Serviciile de livrare a energiei termice produse din biocombustibili solizi sunt taxate cu TVA 8% începând cu 1 ianuarie 2018. Modificarea se conţine în Politica bugetar-fiscală și vamală pentru 2018. Până acum, pentru biocombustibili era aplicată cota standard a TVA de 20%.

Schimbarea vine să completeze logic decizia din 2017 de a reduce de la 20% la 8% valoarea TVA pentru livrarea biocombustibililor solizi, precum și pentru materia primă livrată pentru producerea biocombustibililor solizi (produse agricole și de silvicultură, deșeuri lemnoase).

Lansarea afacerilor de producere a biocombustibililor și crearea serviciilor de livrare a agentului termic din biocombustibil a fost dictată de sporirea cererii acestora pe piaţă. În prezent, peste 200 de școli, grădiniţe, spitale din toată R. Moldova sunt racordate la sisteme de încălzire pe biomasă din fondurile europene ale Proiectului Energie și Biomasă.

La fel, peste 1000 de familii au centrale termice pe biocombustibil beneficiind de subvenţii de circa 1000 de Euro acordate de Uniunea Europeană prin intermediul aceluiași proiect.

Mybusiness.md

În ţara noastră încă nu există şi nici nu se dezvoltă cu paşi rapizi o piaţă de maşini pur electrice, însă în schimb există una a autovehiculelor electrificate, hibride, care reprezintă o cotă destul de mare.

Care modele sunt cele mai populare sau pentru care moldovenii optează cel mai des? Redacția AutoBlog.MD vă prezintă aceste date cu suportul Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

Doar în 2017 moldovenii au importat un număr total de 3.047 de maşini cu sisteme de propulsie hibridă, iar dacă este să raportăm această cifră la numărul total de mașini rulate importate pe parcursul anului trecut în țara noastră, care a fost de aproximativ 23.000, atunci fiecare a opta mașină importată pe parcursul lui 2017 a fost una hibridă.

În Chişinău, practic în fiecare zi, nu există o stradă sau o intersecţie pe care să nu vezi o Toyota Prius. Da, acel model deosebit de popular în gama Toyota, care pe drumurile din Moldova se poate găsi din a doua, a treia şi chiar a patra, ultima generaţie.

Deoarece legislaţia actuală nu permite importul maşinilor cu o vechime mai mare de 10 ani, reiese că în 2017 au intrat în ţară 1.192 de exemplare produse între anii 2007-2017.

Modelul Toyota Prius este cunoscut pentru faptul că reuşeşte să înregistreze un consum redus de carburant, deoarece este asistat de un motor electric, care contribuie la pornire de pe loc, accelerare intensivă şi încarcă acumulatorii cu energia generată la frânare. Datorită acestora din urmă, unele versiuni ale maşinii pot rula un anumit număr de kilometri doar pe bază de energie electrică şi la viteze reduse, iar altele Prius PHV care se pot încărca de la o priză casnică, pot rula mai mulţi kilometri cu o viteză mai mare.

Al doilea cel mai popular automobil hibrid printre cele rulate, importate în 2017 în Moldova într-un număr de 349 de exemplare, este Toyota Auris. Acest model este disponibil şi doar cu motoare tradiţionale cu ardere internă, însă în spaţiul european se optează mai mult pentru versiunile hibride.

Sistemul de propulsie este asemănător cu cel al modelului Prius şi de regulă maşina aceasta poate fi mai practică datorită caroseriei de tip break pe care o poate avea (cea mai nouă generaţie).

Locurile 3 şi 4 în clasamentul nostru îl ocupă două maşini hibride marca Honda: Civic (205 exemplare) şi Insight (142 exemplare).

Primul este un sedan care poate fi văzut pe drumurile țării în versiuni hibride începând cu a opta generaţie a modelului. Honda Insight este practic o copie a modelului Toyota Prius, deoarece au unităţi de propulsie şi forme asemănătoare ale caroseriilor.

Locurile 5 şi 6 le revin celor mai populare maşini hibride marca Lexus (brand al corporaţiei Toyota). Modelul Lexus RX 450h care este un SUV a intrat în ţara noastră într-un număr de 127 de exemplare. O cifră aproape identică este prezentată pentru modelul Lexus CT 200h, automobil care nu este altceva decât o reinterpretare a lui Toyota Auris.

