Parcul "Valea Trandafirilor " din Chişinău va prinde o altă viaţă. Muncipalitatea intenţionează să reabiliteze zona capital, începând cu instalarea sistemului de iluminat, reparaţia trotuarelor şi amenajarea pistelor pentru biciclişti. Cei mai fericiţi sunt locuitorii Capitalei, care spun că vor putea să se plimbe în parc şi pe timp de noapte.

Parcul Valea Trandafirilor a fost amenajat încă anul 1970, iar de atunci nu s-a mai făcut nicio lucrare de reabilitare. Acum, se vor repara 5,5 kilometri de trotuar, vor fi instalaţi 300 de piloni pentru iluminare şi vor fi amenajați 4 kilometri de pistă pentru biciclişti, care în prezent lipseşte.

"Utilizarea corpurilor de iluminare performante care să asigure calitatea şi optimizarea consumului de energie electrică. Se propune de a alege stâlpi cu design oarecare, de a elimina cablarea aeriană", a spus Igor Ionel, proiectant.

Acest bărbat spune că zilnic se plimbă cu bicicleta în parc, iar lipsa pistelor îi pune în pericol atât siguranţa lui cât şi a pietonilor.

"Va fi pista noastră aşa va fi foarte comod, iar pietonii vor şti că pe această porţiune nu trebuie să meargă ca să nu fie incidente."

Din cauza lipsei iluminatului, oamenilor le este frică să se plimbe noaptea prin parc.

"Oamenii se plimbă seara cu copii, iar la ora 18.00 începe să se întunice şi cred că este o acţiune foarte bună şi demult trebuia de făcut asta."

"În parcul acesta se plimbă mai mulţi copii, cu mame. Ar fi minunat."

" Acolo unde sunt mulţi oameni trebuie drumuri mai bune."

"Este nevoie, chiar uitaţi-vă că sunt stricate toboganele unde se joacă copii."

Lucrările de reabilitare vor costa municipalitatea 13,7 milioane de lei.

"Lucrările să nu se întindă la nesfârşit, să fie termenul clar stabilit în acord când va fi semnat şi să fie penalizată compania în cazul în care nu se respectă acest termen. Mai mult ca atât, contractul nu se achită până nu se execută lucrările", a declarat Silvia Radu, primarul interimar al Capitalei.

Lucrările vor începe din această primăvară.

publika.md

Firma Bizze Bikes din Piatra Neamț a prezentat prima prima bicicletă electrică românească de tip “chopper” — Bizze Chopper — la Salonul Bicicletei din București.

Bicicleta are un motor pe roata din spate de 250W, o baterie Samsung de 360W sau 500W încorporată în rezervorul bicicletei și un display LCD, potrivit unui comunicat de presă remis StartupCafe.

Bicicletele sunt construite și vopsite 100% în atelierele Bizze. 

Viteza maximă pe care o poate atinge Bizze Chopper este de 25Km/h, iar autonomia sa este de 60 km. De asemenea, bicicleta este dotată cu un sistem de asistare la pedalare.

Firma românească producătoare de bicilete electrice este deținută de Ovidiu Teofanescu, fondator al BizzOnWheels (producție de remorci de bicicleta publicitare și remorci tip fast food) și Marius Ghinet, inginer specializat în construcția vehiculelor ușoare de zbor.

startupcafe.ro

Primăria Chişinău intenţionează ca în următoarele luni să evacueze din oraş peste 100 de gherete care nu funcţionează. Decizia a fost luată la şedinţa operativă de luni a primăriei.

Potrivit primarului interimar Silvia Radu, "vor fi evacuate sute de gherete care nu activează, au fost abandonate de agenţii economici sau nu dispun de actele necesare".

În total urmează a fi evacuate 165 de gherete: 30 din sectorul Ciocana al municipiului, 15 din sectorul Centru, peste 20 de la Buiucani şi peste 100 vor fi ridicate de la Botanica.

