Compania de lactate JLC a fost astăzi vizitată de experții de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Controlul vine după o expertiză de laborator publicată de logos.press.md care a arătat că o multitudine de produse lactate de pe rafturile magazinelor noastre nu conțin grăsimi de proveniență animală. Printre produsele cu cea mai mare fracție de grăsimi de proveniență străină se numărau anume cele de la JLC.

În urma verificărilor de astăzi, cei de la JLC au declarat că datele expertizei nu corespund adevărului.

„Pentru noi e neclar cine a colectat aceste probe și de ce. Suntem foarte revoltați. Am fi făcut și o conferință de presă, dar șefa noastră este în deplasare în Kazahstan. Noi credem că probele au fost falsificate. Vom face ziua ușilor deschise pentru presă și vom arăta totul: de la primirea laptelui, până la produsul finit”, a declarat, cu lacrimi în ochi, tehnologul șef al JLC, Olga Obuhova.

Directorul comercial al JLC, Veaceslav Digol, a susținut spusele colegei sale.

„Nu știu cum au fost făcute probele astea și în baza la ce. Noi acum nu putem dovedi nimic, pentru că produsele din partida aceea deja au fost nimicite. Dar pot vă spun că, spre exemplu, brânza „Grăuncior”, dacă nu ar avea lapte și ar fi pe bază vegetală, nu ar putea avea granulele ei specifice. Din grăsime vegetală ele nu se formează. Ce sens are întreprinderea să pună ceva în plus în produs, să-l facă mai scump, ca să formeze artificial grăunțele, dacă ele se formează natural?”, se întreabă Digol. El mai adaugă că procentul de grăsimi străine din produsele supuse expertizei nu s-a calculcat din masa totală a produsului, ci din fracția de grăsime. Adică dacă în tabelul apărut în presă brânza de casă de la JLC are grăsimi străine în proporție de aproape 96%, acestea sunt calculate din totalul de 6% de grăsime al produsului.

În timp ce compania afirmă că ANSA a venit la cererea lor, cei de la agenție afirmă că s-au autosesizat din presă.

„Astăzi a fost verificat lanțul tehnologic, condițiile de producere, constatarea activității la moment și s-au ridicat probe din întreprindere și din produsele finite din magazinul specializat. Probele vor fi verificate pe criteriul calității și siguranței. Rezultatele vor fi în decurs de 5 zile”, a anunțat directorul general adjunct ANSA, Ion Toma. El a adăugat că vor fi controale oficiale și la celelalta întreprinderi ce se regăsesc pe lista apărută în presă.

„De fapt, sectorul industriei laptelui demult se află în vizorul ANSA, încă din 2013. Avem și rezultate neconforme, și amenzi, și produse nimicite”, a recunoscut Toma.

Într-un comunicat al ANSA scrie că expertiza făcută publică vineri a fost discutată la o ședință a agenției, luni-dimineața.

„Pornind de la faptul că dintr-un număr de 126 de probe supuse testelor de laborator, neconformități ai parametrilor de calitate au fost stabiliți în produsele fabricate de câțiva producători autohtoni și doi furnizori de aceste produse din Ucraina, a fost aprobată o listă de acțiuni întru elucidarea situației la acești producători în scopul verificării stocurilor de produse și neadmiterii plasării lor în rețeaua comercială fără verificare prealabilă. Totodată, s-a decis de a verifica fiecare lot de produse importate de furnizorii externi cu prelevarea probelor la punctele de control sanitar-veterinar de la frontieră”, scrie în comunicatul ANSA.

Potrivit experților ANSA, companiile care produc lactate se verifică de patru ori pe an, iar ultimul control la JLC ar fi avut loc în toamna lui 2017.

agora.md

O importantă companie americană din domeniul IT  care activează mai bine de zece ani pe piața din România, este interesată să-și dezvolte afacerea și în țara noastră. Reprezentanţii acesteia vor veni în aprilie la Chişinău.

Anunțul a fost făcut de primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, aflat într-o vizită de lucru în Capitală și care a oferit un interviu în exclusivitate pentru Publika TV.

Edilul de la Iași susține că piața IT din Moldova are ce să ofere investitorilor străini şi s-a angajat să fie promotorul țării noastre.

"Oamenii sunt foarte inteligenți aici. În general, noi moldovenii, ne-am poziționat foarte bine din punctul acesta de vedere și poate crea o industrie foarte importantă și pentru RM în domeniul IT. Se pare că sunt mai informați decât credem noi și, cu siguranță, știu ce vor să facă. Noi îi vom sprijini", a spus primarul municipiului Iași, Mihai Chirica.

Cea care intenționează să intre pe piața noastră este compania Conduent, care oferă servicii Business Process Outsourcing. Este una din cele mai mari rețele din lume cu peste 93.000 angajați în 43 de țări. În România deține filiale în București, Oradea, Bacău și Iași şi a reușit rapid să-și câștige o poziție importantă pe piață.

