Șase centre de suport în afaceri pentru a sprijini crearea și dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) vor fi deschise în regiunea de sud a țării. Acțiunea are loc în cadrul unui proiect susținut financiar de către UE pentru a fortifica parteneriatul dintre sectorul public și privat în atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă a comunităților și regiunilor.

Potrivit unui comunicat de presă al Agenției de Dezvoltare Regională Sud, citat de IPN, proiectul are o durată de doi ani și jumătate și tinde să contribuie la dezvoltarea socială și economică a Republicii Moldova prin implicarea societății civile și altor părți, ținând cont de prevederile Acordului de Asociere cu UE, care cuprinde Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

Centrele ar urma să ofere un mediu antreprenorial și de învățare, asistență în managementul de afaceri, instruire, acces la servicii de finanțare, servicii de sprijin tehnic. Prin activitatea lor, centrele vor sprijini accelerarea afacerilor și vor contribui la creșterea economică, la bunăstarea cetățenilor și a comunităților.

Suma de granturi disponibilă pentru crearea centrelor de suport este de 360 de mii de euro. Suma alocată per proiect nu va depăși 60 de mii de euro. Granturile vor fi oferite în tranșe trimestriale în dependență de progresul obținut în implementarea proiectelor.

ipn.md

Patru persoane, printre care proprietarul rețelei Vento, Andrian Borș, au primit încă 30 de zile de arest în izolator. Decizia a fost luată de către magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Totodată, astăzi, alți doi suspecți, reținuți în dosarul Vento, vor compărea în fața magistraților, iar în privința altuia instanța se va expune săptămâna viitoare.

Solicitată de CrimeMoldova, şefa Serviciului de informare şi comunicare cu mass-media a Procuraturii Anticorupție, Anastasia Mihălceanu, a specificat că „bănuiții colaborează cu ancheta și depun declarații, însă nu-și recunosc vinovăția”.

Amintim că, șapte persoane au fost reţinute la începutul lunii martie pentru spălare de bani pe piața petrolieră. Potrivit procurorilor, unul dintre cei șapte suspecți, administrând mai multe firme petroliere, a transferat, prin intermediul celorlalți bănuiți, bani de la o firmă la alta. Inculpații au încercat să intre în posesia unor stații PECO, care aparțineau Tirex Petrol. În acest sens, s-a operat cu transferuri de bunuri de la o companie la alta. Schema a început a funcționa din 2012, iar până în prezent, bănuiții au reînregistrat stațiile Tirex pe companii afiliate lor, sub marca Vento.

Potrivit unei ordonanțe din dosar, trei companii, controlate de omul de afaceri Veaceslav Platon, sunt vizate în dosar. Este vorba de: IT Collect, Tapcor Plus și Great Plus.

De asemenea, au fost implicate firmele Cancun Prim, Saverin, Danatpet, Talima Plus și Guvast-Nord, gestionate de Andrian Borș. Totodată, fratele acestuia, Igor Borș, la fel, a fost reținut în cadrul dosarului.

crimemoldova.com

S-au înmulţit milionarii. Anul trecut, numărul moldovenilor care au înregistrat venituri de peste un milion de lei a crescut faţă de 2016. Declarația a fost făcută de șeful Serviciului Fiscal de Stat, Sergiu Puşcuţa, într-un interviu realizat de colegul meu Alexei Lungu.

"În anul precedent s-au depus declarații și au înregistrat venituri de peste un milion 422 de cetățeni. Acum deja avem identificați conform datelor FISC 450 de persoane. Așteptăm și datele pentru luna aprilie și vom putea face totalurile și la acest capitol", a declarat directorul Serviciului Fiscal de Stat, Sergiu Puşcuţa.

Potrivit lui Sergiu Pușcuța, evoluția se datorează faptului că economia din ţara noastră şi-a revenit din criză.

prime.md

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, reprezentanți ai instituțiilor de resort, partenerilor de dezvoltare, comunității de business și societății civile au discutat modificările propuse la proiectul de lege care vine să reducă presiunea sancționatorie asupra mediului de afaceri, - comunică mybusiness.md referitor la Serviciul informare și comunicare cu mass-media Ministerul Economiei și Infrastructurii.