Potrivit deciziei primăriei capitalei, proprietarii gheretelor ce nu dispun de autorizaţiile necesare pentru a activa vor trebui s ă le evacueze din cont propriu, iar cele abandonate vor fi ridicate de serviciile municipale şi duse la fier vechi sau stocate până la depistarea proprietarilor.

infotag.md

La Lozova urmează a fi construit un Centru regional de afaceri și dezvoltare comunitară. Contractul de finanțare a acestui proiect fost semnat în incinta primăriei Lozova de către reprezentanții ADR Centru și aplicantul proiectului. Prin semnarea acestui document părțile s-au angajat să-și îndrepte eforturile comune spre realizarea cu succes a obiectivelor stabilite în fișa de proiect, - comunică mybusiness.md.

În urma implementării proiectului, rezultatele vor fi renovarea și amenajarea construcţiei cu suprafața de 3100m2, peste 30 de întreprinzători ale căror afaceri vor beneficia spații, vor fi instruiți peste 70 de antreprenori despre posibilitățile de finanațare și extindere a afacerilor. Se vor crea locuri de muncă pentru funcţionarea acestuia.

„Întreprinderile mici și mijlocii sunt instrumente cheie în dezvoltarea economiei rurale iar noi sperăm să ne îndeplinim cu succes indicatorii de rezultat pe care ni i-am propus în cadrul proiectului. Ideea este că obiectivul de cultură va fi supus lucrărilor de reabilitare integrală, iar acesta constituie un element cultural foarte important pentru orice localitate” a punctat Viorel Jardan directorul ADR Centru.

Centrul Regional de Afaceri va fi amplasat în blocurile aferente clădirii fostei case de cultură din localitate și va dispune de încăperi disponibile pentru afacerile din localitățile partenere, oferind servicii de incubare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) din 3 orașe și 12 sate, unde sunt înregistrați peste 803 de agenți economici.

Proiectul vizează 13 APL-uri în 15 localități din raioanele Călărași, Strășeni și Hîncești și va facilita dezvoltarea integrată a mai multor IMM-uri din regiunea centru precum și dezvoltarea economiei regionale în raioanele Strășeni, Călărași și Hîncești. Se prevede ca acest proiect să răspundă nevoilor IMM-urilor în etapele esențiale ale unei afaceri, precum inițiere și pătrundere pe piață.

Valoarea totală a proiectului este de 29 380 328 lei. Din Fondul Național de Dezvoltare Regională (FNDR) au fost solicitați 19 300 00 lei, iar contribuția din partea aplicantului fiind de 10 080 338 lei. Proiectul urmează a fi implementat pe o durată de 32 luni.

Dedeman Bricolaj SRL, subsidiara din Republica Moldova a grupului român Dedeman a anunţat că îşi suspendă activitatea pentru o perioadă de trei ani. Motivele acestei decizii nu sunt anunţate.

Anunţul vine doar la câteva zile după ce Președintele executiv al Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova, Dan Nuțiu, se arăta convins că grupul românesc Dedeman va reveni în ţara noastră cu investiţii, scrie mold-street.com.

Dedeman și-a suspendat activitatea din Republica Moldova, pentru o perioadă de 3 ani

Bani.md amintește că Dedeman a luat decizia de a-și retrage definitiv proiectul de 20 de milioane de euro, pe care intenționa să-l lanseze în Republica Moldova. Compania a enunțat motive legate de bariere administrative, birocrație excesivă și lipsa unei certitudini în privința deciziei autorităților locale.

bani.md

Pe un vârf de deal, în preajma satului Șendreni din raionul Nisporeni, a apărut, în toată furmusețea ei, o turbină eoliană, dintre cele care produce, cu ajutorul vântului, energie electrică.