"Este unul dintre cei mai mari angajatori din Iași în momentul de față, aproape 1500 de angajați într-o companie de IT care înseamnă foarte-foarte mult. Și, desigur, stimulăm în continuare să dezvolte peste tot", a spus primarul municipiului Iași, Mihai Chirica.

Primarul municipiului Iași s-a referit şi la companiile moldoveneşti care s-au extins peste Prut și au reșit să câștige încrederea românilor.

"Sunt foarte multe restaurante care s-au deschis acolo și care sunt proprietatea unor investitori din Moldova. Investesc și în imobiliare, destul de mult. Investesc și în producție, producție de textile în special avem din RM, dar cred că vor veni și alții, în special în domeniul IT așteptăm să vină să", a spus primarul municipiului Iași, MIhai Chirica.

publika.md

Strugurii de masă moldoveneşti au ajuns pe rafturile din Emiratele Arabe Unite. Un grup de producători din satul Costești, raionul Ialoveni au exportat peste 19 tone de fructe.

Asta după ce agricultorii au participat la expozițiile din Dubai, unde au creat parteneriate cu potenţialii exportatori. Antreprenoriii spun că dacă strugurii vor fi apreciaţi, atunci din toamnă vor vinde cantităţi mai mari.

Producătorii agricoli spun că strugurii moldoveneşti au ajuns în Dubai timp de 25 de zile. Fructele sunt vândute consumatorului final cu 1,8 dolar kilogramul, iar antreprenorii moldoveni aşteaptă deja părerea oamenilor.

"Cum i-am încărcat aşa şi i-am primit strugurii prin cale maritimă. Cheltuielile pentru transportare sunt aproximativ ca şi cum ai transporta un TIR de struguri în Sankt Petersburg, patru mii de dolari pentru un container", a spus producătorul agricol, Iurie Bivol.

Antreprenorii din Costești au exportat în acest an în jur de 5 mii tone de struguri în ţările din Uniunea Europeană şi CSI. Dacă exportatorii din Emiratele Arabe Unite ar solicita în prezent struguri moldoveneşti, producătorii nu au cantitățile necesare pentru vânzare, iar cea care se păstrează în frigider a fost deja vândută.

"Ne uităm că nu au bobiţe verzi, nu curge, toate bobițele sunt întregi, nu sunt creţoase", a spus producătorul agricol, Ion Ionaș.

Reprezentanţii Asociaţiei Moldova Fruct au organizat un tur pentru jurnalişti şi la casa de ambalare a merelor din satul Puhoi. Antreprenorul deţine o livadă superintensivă pe o suprafaţă de 23 de hectare.  Casa de ambalare a merelor dispune de linie de sortare, calibrare şi etichetare.

"Este inima liniei de sortare şi calibrare, este o maşinărie destul de complicată, prelucrează în jur de trei tone pe oră. Merge pe linie, se spală, se aranjează după mărime, ulterior este trecut pe la lucrători" a spus un manager de companie, Anna Țurcanu.

"Care este mai stricat le aruncăm în container, care e crăpat sau năsădit le punem separat."

"Le aşezăm pe toate şi pe urmă le încarcă în camion."

Merele produse la Puhoi deocamdată nu au ajuns pe piaţa europeană, însă specialiştii spun că au toate şansele să fie apreciate.

"Aceste mere care le prezentăm acum Jonagold, anul atrecut au ajuns printr-un importator în Belgia şi în câteva magazine din Franţa, au fost exportate peste 120 de tone de mere", a spus directorul executiv Moldova Fruct, Iurie Fală.

Potrivit datelor statistice, Republica Moldova a exportat anul trecut în Uniunea Europeană aproximativ 7 200 tone de mere şi 18 500 tone de struguri.

publika.md

Sfârșitul anului economic și a celui financiar denotă o atenție sporită a băncilor asupra rezultatelor și performanțelor înregistrate. Pe fundalul procesului de re-evaluare a portofoliului de credite și a unor cerințe de clasificare înăsprite, majoritatea băncilor și-au consolidat volumul de provizioane în detrimentul profitului calculat. Astfel, la nivel agregat, luna Dec:17 înregistrează o reducere a profitului acumulat în primele 11 luni cu circa 170 mil. MDL, respectiv valoarea totală a profitului înregistrat pentru întreg anul fiind de 1,48 mlrd. MDL. În aceste condiții, doar o singură bancă (BC Eximbank) a înregistrat pierderi la sfârșit de an, dar nivelul de capital și capacitatea financiară a noilor acționari asigură în continuare reziliența băncii la situații neprevăzute.  