Pentru că cele două modele fac parte din gama Lexus, comparativ cu maşinile hibride ale Toyota, sunt mai bine dotate şi fac parte dintr-un segment de maşini mai premium.

În continuare, revin din nou în centrul atenţiei două produse ale Toyota. Vorbim despre varianta hibridă a sedanului Camry, dar şi versiunea practică a modelului Prius – Plus, care îl face de fapt asemănător cu un monovolum de dimensiuni medii.

Sedanul a fost ales de 78 de oameni, iar Prius Plus (MPV) de 63.

Top 10 este încheiat de o altă versiune a SUV-ului Lexus RX (400h) din a doua generaţie şi de varianta hibridă a celebrului Toyota RAV4. Diferenţa dintre acestea o fac doar trei maşini.

Iată clasamentul complet:

ANUL	MARCA	MODEL	Nr unităţi
2017	TOYOTA	PRIUS	1.192
2017	TOYOTA	AURIS	349
2017	HONDA	CIVIC	205
2017	HONDA	INSIGHT	142
2017	LEXUS	RX450H	127
2017	LEXUS	CT200H	122
2017	TOYOTA	CAMRY	78
2017	TOYOTA	PRIUS PLUS	63
2017	LEXUS	RX400H	51
2017	TOYOTA	RAV4 HYBRID	48

Printre alte maşini hibride se pot număra unele marca Ford, Hyundai, Mercedes, BMW, Volkswagen şi multe altele.

autoblog.md

A cumpărat o pereche de pantofi dintr-un centru comercial din capitală, iar după ce aceștia s-au rupt a primit despăgubire pentru ei în sumă de 10 000 de lei. Este povestea unei femei care a acționat în judecată magazinul din care a cumpărat încălțămintea, pe motiv că aceștia i-au dat asigurări false că pantofii erau confecționați din piele naturală. Anunțul a fost făcut de către avocata femeii, Doina Ioana Străisteanu.

„În 2017 clienta mea a procurat o pereche de pantofi în mazaginul firmei respective. Vânzătorul a vândut pantofii ca fiind produs confenționat din piele naturală. La scurt timp după achiziție, a apărut un defect la produs și în atelier clientei i s-a comunicat că pantofii nu sunt din piele naturală. La solicitarea consumatoarei, vînzătorul a refuzat să înlocuiască produsul și nici să ramburseze prețul achitat”, scrie avocata pe pagina sa de Facebook.

Astfel, femeia a atacat în instanță magazinul, și a câștigat procesul. Respectiv, firma care deținea unitatea de comerț a fost nevoită să achite integral costul pantofilor, serviciile avocatului și prejudiciul moral, în sumă totală de aproximativ 10 mii lei.

agora.md

Încheierea contractelor individuale cu consumatorii finali de apă este posibilă doar după îndeplinirea unui şir de condiţii, consideră întreprinderea municipală "Apă-Canal Chişinău".

În opinia administraţiei întreprinderii, pentru încheierea contractelor cu consumatorii individuali din blocurile locative, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică trebuie să revizuiască tarifele. Totodată, este necesară reabilitarea reţelelor inginereşti interne din contul consumatorilor şi transmiterea reţelelor de către gestionarul blocului către operator.

După cum a informat anterior INFOTAG, joia trecută, Parlamentul a aprobat modificări la Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, potrivit cărora, furnizorii de apă şi proprietarii de apartamente vor fi obligaţi să încheie contracte individuale de alimentare cu apă şi canalizare. Deputaţii intenţionează în acest fel să soluţioneze problema când furnizorul încheie contracte cu întreprinderile municipale şi asociaţiile locative, iar toate volumele suplimentare de apă de pe contorul comun al blocului sunt împărţite între locatari spre achitare. Astfel, locatarii nu vor mai fi nevoiţi să achite apa pe care nu au consumat-o.

Ultima dată, tariful pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare pentru consumatorii din Chişinău a fost revizuit în luna mai 2017, când a fost majorat cu 1,5 lei şi constituie 10,69 lei pentru un metru cub de apă pentru persoanele fizice şi 24,46 lei pentru persoanele juridice.

Furnizorul "Аpă-Сanal Сhişinău" a insista pe o majorare a tarifului de 2,56 lei, până la 11,75 lei pentru persoanele fizice şi 25,52 lei pentru persoanele juridice. Conducerea "Apă-Canal Chişinău" insista pe o majorare mai mare, argumentând că tariful nu a mai fost schimbat din anul 2009, iar de atunci numai preţul la energia electrică a crescut de două ori. Totodată, reţeaua de apeduct şi sistemul de canalizare al Chişinăului au nevoie de reparaţie, iar pentru aceasta este nevoie de bani.