Nu se știe exact când va începe să lucreze, nu se știe nici când oamenii vor beneficia de curent electric și nici la ce preț va fi. Se știe doar că vor beneficia de curentul electric produs de vânt satele Șendreni și Vărzărești.
Potrivit primarului Constantin Ungureanu, turbina a fost adusă și instalată de un antreprenor din Chișinău. Primăria a oferit doar terenul și a contribuit la schimbarea destinației acestuia. ”Este un lucru bun pentru comuna noastră”, a subliniat primarul, după care a adăugat, mai în glumă, mai în serios: ”Acum, reprezintă o atracție turistică, aș zice eu. E foarte înaltă și se vede din toate părțile. E ceva neîntâlnit pe la noi”.

Constantin Ungureanu speră, totuși, că această turbină va contribui la dezvoltarea infrastructurii, că va avea de câștigat și comuna, și locuitorii ei. Potrivit dânsului, urmează să fie stabilit tariful la curentul electric produs de acea turbină, apoi, prin luna mai, va începe să funcționeze.

O turbină eoliană va apărea în scurt timp și pe dealul din preajma satului Mircești din raionul Ungheni.

”De-ar da Dumnezeu să prindă toți la minte și să instaleze sute de astfel turbine pe toate dealurile din Moldova, să nu mai depindem de Rusia, de Ucraina sau de cine știe cine mai furnizează energie electrică”, a declarat din start primarul Gheorghe Filipovici, după care a adăugat: ”Dacă s-a pornit, înseamnă că, în curând, va fi și la noi ca în Oldanda, unde cetățenii de mult timp beneficiază doar de energie generată de vânt”.

Potrivit dânsului, turbina a fost adusă deja în teritoriu și urmează să fie instalată. ”Am înțeles că, pentru instalarea acesteia, a fost adusă o macara din Polonia. Dacă timpul se va menține așa și va fi înghețat, în curând va fi instalată”.

Alte detalii nu a putut să ne furnizeze, dar ne-a direcționat către persoana responsabilă de această turbină.

Cu toate acestea, nu am reușit să aflăm prea multe lucruri. Contactat de ”Expresul”, Victor Aghenie, conducătorul de șantier, nu a putut (sau nu a vrut?) să ofere detalii privind costul unei astfel de turbine, cine este agentul economic căruia îi aparține, când va începe să funcționeze.

La întrebarea dacă nu cumva e vorba de același antreprenor care a instalat turbina eoliană la Șendrenii Nisporenilor, dânsul a răspuns ferm: ”Nu”.

”Nu aș vrea să facem mult fum din aceasta. Peste două sau trei  săptămâni, ne va fi totul clar. Acum, suntem, practic, ”în aer”, nu avem, deocamdată, toate actele necesare”, a făcut o remarcă.

Ceea ce a putut spune Victor Aghenie e faptul că turbina respectivă a fost adusă din Germania, e la mâna a doua, are o înălțime de 80 de metri, puterea maximă e de 1500 kw și va furniza curent electric pentru comuna Boghenii Noi. Când și cum, nu se știe încă.

expresul.md

Au apărut noi date privind diferenţele de calitate dintre produsele vândute în ţările din estul Europei şi cele din vest. Un raport al Parlamentului European arată că mai multe preparate sunt produse după reţete diferite sau chiar au alte gramaje, în funcţie de ţara pentru care sunt destinate.

Concret, documentul, bazat pe un studiu universitar, arată că unele firme pun pe piaţă produse cu arome şi compoziţii diferite, dar cu acelaşi tip de ambalaj. În alte cazuri, găsim sub aceeaşi etichetă preparate care au altă greutate în ţările din Estul Europei.

Această practică nu se rezumă doar la produsele alimentare, ci şi la alte bunuri de consum - cum ar fi detergenţii sau produsele de igienă.

De multe ori, producătorii adaptează rețetele și găsesc înlocuitori pentru a reduce costurile și a oferi un preț mai mic.