Chiar dacă baza de capital tinde să se micșoreze aproximativ în aceeași măsură ca și profitul, acest fapt nu comportă careva riscuri imediate asupra capacității băncilor de a absorbi pierderile neprevăzute. Mai mult ca atât, soliditatea prezentă a băncilor este confirmată și de valorile indicatorilor de lichiditate și solvabilitate la nivel agregat și la nivel individual. Astfel, suficiența capitalului ponderat la risc rămâne la un nivel de peste 30% pe întreg sectorul bancar, oscilând în limitele 25% pentru băncile mari și de peste 50% pentru cele mici. În același timp, la nivel agregat volumul de active lichide tinde spre ponderea de 56% din total active, în timp ce la nivel individual se înregistrează valori chiar și de peste 68%.

Deși economia națională dă semnale de creștere, totuși intermedierea bancară continuă să înregistreze rezultate modeste.  Astfel, chiar dacă procesul de creditare înregistrează semne de revigorare în ceea ce privește credite noi acordate, totuși rambursarea creditelor acordate anterior continuă într-un ritm rapid. Astfel, soldul creditelor acordate înregistrează la sfârșitul lunii Dec:17 valoarea de 33,5 mlrd. MDL, ceea ce reprezint doar 42% din totalul activelor bancare. În același timp, dinamizarea activității de creditare este caracteristică în special pentru componenta persoane fizice pe segmentul credite de consum, în timp ce pentru persoanele juridice cea mai dinamică categorie o reprezintă creditele acordate comerțului.

În mod individual, în urma aplicării metodologiei Clasamentului performanței bancare, la sfârșitul lunii decembrie 2017 rezultatele se prezintă în felul următor. Topul în continuare este condus de 4 bănci de importanță sistemică pentru sistemul bancar și financiar național  - B.C. Moldova-Agroindbank (MAIB), urmată B.C. Mobias-Banca, B.C. Moldindconbank (MICB) și B.C. Victoriabank. Totuși, pe fundalul unor performanțe sporite, alte trei bănci (BC ProCreditBank; BC Energbank și BC EuroCreditBank) înregistrează o stabilitate față de lunile precedente.

În mod particular, la nivelul indicatorilor generați pe compartimente specifice putem menționa următoarele:

        ·         Băncile cu cea mai solidă bază de capital în raport cu activele: BCR Chișinău; B.C. „EuroCreditBank” și B.C. „Comerțbank”

        ·         Băncile cu cel mai mare volum de active lichide: B.C. „Victoriabank”; B.C. „Comerțbank” și B.C. „Energbank”

        ·         Băncile cu cele mai calitative active: B.C. „FinComBank”; B.C. „EuroCreditBank” și B.C. „Mobiasbanca”  

        ·         Băncile cu cea mai mare rentabilitate a capitalului: B.C. „Mobiasbanca”; B.C. „Moldindconbank” și B.C. „Moldova-Agroindbank”

        ·         Băncile cu cea mai mare cotă de piață după portofoliul de credite: B.C. „Moldova-Agroindbank”; B.C. „Moldindconbank” și B.C. „Mobiasbanca”.

Sursă: Centru analitic independent Expert-Grup

Mihai Save este un tânăr de 29 ani care iubeşte mobila veche - o masă sau un scaun jerpelit nu înseamnă pentru el un obiect de aruncat la gunoi, ci o oportunitate de business.

Mihai Save CEO al Savemob, companie ce se ocupă de restaurări şi recondiţionări de mobilă, iar pentru următorul an are un obiectiv măreţ: să transforme afacerea, care în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, într-una cu rulaje de 1 milion de euro. Cum vrea să facă asta şi cum se restaurează mobilă în România a povestit pentru Business Magazin.

Pentru Save incursiunea în acest domeniu a început în 2009, după primul an de facultate, când a început să lucreze în domeniul serviciilor de mutări. ”Uşor-uşor, am achiziţionat o autoutilitară, apoi pe a doua, apoi pe a treia. Am deschis un depozit cu boxe special amenajate pentru depozitare de mobilă“, spune Save, care menţionează că aceste servicii merg bine şi în prezent. Restaurarea de mobilă a început în 2012, după ce a transportat mobilă ce urma să fie restaurată, pentru un investitor italian. ”Livram un obiect vechi, degradat, apoi ridicam unul splendid. Mi-a plăcut ideea şi am început să mă documentez despre acest serviciu“, explică antreprenorul.

Apoi a pornit atelierul Savemob cu ”doi-trei colegi de la mutări şi cu o persoană cu mai multă experienţă în acest domeniu, cu care iniţial m-am asociat“; ulterior, au renunţat la asociere. Pentru ca lucrurile să meargă bine, Save a angajat ”specialişti cu experienţă de peste 30 de ani în domeniu“, iar în 2016 a avut o cifră de afaceri de 180.000 de euro, cu un profit net de 18.000 de euro, ”pe care l-am investit în tehnologie, scule şi unelte profesionale“.