"Lucrările nu pot fi efectuate doar din ajutorul partenerilor externi. Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii au promis să aloce aproape 62 mil. euro, însă nimeni nu va investi într-o întreprindere care generează pierderi. De aceea, tarifele trebuie să fie în măsură să acopere valoarea serviciilor acordate", a spus anterior directorul întreprinderii, Veronica Herţa.

Potrivit ei, una din cele mai mari probleme reprezintă pierderile mari de apă, care în 2017 au constituit 18,7 mil. metri cubi. Drept răspuns, conducerea ANRE a menţionat că a spus că "asemenea pierderi enorme sunt legate de conectări ilegale la apeduct" şi a obligat reprezentanţii "Аpă-Сanal Сhişinău" să elaboreze un proiect eficient de combatere a acestui fenomen.

infotag.md

Investițiile recente ale unor investitori externi importanți, precum Draexlmeier, Coroplast, Sumitomo, Gebauer & Griller, Fujikura, Lear Corporation, Transgaz Romania, către finele anului 2018 vor constitui peste 230 de milioane de dolari

Acestea vor crea peste 8 mii locuri de muncă cu o perspectivă de creștere pana la 13 mii. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului în cadrul audierilor pe marginea moțiunii de cenzurî depusă de fracțiunea PSRM pe numele ministrului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici. Președintele Parlamentului a amintit că, luna trecută a fost consemnată prima investiție străină majoră în sistemul bancar – intrarea Băncii Transilvania din România în acționariatul unei dintre băncile moldovenești importante.

”Este un alt semnal de încredere în economia moldovenească și mai ales în măsurile luate inclusiv de acest Parlament pentru a întări sectorul nostru bancar după criza din 2015. Cu certitudine nimeni nu ar fi făcut astfel de investiții dacă n-ar fi avut încredere în climatul economic general din țară, în potențialul economic al Republicii Moldova și în măsurile pro-business luate la Chișinău”, a spus Candu.

Oficialul a reamintit că numărul actelor permisive a scăzut de la 416 la 150 în ultimii doi ani de zile, deci cu peste 60%. A fost redus numărul instituțiilor cu funcţii de control de 3 ori, de la 58 la 18, inclusiv 5 regulatori independenți. S-a simplificat procesul de raportare financiară și statistică prin lansarea unei platforme unice de raportare la Inspectoratul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică. Din 5 rapoarte financiare și statistice, a rămas de făcut unul singur. Schimbări care au avansat-o în poziții pe Republica Moldova în clasamentele internaționale reputabile.

De exemplu, Doing Business, locul 44 din 190 economii analizate; Indicele Global al Competitivității 2017-2018 - locul 89 (avansând cu 11 poziții); în Raportul ”Global Location Trends 2017”, Moldova este clasată pe locul 6 drept țară TOP conform locurilor de muncă estimate per million de locuitori, iar conform Agenției Moody’s Republica Moldova a primit calificativul de economie ”stabilă”.

Candu a amintit despre îmbunătățirea Codului Muncii, subliniind că astfel de lucruri au o influență pozitivă inclusiv asupra veniturilor statului. În bugetul public național au fost acumulate în 2017 venituri de 53,4 miliarde lei, cu 16,2% mai mult decât în 2016. Veniturile Serviciului Fiscal de Stat au sporit cu 18,4% în 2017, ceea ce înseamnă în cifre absolute cu 5,1 miliarde de lei mai mult decât în 2016. Performanțe similare a înregistrat și Serviciul Vamal. Candu a amintit că programul cu FMI se realizează in parametrii conveniți, de aceea Moldova a primit trei tranșe din creditul fondului.

Potrivit lui Andrian Candu, lucrurile pozitive din economia moldovenească, stimulate inclusiv prin eforturile Guvernului și Ministerului Economiei și Infrastructurii au avut impact favorabil asupra veniturilor cetățenilor. Cifrele nu sunt doar pe hârtie, iar cetățenii au simțit evoluțiile pozitive în propriile buzunare. Salariul mediu pe economie crește cu peste 30% în ultimii 2 ani: de la 4.611 lei la sfârșitul lui 2015 la 6.150 de lei, cât e calculat în medie pentru 2018.