Un exemplu este cel al Coca Cola. În România - și în est în general - este folosit un îndulcitor obținut din porumb, pe când în țările occidentale se folosește zahăr. Dar o cutie de Coca Cola într-un supermarket de la noi costă în jur de 2 lei, pe când în Marea Britanie ajunge la 0,6- 0,7 lire sterline, adică aproximativ 3,5 lei.

digi24.ro

Antreprenorii din Republica Moldova care activează în domeniul eficienței energetice sau dezvoltă tehnologii pentru acest sector pot să-și încerce puterile la nivel european şi să iniţieze un start-up. Cele mai bune start-up-uri vor primi premii în sumă de până la 35 mii de euro. Data limită pentru înscriere la concurs este 15 aprilie, transmite MOLDPRES.

Competiția start-up-urilor din Europa Centrală și de Est, cu genericul "PowerUp!”, a fost lansată recent și este organizată în 24 de țări.

În concurs sunt încurajați să se înscrie întreprinzătorii care dezvoltă produse ce pot schimba viitorul sectorului energetic și cel al mobilității, pot îmbunătăți calitatea aerului sau contribuie la dezvoltarea orașelor și clădirilor. De asemenea, „PowerUp!” este destinat companiilor ce dezvoltă soluții cibernetice sau tehnologii informaţionale pentru companiile energetice și de prestare a serviciilor comunale.

Competiția se va desfășura în câteva etape. Până pe 15 aprilie, antreprenorii trebuie să completeze formularul online, pe www.powerup.innoenergy.com. Ulterior, vor fi organizate competiții naționale sau regionale, în funcție de numărul de participanți eligibili, iar câștigătorii acestora vor concura în marea finală ce se va desfăşura la Praga (Cehia).

Cele mai bune start-up-uri vor primi premii în sumă de până la 35 mii de euro și vor avea acces la serviciile de mentorat ale întreprinzătorilor europeni cu renume. Totodată, companiile vor fi invitate să participe la programele „InnoEnergy Highway Accelerator”, cu acces la investiții de până la 150 mii de euro.

„PowerUp!” este organizată anual de către compania EIT InnoEnergy. În acest an se desfășoară a patra ediție a competiției, iar țara noastră participă în premieră. Punctul național de contact în Republica Moldova al competiției „PowerUp!” este Centrul pentru dezvoltare socio-economică și susținere a antreprenoriatului inovațional.

moldpres.md

Dacă acum un deceniu, producerea biocombustibilului în Moldova era un domeniu de afaceri cu multe necunoscute, astăzi, cu expertiza şi susţinerea financiară a Uniunii Europene, acesta este un sector de mare perspectivă. Întreprinderea „Ecobricheta” SRL, din mun. Bălţi, a demonstrat acest lucru, devenind un producător cunoscut de biocombustibil, care a reuşit să transforme deşeurile într-o sursă ecologică de energie.

Afacerea Ecobricheta din mun. Bălţi este cu adevărat una de familie. Asta pentru că la crearea şi dezvoltarea ei şi-au pus umărul toţi membrii familiei - Ludmila Abramciuc şi soţul ei Ivan Damaschin, precum şi cei trei copii ai lor – Victor, Cristina şi Maxim.

Ghidaţi de intuiţie, de simţul afacerii şi încurajaţi de cele văzute în ţările europene, cei doi soţi au învăţat să facă bani din deşeuri agricole şi lemnoase, transformându-le într-o sursă eficientă şi ecologică de energie.

Începutul, în anul 2008, a fost dificil, îşi aminteşte Ludmila Abramciuc, având în vedere că domeniul era unul nou pentru Republica Moldova, iar oamenii priveau cu mare scepticism posibilitatea de a se încălzi cu un alt tip de combustibil, având acces la gaz sau cărbune.

„Iniţial, distribuiam oamenilor pliante despre această nouă posibilitate de a-şi încălzi locuinţele, iar ulterior luam legătura cu persoanele care se arătau interesate, le prezentam produsele noastre şi le explicam care sunt avantajele încălzirii pe bază de biocombustibil în raport cu gazul natural, lemnele sau cărbunele. Treptat, gheaţa s-a spart, oamenii au devenit tot mai interesaţi de aceste produse, iar noi ne-am extins afacerea. Cantitatea de brichete şi peleţi pe care o produceam la început într-o lună, acum o facem într-o zi”, spune administratoarea afacerii.