Tânărul antreprenor spune că în acest an compania s-a axat mai mult pe lucrări mari de recondiţionare şi restaurare de uşi şi ferestre din case, ”unele chiar de patrimoniu cultural din Bucureşti şi zonele limitrofe“. El susţine că afacerea a mers mai bine în al doilea trimestru comparativ cu perioada similară de anul trecut, fără a da însă detalii despre aşteptările sale în privinţa cifrei de afaceri pentru finalul anului 2017.

Pentru atingerea obiectivului de creştere a cifrei de afaceri de peste cinci ori în doi ani, antreprenorul român vrea să încheie colaborări de restaurare cu galeriile de artă, ”în special din afara ţării“. De asemenea, el precizează că se gândeşte la deschiderea unor puncte de lucru în capitalele europene, ”unde cererea este foarte mare pentru acest serviciu“. Mihai Save nu exclude extinderea pe teritoriul creaţiei de mobilă, însă principalul obiectiv rămâne restaurarea. ”Aducerea unui obiect la viaţă este motivaţia cea mai mare pentru noi“, spune antreprenorul.

Firma a ajuns la 25 de angajaţi, iar media de vârstă este de aproape 46 de ani. ”Sunt foarte puţini tineri care au puterea, răbdarea şi experienţa de a lucra în acest domeniu.“

Clienţii care apelează la serviciile Savemob sunt deopotrivă persoane fizice, cât şi persoane juridice, instituţii publice, muzee. Timpul de execuţie pentru recondiţionarea diverselor piese de mobilă este de maximum două luni, susţine antreprenorul; pentru comenzile mici, perioada de lucru este chiar mai scurtă.

|n ceea ce priveşte preţurile, acestea variază în funcţie de complexitatea restaurării şi a obiectelor, iar Save spune că restaurarea unui scaun poate costa 500 de lei, un birou, 3.000 de lei şi o masă de sufragerie, cam 2.000 de lei.

”Am avut peste 10.000 de obiecte în ultimii patru ani la recondiţionare şi restaurare. Este destul de greu să alegem unul singur“, spune Save, întrebat care este cea mai specială piesă de mobilier recondiţionată până acum. Totuşi el îşi aduce aminte de recondiţionarea a 80 de obiecte de mobilier pentru un muzeu de farmacie.

În acest business, Save spune că este foarte importantă calitatea manoperei, obţinută ”prin foarte multă muncă, răbdare şi experienţă“, dar şi prin investiţii în tehnologie. ”Curăţarea corectă a lemnului până la fibră reprezintă aproximativ 60-70% din timpul de execuţie a unui obiect. Dacă sari peste această etapă, aspectul finisajului (lacului) lasă de dorit, plus că fiecare obiect are o culoare neuniformă“, explică antreprenorul.

businessmagazin.ro

Să pui pe picioare o fermă de tauri nu este simplu, dar profitul care se poate obţine merită tot efortul. Asta ştie Tudor Ungureanu, antreprenor din satul Fârlădeni, raionul Hânceşti,care dezvoltă o asemenea afacere deja de trei ani.

Iniţial, avea în grajd doar 50 de capete, acum are câteva mii. Pe lângă comercializarea cărnii, omul de afaceri produce energie din gunoiul din grajduri.

"E tot automat, bălegarul se duce automat, mâncarea se dă automat, apă automat. Deci, oamenii se uită după ei poate vreunul se anină cu piciorul ori altceva", a spus Tudor Ungureanu, proprietarul fermei.

Din bălegar, care se acumulează zilnic în jur de 30 de tone, este produs biogaz, care este transformat în energie electrică.

"Balega se trage manual, în rest totul este mecanizat. Se apăsă pe buton și transportatorul trage screperul. Ajunge și totul cade în șanț și pleacă mai departe la vale la biogaz", a declarat Tudor Ungureanu, proprietarul fermei.

"Tot gunoiul se scurge în groapa aceasta. Aici se curăță, se scoate toată murdăria care o aruncă buhaii ce e mai gros, siloz, fân. El se filtrează și curge curat în groapa de alături. De aici el pleacă direct la digestere la biogaz", a zis un martor.

Ferma activează pe baza energiei electrice produse acolo. În acest scop este utilizată doar jumătate din cantitate. Restul este vândută, iar câştigul lunar este de aproape un milion de lei.

"Producem 1080 Kw pe oră. Mai departe îi dăm în rețeaua de 10 Kw. Undeva pe oră, folosim aproximativ aproximativ 500 Kw, depinde ce lucrează", a declarat Tudor Ungureanu, proprietarul fermei.

După ce ajung la greutatea de 750 de kilograme, taurii sunt exportați în țările arabe. Un kilogram în viu este vândut cu peste 30 de lei.

"Sunt selectați tauri care sunt pe linie genetică pentru producerea cărnii. Orientat spre direcția ca să primim mai mare procentul de carne, masă musculară. Avem pestrițe olandeze, avem roșii de stepă, rasa tradițională a Republicii Moldova", a spus Nicolae Cibotaru, veterinar.