În cadrul discuțiilor, au fost prezentate avizele parvenite de la Ministerul Justiției, Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat, Banca Națională a Moldovei, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. În zilele următoare, vor fi discutate ultimele detalii tehnice, după care documentul va fi remis Guvernului spre examinare și aprobare.

Ministrul Economiei și Infrastructurii a mulțumit participanților la dezbateri pentru implicare și discuții constructive. „M-am bucurat să văd discuții punctuale, constructive, nu doar expuse îngrijorări. Acest proiect de lege este foarte important și trebuie definitivat, pentru ca businessul să-și poată desfășura activitatea. Cei implicați în afaceri cunosc cel mai bine situația și provocările pe care le au, de aceea i-am încurajat să vină cu recomandări și propuneri, și le mulțumesc celor care au fost receptivi”, a menționat Chiril Gaburici.

Proiectul de lege care vine să reducă presiunea asupra mediului de afaceri este elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii, după ce Guvernul a decis ca acesta să fie preluat de la Ministerul Justiției.

Printre altele, documentul prevede înăsprirea condițiilor pentru aplicarea de către organele de urmărire penală a arestului preventiv, definirea mai clară a unor infracțiuni economice pentru a evita posibilitatea de interpretare și aplicare arbitrară și abuzivă a acestora din partea organelor de urmărire penală, reducerea pedepselor privative de libertate pentru unele infracțiuni mai puțin grave cu majorarea, în schimb, a sancțiunilor pecuniare, introducerea pedepsei penale pentru autorități la tergiversarea emiterii actelor permisive și la efectuarea abuzivă a controalelor, limitarea organelor urmăririi penale în procesul de efectuare a perchezițiilor și ridicare a bunurilor, limitarea ridicării bunurilor care ar stopa activitatea de business etc.

Ofițerii Centrului pentru combaterea crimelor informatice al Inspectoratului Național de Investigații, în cooperare cu Biroul Federal de Investigații (FBI) și Departamentul de Securitate de Stat al SUA, au sistat activitatea a şase web site-uri postate pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul cărora erau distribuite materiale din categoria pornografiei infantile în volum de 12 Tera Bytes.

Potrivit agenţiei INFOTAG cu referire la un comunicat a poliţiei, organele de drept din Moldova au documentat încă șase cazuri de exploatare sexuală a copiilor în Internet. Suspecții sunt cercetați în stare de libertate.

De asemenea, au fost consiliați șapte copii, fiindu-le acordat interviu de protecție în încăperi special amenajate pentru asistența copiilor cu implicarea specialiștilor din cadrul Centrului internaţional „LaStrada”.

Oamenii legii au desfășurat 16 percheziții la domiciliile suspecților, unde au fost ridicate dispozitive de stocare a fișierelor foto și video ce reprezintă copii abuzați sexual, fiind ridicate 7 blocuri de sistem, 8 laptopuri, 10 telefoane mobile, 49 discuri optice, 7 cartele de memorie, 2 tablete, un hard disc portabil și un stick de memorie USB. Astfel, a fost stopată răspândirea a 1100 fișiere foto și video cu conținut de pornografie infantilă.

Anterior, în urma acțiunilor comune ale organelor de drept, realizate la nivel internațional și la care au participat inclusiv ofițerii Centrului pentru combaterea crimelor informatice, au fost identificați 108 copii-victime exploatați și abuzați sexual, care s-au dovedit a fi originari din alte țări decât Republica Moldova. Ca urmare, în plan internațional au fost arestate 59 de persoane și cinci administratori ai site-urilor create anume pentru schimbul de fișiere cu conținut de pornografie infantilă.

infotag.md

Compania suedeză de retail H&M are probleme tot mai mari cu vânzarea hainelor sale și pare că nu poate ține pasul cu concurența acerbă. New York Times relatează că H&M are un stoc uriaș de rochii, cămăși și accesorii nevândute, a căror valoare se ridică la aproximativ 4,3 miliarde de dolari, relatează Digi24.

Acest stoc uriaș de haine nevândute este menționat în raportul financiar dat marți publicității și ridică semne de întrebare cu privire la abilitatea companiei de a se adapta competiției și nevoilor clienților.