Primul utilaj al întreprinderii a fost procurat din Italia, având o capacitate de producere de doar 100 kg de peleţi. Ulterior, cei doi soţi au devenit beneficiarii Programului de leasing al Proiectului Energie şi Biomasă, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Ei au reuşit să-şi procure cu cei 300 mii lei acordaţi din fonduri europene noi echipamente de producere a biocombustibilului. „Acest lucru ne-a ajutat să dezvoltăm afacerea, fiindcă la acea perioadă băncile nu acordau credite avantajoase întreprinderilor, din simplul motiv că nu vedeau perspective în acest domeniu”, afirmă Ludmila Abramciuc.

Dacă până nu demult deşeurile agricole erau o sursă de poluare a mediului înconjurător, având în vedere că acestea erau arse, acum sunt în mare căutare, devenind sursa principală pentru producerea biocombustibilului. Întreprinderea achiziţionează de la producătorii din regiunea de nord a ţării coji de seminţe de floarea soarelui şi alte tipuri de deşeuri agricole. Cu ajutorul utilajului performant, acestea sunt transformate în brichete şi peleţi, folosiţi atât la încălzirea gospodăriilor casnice, cât şi a instituţiilor publice. În prezent, datorită suportului proiectului Energie şi Biomasă în Moldova şi finanţării UE, 206 şcoli, grădiniţe şi instituţii publice au instalate centrale termice pe biomasă şi se încălzesc cu energie verde. Astfel, s-a reuşit atingerea unor duble rezultate – promovarea energiei verzi şi protejarea mediului ambiant de efectele nocive ale arderii deşeurilor, obiectiv intens promovat la nivel european.

Dar planurile Ludmilei nu s-au oprit aici. Ecobricheta a mai arendat recent 65 ha de teren pentru o perioadă de 30 de ani pe care intenţionează să sădească salcie energetică. Drept rezultat, aceasta va asigura o bună parte din materia primă necesară producerii biocombustibilului.

Astăzi, după aproape un deceniu de activitate, întreprinderea poate să producă zilnic 20 tone de biocombustibil, ceea ce ar satisface necesităţile de încălzire a 80 de şcoli. Din cantitatea totală de biocombustibil, 80% este achiziţionat de gospodăriile casnice din nordul Moldovei, iar 20% de instituţiile publice. În prezent, întreprinderea are contracte de asigurare cu biocombustibil a 20 de grădiniţe, primării, obiecte de menire socială.

„Rezultatele obţinute până în prezent nu ar fi fost posibile dacă nu am fi beneficiat de experienţa europeană în domeniul producerii acestui tip de energie. Am participat la mai multe seminare, unde experţii străini ne-au explicat cum trebuie iniţiată şi gestionată o afacere în domeniu. Ulterior, ne-am convins de acest lucru vizitând mai multe întreprinderi din Polonia. Uneori, nu sunt atât de importanţi banii, cât experienţa europeană şi direcţia în care trebuie să te mişti ca să existe satisfacţia lucrului bine făcut”, spune administratoarea afacerii.

Chiar dacă şi-a majorat substanţial producţia de biocombustibil, întreprinderea cu greu face faţă solicitărilor, venite în special din partea consumatorilor casnici, care îşi înlocuiesc cazanele pe gaz cu cele pe biomasă. Asta pentru că pe an ce trece oamenii se conving de faptul că încălzirea pe bază de biocombustibil este mai economă, mai eficientă şi mai ecologică, respectiv, şi cererea este în continuă creştere. „O tonă de brichete costă 2400 lei, fiind suficientă pentru a încălzi o casă timp de câteva luni, în dependenţă de frigul de afară. Astfel, costurile lunare sunt sensibil reduse decât în cazul folosirii gazului, lemnelor şi cărbunelui”, recunoaşte Victor Rusu, din satul Belicenii Vechi, raionul Sângerei, venit la Ecobricheta să cumpere brichete.