Autoritățile își propun ca, în cel mai scurt timp, să fie exportată și carne procesată.

"Dacă vom trece de la exportul de animale vii la exportul de carne și vom procesa profund, evident că vom spori mult plusvaloarea și încasările din vânzările din export. Întreprindem toate măsurile ca să avem dreptul de a exporta carnea deja procesată", a declarat Gheorghe Gaberi, directorul general ANSA.

În perioada ianuarie-noiembrie 2017, ţara noastră a exportat carne și preparate din carne în valoare de peste 17 milioane 300 de mii de dolari. Animale vii sunt transportate în mai multe ţări ale lumii, printre care Liban, Irak şi Egipt.

publika.md

Francezul Patrick Sannier a cunoscut dezamăgirea vieții sale după ce a venit în Moldova. Aici omul s-a decepționat atât în dragoste, cât şi în justiţia moldovenească, care l-au lăsat fără economiile de o viață. Acum Patrick luptă de cinci ani în instanţă să-și recupereze investiţiile, dar justiţia moldovenească bate pasul pe loc şi respinge argumentele investitorului francez.

Patrick a venit în Republica Moldova în 2003, ademenit de o rusoaică din Bălţi, Marina Fadievici, pe care a cunoscut-o prin intermediul anunţurilor matrimoniale. Cei doi au locuit o perioadă în casa părinţilor Marinei, dar în scurt timp francezul procură pentru iubita sa un apartament la Bălţi, îi dăruieşte o maşină și îi achită cursurile de şoferie.

Sannier este atras de clima moldovenească, hărnicia moldovenilor, fertilitatea solului, dar și preţurile mici ale terenurilor agricole. Astfel, francezul decide să pornească o afacere în agricultură, o livadă modernă.

Cum a început francezul afacerea în Republica Moldova

La 27 septembrie, 2005, Patrick Sannier înregistrează în Republica Moldova întreprinderea cu capital străin PS-Internaţional, iar în calitate de administrator o numeşte pe iubita sa, Marina Dasievici. Deoarece legislaţia moldovenească nu permite vinderea terenurilor agricole cetățenilor străini, Patrick şi Marina se înţeleg că terenurile să fie înregistrate pe numele lui Fadievici. Pe parcursul a doi ani Patrick îi transmite cu regularitate bani Marinei Fadievici, pentru procurarea terenurilor, prin reţeaua Western Union, în jur de cca 2 milioane de lei. Astfel, sunt procurate peste 200 de hectare răzlețe de teren, care, treptat sunt schimbate într-un teren agricol consolidat, cu suprafaţa de 110 hectare.

Pe o suprafaţa de cca 30 de hectare, francezul plantează o livadă de toată frumusețea –meri, caiși, cireşi, pruni şi piersici. Materialul săditor este adus din Franța, pentru fiecare puiet fiind achitat 6 euro. Antreprenorul francez investeşte şi în irigare, la moment livada dispune de un sistem performant de irigare prin picurare. Amenajarea livezii l-a costat pe francez cel puţin 600 de mii de euro, în afară de cheltuielile pentru procurarea terenurilor.

Patrick Sannier continuă investițiile, procură câteva tractoare, dintre care unul ultramodern, adus din Franţa, şi construieşte un depozit pentru frigider.

Antreprenorul urma să investească în procurarea unei linii de sortare a fructelor, pentru a începe exporturile pe piața europeană. Problemele care au urmat au dat însă peste cap toate planurile investitorului francez. Patrick şi Marina se despart, iar femeia cere să i se restituie toate terenurile.

„Dacă nu ar fi aceste litigii, atunci întreprinderea ar investi în continuare. Dar din cauza litigiilor nu se merge mai departe. Investitorul riscă să piardă totul. Aşa justiţie creativă ca la noi nu există în Europa”, ne-a declarat Valeriu Albot, administratorul PS-International.

Marina se lasă de francez, dar nu şi de pământ

Profitând de împuternicirile şi libertatea de acţiuni pe care le avea în calitate de administratoare a întreprinderii, Marina Fadievici semnează din numele PS-Internaţional cu ea însăşi deja în calitate de persoană fizică, 46 de contracte de arendă a loturilor de teren, procurate din banii lui Sannier. Totodată, administratoarea de la Bălţi mai semnează din numele întreprinderii un contract precum că oferă automobilul propriu, la fel procurat de Patrick, în arendă firmei PS-Internaţional, contra sumei de 5000 de lei lunar. În acelaşi timp, Marina este remunerată pentru administrarea întreprinderii cu 10 mii de lei lunar.

În 2011, relaţiile dintre Fadievici şi Sannier se răcesc. Investitorul francez se arată nemulţumit de modul în care iubita sa administrează banii întreprinderii, iar Marina, la rândul ei, îi face scene de gelozie. În cele din urmă, Patrick Sannier îi spune deja fostei iubite că nu mai dorește să trăiască împreună, dar îi permite să rămână administratoare la întreprindere. Marina Fadievici însă solicită să fie concediată din funcţie.