Au crescut salariile în medicină, au crescut salariile în educație. Pensiile au crescut de asemenea – cu 10% în 2016 și cu 7% în 2017, după cum a crescut și indemnizația unică pentru nașterea copilului și alte ajutoare și forme de sprijin pentru cetățeni. Andrian Candu a concluzionat că, economia Moldovei merge în direcția corectă și rolul Guvernului este să susțină această evoluție.

InfoMarket

“Am auzit. Pentru ce este? - Sa dea lumina, sa faca legatura cu tot imprejur. Nici nu am vazuto chiar bine, o pus, lasa sa puna macar si in sat, nu numai pe deal.”

“Am vazut ca este instalata, cand am fost la Orhei am vazuto, mai mult nustiu nimic. - Stiti pentru ce este ea ? -Pentru dat curent, e foarte buna asta, dar lumina, e buna de uscat acolo vor sa puna livada de prune.”

In schimb elevii de la gimnaziul din sat spun ca sunt mandri ca la ei in localitate a aparut aceasta turbina eoliana. 

“Eu stiu despre ea ca este o constructie care transforma energia eoliana in energie electrica, functioneaza pe baza vantului, si se instaleaza undeva pe un camp unde este vant. Sunt bucuros ca anume in localitate la noi a fost instalata.”

“La Constanta am vazut asa ceva. Stiu ca sunt foarte mari si fiecare elice are undeva la 30 de metri. Cum functioneaza? - Vantul bate si se rotesc elicile.- Cum iti pare proiectul? - Unul foarte ecologic, foarte bun pentru noi.”

Profesoara de fizica spune ca elevii faceau doar ore teoretice despre energia eoliana dar acum vor putea vedea in realitate cum se produce.

Tatiana STRATU, PROFESOARA DE FIZICA, BUSAUCA: “Socot ca profitul va fi destul de placut, pentru ca daca luam din punct de vedere al pretului, ea va fi mai economa, se vor folosi mai putine surse de capatare a aceste energii si poate satul se va bucura de preturi mai mici la lumina.”

 Administratia locala din Busauca saluta aceasta idee si a oferit lotul de pamant necesar pentu a monta instalatia.

Vadim CIOBANU, PRIMAR BUŞĂUCA: “Toate resursele naturale trebuie sa le valorificam, nu avem altceva decat vant, lumina solara toate trebuie folosite, tara va avea benificii, eu cred ca se vor folosi mai mult resursele naturale si sursele financiare vor ramane in tara, dar populatia are poate niste locuri de munca.” 

 Proprietarul turbinei nu a vrut sa ne vorbeasca. A spus ca va veni cu detalii  in primavara cand o va pune in functiune.In Romania, Bulgaria, Ungaria, Austria, Germania, turbine eoliene de mari dimensiuni pot fi vazute, practic, peste tot.

Potrivit ANRE, in Moldova sunt 9 instlatii de acest fel. Sapte din ele vand energie pentru FEE-Nord, iar doua colaboreaza cu Gaz Natural Fenosa. Prima turbina eoliana in tara noastra a fost instalata in 2013 la Edinet.

Sursa: PRO TV

Circa 50 de cetățeni moldoveni și români, cu vârstele cuprinse între 15 și 56 de ani, au fost salvați de poliția britanică din condiții de sclavie. Aceștia munceau pe șantiere de construcții din capitala britanică, însă erau ținuți în frig și amenințați cu violență. Pe acest caz a fost reținut un cetățean român, care ar fi ademenit victimele la muncă în Marea Britanie.

Potrivit autorităților britanice, victimele au fost identificate după ce polițiștii au efectuat, în dimineața zilei de 21 februarie, percheziții în mai multe locații din Londra, în contextul unei investigații privind exploatarea lucrătorilor din Europa de Est. Investigația vizează acuzații de abuz de forță de muncă pe șantierele de construcții din Londra, amenințări cu violență și utilizarea identităților false.

Moldovenii și românii identificați erau ținuți în frig și locuiau câte mai mulți în aceeași încăpere, bărbați femei și copii.

Printre victime au fost identificați și doi minori de 15 și 16 ani, care beneficiază de consiliere.

Pe acest caz a fost arestat un român de 25 de ani, care s-ar fi ocupat de racolarea muncitorilor.