Cei 5 000 m.p. de spaţiu de producere achiziţionaţi în acest an într-o zonă industrială a mun. Bălţi, permit întreprinderii să ofere un loc de muncă stabil pentru circa 30 de persoane.  „Deşeurile trebuie să aibă o utilizare inteligentă. Prelucrarea lor înseamnă în primul rând o posibilitate pentru ca oamenii să se încălzească mai bine achitând mai puţin, iar în al doilea rând, astfel este protejat mediul înconjurător. Pentru noi, asta înseamnă un loc de muncă, aici, la noi acasă”, este convins angajatul Ecobricheta Alexandru Timoşin.

Ludmila Abramciuc este dispusă să continue să aplice experienţa UE în domeniul energiei verzi în Moldova. „Printre planurile noastre de viitor se numără racordarea la standardele europene la toate capitolele, nu doar în ceea ce priveşte calitatea fabricării brichetelor, care este cheia succesului nostru. Intenţionăm să amenajăm şi să înverzim zona în care se află spaţiile noastre de producere, să plasăm inclusiv mori de vânt, fie chiar şi de dimensiuni mici, baterii solare, aşa cum există în multe ţări din spaţiul comunitar. Planificăm să transformăm această zonă într-o oază de verdeaţă, unde va fi promovată energia verde”, spune administratoarea întreprinderii.

Fiind o fire optimistă şi energică, Ludmila Abramciuc a reuşit să dezvolte o afacere de perspectivă într-un sector nou şi necunoscut pentru Moldova. „Dacă stăm pe loc nimic nu se întâmplă. Trebuie să dăm dovadă de iniţiativă, să gândim pozitiv şi să le oferin celor din jur un exemplu demn de urmat”, este convinsă Ludmila.
 

DIN DOSARUL PROFIT: Întreprinderea Ecobricheta este doar un exemplu cum energia verde poate deveni o afacere de succes. Cu suportul Proiectului UE Energie şi Biomasa au fost create 35 de întreprinderi în Moldova care produc şi exportă biocombustibil. Alte 70 de întreprinderi au fost create independent, fiind inspirate de exemple de succes. În ultimii ani, Uniunea Europeană a alocat mai mult de 100 mii Euro pentru dezvoltarea sectorului de producere biocombustibilului în Republica Moldova şi promovarea a energiei verzi, de care se bucură 174 mii de oameni.

_____________________________________________________________________________________

Acest articol a fost elaborat cu asistenţa Uniunii Europene în cadrul Iniţiativei EU4Energy. Conţinutul este responsabilitatea exclusivă a autorului şi nu reflectă sub nicio formă punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Sursă: profit.md

Compania Coca-Cola, cel mai mare producător mondial de băuturi răcoritoare, intenționează să lanseze primul său produs alcoolic. Băutura va apărea în Japonia, unde este cunoscută cu numele de Chu-Hi. Astfel, compania dorește să-şi exploreze potenţialul şi să facă faţă concurenţei din această țară.

Șeful filialei japoneze a Coca-Cola, Jorge Gardugno, a declarat că compania face asta pentru a descoperi noi direcţii. "Acesta este un caz unic în istoria noastră, Coca-Cola s-a concentrat întotdeauna doar pe băuturi nealcoolice", a spus el într-un interviu publicat pe site-ul companiei.

 Totuşi, produsul se va regăsi doar pe piaţa japoneză.

"Nu cred că oamenii din întreaga lume ar trebui să aștepte astfel de lucruri de la Coca-Cola(...) Cred că această cultură este încă unică și specială, astfel încât majoritatea produselor care se nasc acolo, acolo şi rămân, a explicat acesta.

Potrivit Financial Times, vânzările de Coca-Cola sunt în scădere, ca şi multe alte întreprinderi alimentare.

bani.md