În 2012, în locul Marinei Fadievici este numit administrator Valeriu Albot. În această perioadă livada începe să dea şi prima roadă.

Totuși, Marina Fadievici nu renunță la afacere. Femeia îşi vrea terenurile, care sunt scrise pe numele ei şi nu o interesează câți bani a investit fostul iubit în livadă.

Procese interminabile cu avocat de elită

Ca să scape de fostul iubit, Marina Fadievici i-a făcut câteva poze francezului, în timp ce acesta lucra cu tractorul în livada sa, apoi a depus un demers la poliţie, potrivit căruia Patrick Sannier s-a angajat ilegal la lucru. Astfel, francezul este deportat de pe teritoriul Republicii Moldova. Totuși, ordinul de deportare este anulat după ce francezul investeşte bani în avocaţi.

Patrick Sannier depune o plângere la Procuratura Bălţi pe numele fostei sale iubite, iar oamenii legii intentează pe numele Marinei Fadievici un dosar penal pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari. În timp ce se ajunsese la dezbaterile judiciare, Procuratura emite o ordonanţă privind încetarea procesului penal. Astfel, instanţa încetează procesul în legătură cu faptul că există o ordonanță a organului de urmărire penală, asupra aceleiași persoane pentru aceiași faptă, de scoatere de sub urmărire penală.

Mireasa abandonată nu pierde timpul şi depune o cerere în instanţa civilă, în care solicită de la PS-Internaţional 25 milioane de lei pentru că i-a oferit terenurile în arendă. Chiar dacă Sannier prezintă în instanţă dovezile a zeci de transferuri, precum şi faptul că Fadievici nu a dispus de sumele necesare pentru procurarea terenurilor, instanţa îi dă câştig de cauză femeii.

Ambele dosare, penal şi civil, se află pe rol la Curtea de Apel Bălţi. La rândul său, Patrick Sannier a depus o cerere în instanță, prin care să-i fie retras Marinei Fadievici dreptul la proprietate asupra terenurilor.

Procesele par a fi interminabile, şedinţele se amână fie că lipsește un avocat, fie că magistratul este plecat la adunare, fie că nu a venit traducătorul. Iar francezul, obișnuit că în ţara sa justiţia trebuie respectată, face de fiecare dată naveta Franța-Moldova, 2,5 mii de kilometri, pentru ca să fie prezent la şedinţele de judecată.

Şi Marina Fadievici pare să cheltuiască bani grei în aceste procese. Unul dintre avocaţii femeii este Nicolae Ursu, fost prim-adjunct al procurorului general, despre care se spune că încasează onorarii generoase.

60 de hectare vândute într-o singură zi

Iniţial, când a fost pornit dosar penal, la solicitarea avocaţilor lui Sannier, pe terenurile înregistrate pe numele Marinei Fadievici a fost pus sechestru, care a fost scos imediat ce Judecătoria Bălţi a pronunţat decizia de încetare a procesului. Peste două zile terenurile respective au fost puse din nou sub sechestru, în cadrul procesului civil început la solicitarea lui Sannier.

Fostei sale iubite însă i-a fost suficientă o singură zi ca să vândă 60 hectare din terenuri. Desigur, fără ca să împartă banii cu investitorul. Acuma Fadievici insistă să-și păstreze și celelalte 50 de hectare, inclusiv și cele 30 hectare de livadă, căci pe hârtie îi aparţin doar ei.

Patrick Sannier: „Justiţia din Bălţi este o structură mafiotă”

Patrick Sannier spune că este dezamăgit, mai ales că au trecut cinci ani de când a fost nedreptăţit, persoana care l-a jefuit a recunoscut totul însă justiţia nu-i face dreptate. Francezul spune că este absolut ciudat ceea ce se întâmplă în cazul său, faptul că a fost aplicat sechestrul, apoi ridicat pentru două zile, timp în care Fadievici reuşeşte să vândă terenurile. Mai mult, bărbatul nu-și explică din ce bani fosta iubită a putut să-și angajeze unul dintre cei mai scumpi avocaţi din Moldova. O enigmă pentru Sannier este şi faptul că Marina Fadievici se prezintă la proces fără apărători, citeşte ceva de pe o foaie, iar instanţa îi acceptă toate demersurile: „Se creează impresia că totul este aranjat. Nu pot să mă refer la justiţia moldovenească în întregime, dar din câte am observat, justiţia din Bălţi pare a fi o structură mafiotă”.