Amintim  că, la începutul lunii februarie 2018, circa 200 de migranți, inclusiv cetățeni români, au fost salvați din sclavie de la o fermă de flori din Cornwall, Marea Britanie.

crimemoldova.com

Foto: gla.gov.uk

Anastasia Rotaru are o slăbiciune de care este mândră - gătitul. Cel mai tare îi place să gătească deserturi, lucru care se simte în fiecare fărâmitură. Acum 4 ani, un amic a rugat-o să îl ajute cu pregătirile pentru un eveniment. Ea a fost numită responsabilă pentru gătirea deserturilor. Întregul proces a vrăjit-o atât de mult încât nu mai avea nopți liniștite. Visa cu ochii deschiși la o afacere în alimentația publică. Se vedea stăpână într-un local cochet, în care să împartă dulciuri, cafea și zâmbete oaspeților, - scrie ea.md.

Tânăra originară din satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, avea 27 de ani când a decis să emigreze. Lucra la o instituție media ca reporter, iar salariul ei nu o ajuta deloc să își împlinească visul care prindea un contur tot mai clar. Era hotărâtă să lanseze o afacere în domeniul alimentației publice.

„După acel eveniment, am primit foarte multe aprecieri. Unii mă întrebau unde pot să cumpere tot ce am pregătit eu, așa că nu după foarte mult timp, am început să mă informez despre ceea ce înseamnă o afacere, despre cum se lansează în Republica Moldova. Aveam nevoie de multe resurse, în special financiare, eu însă nu dispuneam de ele. Am tot apelat pe la diferite instituţii care oferă sprijin financiar pentru tineri, dar fără succes. Am reuşit într-un final să obţin suportul unor investitori, după ce găsisem şi un local superb în centrul Chişinăului. Însă, investitorii respectivi şi-au restras la scurt timp susţinerea, pentru că eu aş fi prea tânără şi, aşa cum mi-au spus, nu voi reuşi din lipsă de experienţă în domeniu. Eram foarte dezamăgită, epuizasem toată lista de posibile şanse de a mai deschide o afacere în Moldova aşa cum îmi doream.”

Nu a stat prea mult pe gânduri și și-a strâns toate visele în bagaje ca să le dea viață la Londra.

    „M-am decis să plec la Londra ca să lucrez şi să strâng singură bani pentru afacere. Marea Britanie a fost prima opţiune, întrucât această ţară îmi este dragă încă din liceu şi cunosc şi limba engleză. Iniţial, mă gândeam să lucrez un an sau doi, după care să revin în Moldova, dar după câteva luni, am hotărât să rămân în Marea Britanie şi să-mi fac viitorul aici.”

Nici nu își închipuia cât de ușor e să lansezi o afacere în Marea Britanie, bucurându-se de susținerea pe care nu a găsit-o acasă. I se deschideau toate ușile, la unele din ele nici măcar nu bătuse ea. Ajutorul venea nechemat.

    „Am tot căutat spaţii prin Londra, însă preţurile sunt foarte ridicate, încât nici 5 ani nu mi-ar fi ajuns ca să economisesc şi să deschid afacerea. De aceea, în septembrie 2017, m-am mutat în oraşul Manchester, iar de aici încolo a fost o cale destul de uşoară. Cafeneaua se află în centrul oraşului Bolton,  localitate situată nu departe de Manchester.”

    „ A fost un proces mult mai uşor decât în Moldova. În primul rând, aici toate instituţiile de stat au site-urile doldora de informaţii, iar dacă suni la orice insituţie, ţi se răspunde în mod foarte amabil şi prompt la orice solicitare, indiferent dacă eşti englez sau moldovean. Eu nu am fost niciodată discriminată sau descurajată de când mă aflu în această ţară. Din contra, am primit întotdeauna receptivitate şi bunăvoinţă.

    În prima zi de lansare, eu le-am oferit băuturi gratuite tuturor vecinilor – proprietari de afaceri, toţi englezi. Au venit toţi ca unul ca să vadă cafeneaua. Majoritatea m-au felicitat şi îmbrăţişat, iar mulţi dintre ei au devenit clienţi fideli. A fost un început foarte frumos! Recent, un cuplu de englezi s-a oferit să mă ajute, absolut gratuit, cu promovarea afacerii. Eu sunt în continuare uimită de atitudinea lor. Majoritatea sunt mulţumiţi de calitatea servirii, iar probabil aceasta şi face diferenţa.”