Prima scădere a vânzărilor a fost înregistrată anul trecut, când marea rivalitate H&M- Zara a început să se desfășoare și în online. Iar grupul suedez pare a fi cel care a pierdut trenul. Tranziţia către comerţul electronic a devenit extrem de accelerată, iar H&M nu s-a mişcat cum trebuie.

Acţiunile sale au căzut cu 16% într-o singură zi, în cel mai mare declin din 2001 încoace. Scăderea numărului de clienți din magazinele fizice i-a făcut pe reprezentanţii H&M să pună stop planurilor de extindere şi chiar să ia în considerare închiderea mai multor puncte de vânzări.

În 2018, în doar trei luni, profitul operațional al companiei a scăzut cu 62%, iar acțiunile firmei au ajuns la cel mai mic preț din 2005, la bursa din Stockholm.

agora.md

Întreprinderile grupului "Gas Natural Fenosa" în Moldova au prezentat Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) solicitările de ajustare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciul de distribuţie şi a preţurilor reglementate pentru furnizarea energiei electrice cu aplicarea acestora din 1 aprilie 2018.

Surse din cadrul companiei au relatat pentru INFOTAG că specialiştii au făcut calculele preliminare în conformitate cu metodologiile ANRE şi le-au prezentat Agenţiei. La baza calculelor au fost luaţi în considerare mai mulţi factorii, şi anume preţul de procurare a energiei electrice stipulate în contractele în vigoare pentru anul 2018, tariful pentru serviciile de transport în vigoare, costurile de bază aferente activităţii de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, volumul de energie distribuită şi furnizată, pierderile de energie în reţelele de distribuţie înregistrate în anul 2017, indicatorii macroeconomici conform prognozei actualizate. elaborate de Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

Compania consideră că volumul de energie electrică furnizată se va reduce cu 0,4%, până la 2.693,7 Gwh, inflaţia va constitui 4,3%, conform prognozelor Ministerului Economiei şi Infrastructurii, iar cursul mediu anual al dolarului american va fi de 17,68 lei.

În acest context, preţurile la energia electrică furnizată în baza tarifelor reglementate ar putea fi reduse cu 5,5-6,1%. În special, pentru consumatorii conectaţi la reţele de tensiune joasă (0,4 kV), preţurile ar putea scădea de la 199 la 187,9 bani pentru 1kWh, la reţelele de tensiune medie (6-10 kV) - de la 182 până la 170,9 bani, iar la reţelele de tensiune înaltă (35-110 kV) - de la 153 până la 143,85 bani.

Compania propune ca tarifele de distribuţie a energiei electrice să fie majorate cu 6,6%, de la 60 la 63,94 bani pentru 1kWh la reţelele de tensiune joasă, în timp ce pentru reţelele de tensiune medie să fie micşorate cu 49,9%, de la 43 până la 21,53 bani, iar pentru tensiune înaltă - cu 16,3%, de la 15 la 12,56 bani.

infotag.md

În prezent dar şi în următorii câţiva ani, maşinile electrice sunt şi vor fi mai scumpe, unele modele semnificativ, decât cele care au motoare cu ardere internă şi au un nivel de echipare similar. Această tendinţă totuşi s-ar putea schimba chiar peste 7 ani!

Însă, există un însă. Pentru ca acest lucru să se întâmple, preţurile acumulatorilor trebuie să scadă suficient, dar în prezent cererea pentru metalele care se folosesc în baterii continuă să crească.

Datorită creșterii producției în masă a bateriilor litiu-ion, costul acestora ar putea scădea până la 70 de dolari până în 2030 pentru 1 kWh din capacitatea unui set de acumulatori.

De exemplu, în prezent costul unitar este de 208 dolari per kWh, în mare parte din cauza prețurilor ridicate pentru electromobile, iar doar setul de acumulatori fac 2/5 din valoarea totală a unui EV.

"Vânzările vehiculelor electrice vor continua să crească în următorii ani. Cu toate acestea, pentru a crea o piață masivă, este necesar ca prețurile bateriilor să scadă și mai mult. Dacă cheltuielile pentru acestea vor fi în continuă creștere, atunci rezultatul nu va fi atins”, a declarat analistul Bloomberg New Energy Finance, Colin McKerracher.