Patrick Sannier este de părerea că în spatele Marinei Fadievici ar sta persoane cu influenţă, care se folosesc de dorinţa femeii de răzbunare, pentru a pune mâna pe livadă. „O cunosc bine pe Marina, nu are studii. Poate e capabilă de mici escrocherii, dar aici este vorba de o escrocherie de amploare. Vor să mă deposedeze de tot. Am încercat să ajung cu dânsa la un numitor comun, să-i las 20 la sută din afacere şi să mă lase în pace. Dar nu a acceptat această condiţie. Ei vor totul. Probabil, cuiva i-a plăcut mult livada mea”, ne-a declarat investitorul.

Ce spun avocaţii

Avocatul Vadim Vieru, care îl reprezintă pe Patrick Sannier în dosarul penal, susţine că încă din faza urmăririi penale au fost comise anumite erori, care lasă loc de interpretări. „Procuratura din Bălţi, care a emis mai întâi ordonanţa privind pornirea unui dosar penal, emite şi ordonanţa de încetare a aceluiaşi dosar. Acum dosarul se află pe rol la Curtea de Apel Bălţi. Sunt suficiente probe ca instanţa să pronunţe o sentinţă de condamnare pe numele Marinei Fadievici”, ne-a spus apărătorul.

Dorin Botnarenco, avocatul care îl reprezintă pe investitorul francez în dosarele civile, susţine că Fadievici a semnat contractele de arendă cu ea însăşi, fără ca să-l informeze pe Sannier, iar acesta a aflat abia în instanţa de judecată. Potrivit apărătorului, acţiunea lui Fadievici întruneşte elementele infracţiunii de depăşire a atribuţiilor de serviciu. Botnarenco mai spune că chiar dacă instanţa va decide că cei doi urmează să împartă bunurile egal pentru că au trăit mai mulţi ani în concubinaj, atunci Marina Fadievici şi-a luat partea sa, după ce a vândut cele 60 de hectare de terenuri. La fel, i-a rămas automobilul, procurat pe banii lui Sannier.

Solicitat de CrimeMoldova, avocatul Nicolae Ursu s-a abţinut să facă comentarii: „Pe data de 1 februarie, Curtea de Apel Bălţi se va expune în dosarul penal intentat clientei mele. Atunci mă voi expune. Eu am reprezentat interesele Marinei Fadievici, nu cunosc să fie cineva din umbră”.

Marina Fadievici: „Eu munceam, iar Patrick mă înşela”

Marina Fadievici, care la moment lucrează maseuză la un centru de frumusețe din Bălţi, susţine că a meritat aceste terenuri, deoarece a muncit foarte mult.   

„El era mai mult plecat. Când venea, locuia în casa tatălui meu, îi făceam mâncare. Credeam că este serios, dar totul era o minciună. El m-a folosit doar ca să aibă pe cine înregistra terenurile, căci legea noastră nu permite cetăţenilor străini să procure terenuri. Spunea că face totul pentru familia noastră. Însă am aflat că Patrick mai avea o femeie în Ucraina, pe care o întreţinea şi-i făcea cadouri scumpe. Eu lucram, iar el mă înşela. Când i-am cerut explicaţii, s-a supărat şi a spus că pleacă. Acum el vrea să mă lase fără terenurile la care eu am muncit din greu şi a pornit împotriva mea o amplă campanie de denigrare”, a declarat Fadievici.

crimemoldova.com

Familia de moldoveni care și-a deschis un restaurant în Boston, vrea să-și mărească afacerea. Este vorba despre Artur Andronic și  soția lui, Sandra, două persoane frumoase cu vârsta de 27 și, respectiv, 26 de ani, care au planuri mari: vor să mărească capacitatea restaurantului de la 20 la 80 de locuri, iar pentru asta au apelat la ajutorul internauților, prin intermediul kickstarter.com.

Cei doi au nevoie de 10.000 de dolari, iar pentru a-i câștiga, au lansat un proiect prin care propun diferite servicii clienților, în schimbul unor sume de bani.

Oamenii, spre exemplu, pot pur și simplu dona 5 $, pot ajuta cu 10$ în schimbul unui „Mulțumesc” în limba română sau pot da 15 $ în schimbul unui aperitiv și unei băuturi, plus numele inscripționat pe peretele restaurantului.

În schimbul unor sume mai mari, de 25, 40, 60, 100 de dolari sau mai mult, clienții pot obține un set de suvenire, o intrare și o băutură, o cină romantică pentru două sau patru persoane, plus numele inscripționat pe peretele mulțumirilor din restaurant. Pentru 150$, cei doi pot oferi lecții de gătit, iar pentru 500 $ pot da o petrecere în restaurant.

„Ideea din spatele acestui proiect este simplă. Vrem să ne extindem granițele. Prin extindere, restaurantul nostru cu 20 de locuri și cu un meniu limitat, va deveni un restaurant cu 80 de locuri, cu un bar plin, muzică live, o sală privată, un meniu variat, cu mâncăruri autentice din Europa de Est și alte „capodopere” interesante de la bucătarul nostru. Cel mai important, bucătăria noastră va deveni mai mare, ceea ce va permite echipei noastre deja mari să lucreze mai eficient și să ia comenzi mai mari”, spun Artur și Sandra.

