeie îşi doreşte să arate bine, mai ales atunci când are forme rotunjite, iar pentru asta apelați la o ţinută corect asortată, ce v-ar scoate în vileag atuurile.
- Dacă partea de sus este mai proeminentă decât cea de jos, atunci accentuați-o. De obicei aici în ajutor vă vine decolteul în formă de triunghi care lungește figura. De asemenea și accesoriile lungi, de gen mărgele, au aceeași funcție!
- Pentru partea de jos folosiți piese monocromatice. Multitudinea de culori pentru această zonă, poate juca împotriva dumnevoastră.
- Ținuta aleasă nu ar trebui să fie strânsă pe corp, hainele trebuie să se așeze liber, din simplul considerent că nu arată frumos!”

Îmbrăcați pe deasupra un zâmbet și păşiți încrezute în orice ați purta!

madein.md

Un moldovean din sudul țării nu a fost de acord cu ideea că doar automobilele pot fi modificate prin diverse programe de tuning. De aceea, a decis să-și personalizeze tractorul, cu surse și forțe proprii.

Având acasă una dintre versiunile renumitului tractor T-40, produs acum câteva decenii în URSS, proprietarul i-a făcut un „look” care atrage toate privirile celor din jur.

Pe lângă o improvizată bară de protecție frontală cu niște corpuri de iluminat suplimentare și o grilă modificată a pseudo-radiatorului cu un animăluț ciudat în frunte, tractorul mai are niște apărătoare imense de noroi și o caroserie fără urme semnificative de rugină, revopsită în propria gospodărie.

Nu în ultimul rând, special îl mai fac perdelele cu buline din spatele lunetei, dar și o plăcuță cu cifra 350 care ar indica câți CP consideră bărbatul că are sau cel puțin câți și-ar dori să vadă sub capotă :)

Tractorul a fost surprins pe o stradă din orașul Comrat și se pare că este folosit pentru transportul apei potabile.

autoblog.md

Compania Purcari se pregătește să ajungă la cota Bursei de Valori București, scrie profit.ro. Producătorul de vinuri lansează de luni o ofertă publică de vânzare pentru 49% din acțiunile proprii și vine pe piață, conform nivelurilor indicate în intervalul de preț al operațiunii de listare ca o companie cu o valoare de piață de 81,44 milioane euro sau 120,02 milioane euro.

Perioada de subscriere a ofertei intermediată de Raiffeisen Bank și Swiss Capital se încheie pe data de 8 februarie.

Cele 9,80 milioane acțiuni puse în vânzare la prețuri între 19,00 roni/acțiune și 28,00 roni/acțiune, conform prospectului aprobat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), ceea ce ar urma să ridice valoarea operațiunii de piață la 186,20 milioane lei românești (39,90 milioane euro) și 274,40 milioane lei românești (58,81 milioane euro).

Compania operează peste 1.000 de hectare de podgorie și patru platforme de producție în România și Moldova, fiind cel mai premiat producator de vin din Europa Centrală și de Est la Decanter London în perioada 2015-2016. Purcari deține două dintre primele cinci branduri premium din România, având o cotă totală în acest segment de 26%, potrivit Nielsen1.

Compania arată investitorilor că beneficiază de o baza de cheltuieli reduse și de o oferta abundentă de struguri de calitate, pentru a desfasura o afacere extrem de profitabilă. Marja EBITDA pe primele 9 luni 2017 a fost de 33%, în timp ce marja de profit net a crescut la 23%, crescând cu 29%, respectiv 55%, față de aceeași perioadă din 2016.

agora.md

În perioada 16 – 26 ianuarie curent, INP a desfășurat acțiuni de depistare a șoferilor care au instalate la autovehicul dispozitive de iluminare exterioară, faruri de tip xenon.

Astfel, în 10 zile, peste 560 șoferi au fost documentați.

Inspectoratul Național de Patrulare menționează că este interzisă circulația automobilelor care au instalat ilegal faruri de tip xenon, excepție fiind doar pentru cele instalate de producătorul auto în fabrică.

Pentru instalarea luminilor xenon, șoferii se sancționează cu amendă de la 150 la 300 de lei, conform art.228 al Codului Contravențional al RM.

noi.md

Centrul pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri (CEDA), cu suportul financiar al Agenției Austriece pentru Dezvoltare, a lansat proiectul “Reconceptualizarea orientării profesionale și consilierii în carieră (REVOCC 2)”.

Bugetul proiectului este estimat la circa 900000 Euro și va fi implementat până în 2021. REVOCC 2 reprezintă o continuitate a proiectului REVOCC 1, care a fost implementat în perioada 1 Decembrie 2014 – 30 Noiembrie 2017.
 
În cadrul proiectului REVOCC 1 a fost elaborat modulul ”Dezvoltarea personală și proiectarea carierei”, care se predă acum în toate instituțiile de învățământ. De asemenea, în cadrul proiectului au fost create 4 Centre de Ghidare în Carieră în incinta structurilor teritoriale ANOFM din Soroca, Cahul și Chișinău, de serviciile cărora au beneficiat deja peste 10 000 de tineri.