Preferințele guvernamentale pentru producătorii de automobile au de asemenea un rol important spre ocrotirea și curățarea mediului înconjurător. Aceste avantaje pot afecta reducerea marjelor și ieftinirea vehiculelor electrice pentru utilizatorii finali, mai notează agenţia americană.

În context, jurnaliştii de la Bloomberg au mai dezvăluit potrivit unor surse proprii, că gigantul Apple se arată îngrijorat de această prognoză şi îşi pregăteşte un „plan B”. Compania poartă negocieri cu mai multe companii miniere pentru a cumpăra cobalt direct de la ele. Acest lucru se va face pentru a se asigura că va avea suficiente cantităţi din acest ingredient cheie pentru producţia de baterii, pe fondul îngrijorărilor că explozia vânzărilor de vehicule electrice ar putea provoca lipsuri la nivel global în aprovizionarea cu acest metal.

Producătorul telefoanelor iPhone este unul dintre cei mai mari utilizatori finali de cobalt pentru bateriile din dispozitivele sale, însă până acum a lăsat ca de achizițiile metalelor rare să se ocupe acele companii care îi produc bateriile.

Potrivit surselor citate de Bloomberg, Apple vrea să încheie contracte pentru furnizarea mai multor mii de tone de cobalt pe an, timp de cel puţin cinci ani. O altă sursă a adăugat că primele discuţii pe acest subiect au început în urmă cu un an, adăugând că nu este nicio certitudine că se va ajunge la un acord.

În prezent, aproximativ un sfert din producţia mondială de cobalt este utilizată în smartphone-uri. Însă, în timp ce o baterie din litiu-ion pentru telefoane are nevoie de aproximativ opt grame de cobalt rafinat, o singură baterie pentru un automobil electric necesită o cantitate de aproape 1.000 de ori mai mare.

Cobaltul este un element critic în bateriile litiu-ion folosite la producţia maşinilor electrice. Astfel de baterii deja consumă 42% din cererea de metal, iar necesarul va exploda pe măsură ce lumea va trece de la benzină şi motorină la maşini electrice. Aproximativ 60% din producţia mondială de cobalt vine din Republica Democrată Congo, o ţară de mărimea Europei de Vest în care se poate găsi aproape orice element din tabelul periodic şi în care copiii sunt utilizaţi ca forţă de muncă în industria minieră.

În ultimele 18 luni, preţul cobaltului s-a triplat şi în prezent se tranzacționează la peste 80.000 de dolari per tonă.

autoblog.md

Acțiunile companiei ”Moldcell” s-au ieftinit de trei ori. Consiliul de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat înregistrarea în Registrul de stat al valorilor mobiliare a reducerii capitalului social al Întreprinderii Mixte ”Moldcell” SA cu 380 de milioane de lei prin micșorarea valorii nominale de la 3 lei la 1 leu.

Capitalul social al societăţii după reducere va constitui 190.001.000 lei, fiind divizat în 190.001.000 acțiuni ordinare nominative cu valoarea nominală de 1 leu.

Reprezentanții companiei susțin că micșorarea capitalului social al întreprinderii a avut loc prin decizia acționarilor pentru a se conforma noiilor prevederi ale Legii privind societăţile pe acţiuni.

Recent, directorul executiv al companiei Turkcell, Kaan Terzioglu, a anunțat că va vinde în acest an unitățile din Kazahstan și Republica Moldova.

Operatorul de telefonie mobilă Kcell din Kazahstan, precum și Moldcell, care operează în Republica Moldova, aparțin operatorului de telecomunicații nordice Telia Company și societății mixte Fintur, Telcia cu Turkcell.

Moldcell este un operator de telecomunicații mobile din Republica Moldova, făcând parte din grupul internațional TeliaSonera, care își are sediul la Stockholm, Suedia. Operatorul de telefonie mobilă și-a lansat activitatea comercială în Republica Moldova, în anul 2000.

Telia a ieșit din patru din cele șapte țări: Nepal, Tadjikistan, Georgia și Azerbaidjan. Grupul mai are operațiuni în Uzbekistan, Kazahstan și Moldova.

bizlaw.md