Iniţial, își dorea în meniu doar deserturi şi cafea de calitate, dar a primit foarte multe solicitări din partea clienţilor că şi-ar dori şi sandwich-uri şi alte gustări.

    „Acum avem în meniu mai multe feluri de produse din foitaj, preferate de britanici la dejun, diferite deserturi, multe sandwich-uri, salate, supe. Toate produsele sunt la vedere şi se servesc oaspetelui rapid. Am optat pentru un design relativ simplu, cu multe elemente din lemn şi mobilă confortabilă. Un astfel de concept de afacere este destul de popular în Marea Britanie. Englezii îşi petrec o foarte mare parte din timp în cafenele, în ţară existând trei reţele mari de cafenele şi o sumedenie de cafenele independente.”

Deși nu a trecut mult timp de când a deschis cafeneaua, Anastasia simte că i-a reușit să pună pe roate gustoasa afacere la care a visat atât de mult. Inima ei este împlinită, căci zilnic vede oaspeți savurând cu plăcere cafeaua și desertul pregătit de ea, în timp ce răsfoiesc niște ziare sau schimbă o vorbă despre ce s-a mai întâmplat peste zi.

ea.md

Lâna de oaie este folosită de un om de afaceri din Bistriţa-Năsăud pentru a izola casele construite din lemn, la munte. După mai mulţi ani de cercetări, Emil Iugan a adus pe piaţă produsul revoluţionar, - scrie bani.md.

Emil Iugan, un om de afaceri din Bistriţa-Năsăud, a reuşit să creeze un produs ecologic pentru izolarea caselor, din lână de oaie, dezvoltând şi un concep unic în România, cel al caselor ecologice construite din lemn şi izolate cu lâna mioarelor de la munte.

După ani de zile de cercetări, vizite în străinătate şi analize cu specialişti din agricultură şi construcţii Emil Iugan a adus pe piaţă un produs revoluţionar pentru izolarea locuinţelor: izolaţia din lână de oaie. El vrea să convingă românii că locuinţele izolate cu lână sunt extrem de benefice sănătăţii şi, în plus, ajută oamenii de la munte să supravieţuiască şi satele să nu se depopuleze.

Totul a pornit de la dragostea sa faţă de munte, faţă de satele îndepărtate, care, din păcate, sunt din ce în ce mai mici de la an la an din cauză că traiul e din ce în ce mai greu şi lipsesc oportunităţile pentru sătenii de la munte.

“Eu iubesc zona de munte şi lupt pentru dezvoltarea acestei zone. Acest tip de izolaţie l-am văzut în străinătate. Am venit cu un concept pe care l-am promovat de aici, din Lunca Ilvei, şi care se numeşte sistem de dezvoltare locală intregrat pe baza resurselor locale. Ce resurse avem la munte? De bază - e iarba şi pădurea... Din iarbă e creşterea animalelor... Am văzut de-a lungul anilor că avem o resursă extrem de importantă care e nevalorificată – lâna de oaie. Înainte de Revoluţie am avut acasă o instalaţie privată în care prelucram lâna şi aşa am dobândit şi cunoştinţe. Şi mi-am spus: trebuie să găsim o soluţie să valorificăm lâna”, a povestit, pentru corespondentul Mediafax, Emil Iugan.

Aşa că Iugan a început să se intereseze unde poate fi utilizată lâna din zona de munte, de pe oaia Ţurcană, ştiind că înainte de Revoluţie, România a avut o industrie funcţională bazată pe această resursă.

„Noi am fost mari producători de covoare, saltele, pături, echipamente de armată, îmbrăcăminte din lână, am fost printre primele ţări din Europa. Acum, singura soluţie de a valorifica lâna de oaie, de o calitate mai slabă, indiferent de culoare şi lungimea firului, în cantităţi mai mari, este în materiale termoizolatoare pentru construcţii. Pentru asta trebuie lâna colectată, spălată şi procesată, iar proiectanţii, arhitecţii şi constructorii să înveţe să o pună pentru că este cel mai bun element izolator din câte are planeta”, a mai spus Iugan.

Omul de afaceri a plecat peste hotare pentru a crea acest tip de termoizolaţie a caselor. Rapid a găsit şi oameni care i-au împărtăşit convingerile şi alături de care a început să găsească modalităţi pentru producerea, în ţară, a acestui material extrem de valoros.

 Mai multe citiți pe Mediafax.ro.