Noul proiect, REVOCC 2, va continua aceste intervenții. În particular, profesorii din sistemul de învățământ vor beneficia de instruiri privind ghidarea tinerilor în carieră. De asemenea, proiectul va sprijini îmbunătățirea serviciilor de ghidare la nivel local și va susține deschiderea altor 4 centre de ghidare în carieră la nivel local. Pentru tineri vor fi organizate internshipuri, activități de master class, vizite la întreprinderi, forumuri ale profesiilor, mese rotunde, școli de vară, etc. Persoanele în căutarea unui loc de muncă vor beneficia de instruire profesională și suport în angajare.

Pentru femei vor fi organizate instruiri privind inițierea unei afaceri și, în baza unui concurs, o parte din ele vor primi granturi mici pentru inițiarea afacerii, servicii de consiliere și mentoring.

„Proiectul își propune să sprijine tinerii din Republica Moldova în deciziile de carieră, pentru ca ele să se bazeze pe necesitățile pieței muncii și, ca rezultat, să crească rata angajării și a productivității muncii în economia națională”, a declarat Sofia Șuleanschi, director CEDA. Ea a subliniat că aceste eforturi sunt realizate împreună cu partenerii strategici ai proiectului, ANOMF și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, dar și cu autoritățile locale, ca tinerii să aibă parte de un viitor mai bun, acasă.

Numărul beneficiarilor direcți ai proiectului REVOCC 2 se estimează la circa 3000 de persoane, iar indirecți – aproximativ la 358,000 de persoane.

Republica Moldova are unul dintre cele mai ridicate niveluri de offshorizare a activității economice, sociale și politice. Declarația a fost făcută de Veaceslav Negruță, expert Transparency International, în cadrul emisiunii „Politica” de la postul de televiziune TV8, transmite IPN.

Potrivit lui, în Republica Moldova, pe lângă faptul că tot ce înseamnă achiziție publică, începând de la farmaceutice, birotică sunt contracte cu companii care au în spate beneficiari din zone offshore, o bună parte din clădiri au în spate persoane offshorizate și e vorba de valoare enorm de mare. „Este adevărat că multe lucruri care s-au întâmplat în sectorul financiar și bancar nu era să aibă loc dacă erau eliminate aceste companii offshore care au participat”, spune Veaceslav Negruță.

Expertul susține că în Moldova sunt trei instituții care au în competența lor monitorizarea a tot ce se cheamă activități cu astfel de companii - Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională pentru Piața Financiară și Consiliul Național Anticorupție. „Toate aceste trei instituții au liste proprii care în dependență de domeniul lor de activitate includ țări cu risc sporit de astfel de tranzacții cu offshore”, a adăugat Veaceslav Negruță.

Potrivit lui, în Republica Moldova au existat cel puțin trei încercări într-o perioadă relativ scurtă de a face regulă în domeniul ce ține de offshorizarea tranzacțiilor, în special în ceea ce privește tranzacțiile cu bani publici. Toate încercările de a deoffshoriza tranzacțiile în Republica Moldova care vizau banul public au eșuat.

În opinia expertului, pentru cercurile politice și ale autorităților din Republica Moldova sensibilitatea este extrem de mare când se pune problema de deoffshorizare. „Modificarea legislației este necesară astfel ca să satisfacem interesele de aici și banul care este produs în Moldova din activități economice ulterior să fie reinvestit aici, dar nu să fie extras în zone offshore, banul public care cu greu este adunat sub formă de impozite să nu fie prin scheme și licitații trucate scos din nou în zone offshore și să nu avem impresia că investițiile străine care vin în Moldova 60-70% de fapt sunt bani anterior extrași tot din Republica Moldova, ci să vină investiții adevărate, veritabile care aduc cu sine și tehnologii, și servicii noi”, a afirmat expertul Transparency International.

ipn.md

Compania Rotang SK și-a inceput activitatea în anul 2013, fiind cel mai mare producător de mobilă din rattan sintetic în Moldova. Acesta este un material plastic creat după o tehnologie unică de compania Rotang SK, iar toate produsele confecționate din acest material sunt durabile și fiabile. Un analog al acestui material practic nu există.

Rattanul rezistă la temperaturi de la -40° C până la + 45° C, menținându-și aspectul inițial, dar și proprietățile practice, iar spre deosebire de mobilierul din plastic obișnuit, acesta nu se contractă și nu crapă.

În anul 2015 producătorul a lansat pe piață un produs unic - săniile din rattan. Acestea sunt destul de trainice, având o carcasă din metal cu o grosime de 1,5 mm, care oferă produsului o rezistență destul de mare. Astfel săniile din rattan „made in Moldova” sunt concepute în așa fel încât să servească timp îndelungat.

De asemenea aceste sănii au o serie de avantaje: ele sunt uşoare, construcţia împletită se adaptează la corpul copilului și datorită bazei sale elastice, asigură confortul şi comoditatea pe toată durata plimbării de iarnă.

Prețul unei astfel de sanii este de 1000 de lei.

madein.md