Fondurile pe care le vor obține vor fi utilizate pentru cumpăra echipamente moderne și pentru a acoperi costurile de construcție. Cei doi moldoveni spun că au deja un plan foarte bine pus la punct, având nevoie doar de susținere financiară.

„Obținerea unei schițe durează 1-2 săptămâni. Obținerea aprobărilor din partea autorităților orașului ar dura alte 2-3 săptămâni. Pregătirea spațiului pentru deschidere -  încă 4-8 săptămâni. Restaurantul nu se va închide în timpul acestui proces. Evident, va trebui să o închidem bucătăria pentru a face schimbările necesare, dar acest lucru se va întâmpla în  termeni foarte stricți și într-o perioadă în care restaurantul este cel mai puțin vizitat”, spun antreprenorii.

bani.md

Investitorii individuali au plasat până în prezent, la București, ordine pentru achiziția a aproape 1,18 milioane de acțiuni în oferta de listare a producătorului de vinuri Purcari Winery, din Republica Moldova, depășind pachetul pus în vânzare de companie.

Citește mai mult

Expertiza produselor lactate proaspete, efectuate în laboratorul de testare a produselor alimentare de la Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare, a arătat rezultate senzaționale: un număr mare de produse lactate nu conțin aproape deloc grăsimi din lapte.

Potrivit Logos Pres, monitorizarea a avut loc doar din perspectiva prezenței grăsimilor străine în produsele lactate. Pentru examinare au fost selectate 126 de produse lactate, preponderent mărfuri cu un conținut ridicat de grăsime specificat pe ambalaj, acestea fiind cumpărate din diverse magazine.

Astfel, au fost examinate diferite tipuri de produse: unt, smântână, lapte, brânzeturi, caș, cremă de brânză, lapte, iaurt, lapte condensat, frișcă...

Toate au fost produse de la 45 de întreprinderi de prelucrare din Moldova, Ucraina, Belarus, România, Bulgaria, Polonia, Germania, Danemarca și Finlanda. Printre cele mai importante procesoare din Moldova incluse în studiu au fost  „JLC”, „Lapte Mark”, „Lactis”, „INLAC”, „Lapmol”, „Fabrica din Drochia”, „Fabrica de brinzeturi Soroca”, „Fabrica de brinzeturi Cahul”, „Incomlac” , „Sana”.

Potrivit rezultatelor, un sfert din eșantioanele prezentate nu au trecut testul.

Vezi AICI rezultatele pentru fiecare produs în parte.

Cea mai gravă situație, în cazul căreia conținutul de grăsime străine a fost cel mai mare, a fost la compania JLC. În majoritatea produselor sale, grăsimea vegetală a depășit normele admise. Conform normelor aprobate, aceasta ar trebui să fie sub 5% din fracțiunea totală de grăsime.

Redacția bani.md a telefonat pe numărul afișat pe pagina oficială a companiei pentru ca reprezentanții JLC să comenteze rezultatele acestui studiu, însă nimeni nu a răspuns la apelurile noastre.

Rezultatele au arătat că în brânza de vaci "De casa JLC" , de 6%, grăsime din lapte aproape că nu a fost găsită: ponderea de grăsimi vegetale a ajuns la 95,8%. În brânza "Făguraș" de 5%, această cifră a fost de 93,2%. În "Grăuncior" de 4%, nivelul grăsimilor vegetale a fost de 89,3%, în "Gingășie" - 89%.

De fapt, grăsime din lapte în aceste produse populare și foarte profitabile s-a dovedit a fi nu mai mult de 10%.

În brânza degresată „Fitness”, de la JLC, au fost găsite grăsimi din lapte de 0,5 %, deși, prin definiție ar trebui să conțină zero grăsimi. Chiar și așa, cota de grăsime vegetală a fost de 79,5%.

O situație bizară a fost scoasă la iveală la produsele „Lactis”. În untul de 82,5%, proporția de grăsimi străine nu a fost exagerată – în proporție de 6%. Totuși, în același unt, cu aceeași fracție de grăsime, dar produs pentru rețeaua de supermarketuri „Nr1”, aceste grăsimi au fost găsite în proporție de peste 7%. Și este puțin probabil ca retailerul sau furnizorul să știe acest lucru.

În iaurtul  „Voinicel” au fost găsite grăsimi străine în proporție de 18,3%.

În brânzica din linia „Mic Vis”, de la JLC, nivelul grăsimilor vegetale a fost depășit de câteva ori. De altfel, în brânzica cu indicația de 0% grăsimi, au fost găsite 7% de grăsimi, dintre care 37,8% sunt grăsimi vegetale. De asemenea, în brânzica cu indicația de 4% și 7%, proporția de grăsimi vegetale este de 25,5% și 48,6%.

bani.md