Majoritatea podurilor, din cele 20 care sunt în capitală, sunt într-o stare deplorabilă și necesită lucrări de reparație, atât tehnic cât și estetic. Însă sunt trei poduri care au nevoie de o expertiză mai amplă și anume podul de la str. Ismail, cel de la str. Albișoara cu Grigore Vieru, ce trece peste râul Bâc și podul de pe str. Mihai Viteazul.

Informația a fost oferită de către șefului Direcției Transport a Primăriei, Vitalie Butucel, în cadrul ședinței primăriei la solicitarea lui Ruslan Codreanu.

Astfel, potrivit informațiilor, mai alarmantă este situația podului de la str. Albișoara cu Grigore Vieru unde un pilon are câteva fisuri.
Pub

„Toate trei poduri necesită reparații de calitate și reparații locale. Sunte prezente defecte la rosturile de delatație, columnatarea fisurilor existente în asfalt cât și hidroizolarea, care este deja degradată și de 25 de ani a expirat”, a declarat Butucel.

În săptămâna ce urmeză va fi inițiată procedura de licitație. Astfel, în următoarele 4-6 luni urmează ca podurile se fie expertizate, unde va fi prezentat un raport ce va conține descrierea stării tehnice a construcțiilor, stabilirea ordinii de preoritate a lucrărilor de reparație și propuneri tehnice pentru lucrările de reparație.

Foto: prime.md

Startup-ul Bytedance, cel mai popular agregator de știri din China, a lansat o rundă de investiții de capital și își propune să adune 3 miliarde de dolari, ceea ce ar crește valoarea companiei la 75 de miliarde de dolari.

Startup-ul chinez Bytedance, firma din spatele agregatorului chinez de știri Toutiao, ar urma să primească o investiție de 3 miliarde de dolari, relatează cei de la Reuters, citând o sursă implicată direct și care a făcut dezvăluirea pentru Wall Street Journal. Astfel, recordurile mondiale par să se țină lanț, după ce Apple a câștigat cursa trilioanelor și a devenit primul brand tech evaluat la 1.000 de miliarde de dolari.

Dacă se confirmă investiția, Bytedance va fi evaluat la 75 de miliarde de dolari, devenind cel mai scump startup unicorn din lume. Acesta și-ar eclipsa principalii competitori din piață dintre companiile private, cum sunt Uber (evaluat la 68 de miliarde de dolari) sau Didi Chuxing (evaluat la 56 de miliarde de dolari), potrivit datelor CB Insights. Ar exista o excepție, compania Ant Financial, afiliată a grupului Alibaba, care ar fi evaluată la 150 de miliarde de dolari, dar CB Insights nu o consideră startup unicorn.

Foto: REUTERS/Stringer

Controversele cu privire la salariul minim sunt din ce în ce mai serioase. În timp ce unii susțin că acest concept nu ar trebui să existe, piața fiind cea care trebuie să decidă nivelul oricărui salariu, alții consideră că salariul minim este necesar deoarece aduce un oarecare grad de protecție socială. Pe de altă parte, și susținătorii salariului minim au păreri diferite atunci când sunt întrebați de valoarea pe care acesta ar trebui să o aibă.

În România, salariul minim a tot crescut în ultimii ani, fiind un excelent argument în campaniile electorale. Astfel, a ajuns la 1.900 de lei (408 euro), iar guvernanţii promit că acesta va creşte în fiecare an cu 100 de lei. Vestea nu este însă atât de bună pentru angajatori, care, dacă nu au marje ale profitului suficient de mari, se pot vedea nevoiţi chiar să-şi întrerupă activitatea. Cert este că, odată cu creşterea costului cu forţa de muncă, România îşi pierde din atractivitatea pe care a avut-o ani de-a rândul.

Salariu minim exista în majoritatea statelor europene. Aşa cum este normal, în cele foarte dezvoltate, nivelul este mai ridicat. În evidenţă iese Luxemburg, ţară în care salariul minim este de aproape 2.000 de euro (1.998,59 de euro, conform ultimelor date publicate de Eurostat). Mai curios este că, anul trecut, acesta a crescut cu peste 75 de euro.

Totuşi, sunt state ale căror economii arată mult mai bine ca cea românească, iar salariul minim este asemănător. Astfel, Cehia are un salariu minim de 468,8 euro, în Polonia acesta ajunge la 480,2 euro, iar salariul minim din Ungaria este cu doar 10 euro mai mare decât cel din România.

O călătorie cu taxiul de la aeroport către centrul unui oraș european costă în medie 40 de euro, tarife mai mari, din cauza distanțelor lungi care separă cele trei aerodromuri de centrul orașului, fiind în Londra, unde o cursă costă în medie echivalentul a peste 100 de euro.

După şapte ani de muncă peste hotare, a revenit acasă pentru a pune pe picioare propria afacere. Este vorba despre Ghenadie Vârlan din raionul Dubăsari, care a deschis un atelier de fierărie în satul său de baştină Pârâta.

Proprietarul şi cei câţiva muncitori meşteresc cu spor adevărate opere de artă. Majoritatea obiectelor confecţionate sunt exportate în Marea Britanie.

Atelierul a fost construit în locul unei ferme de porci. Proprietarul a investit toţi banii câştigaţi peste hotare în utilaje pentru prelucrarea fierului. A obţinut şi finanţare în cadrul programului PARE 1+1, care prevede că statul oferă, cu sprijinul Uniunii Europene, câte un leu sub formă de grant pentru fiecare leu din remitențe investit în afaceri.

De sprijin nerambursabil pot beneficia companiile deschise de moldoveni care muncesc peste hotare sau care au rude de gradul întâi în străinătate.

Cele mai multe lucrări sunt exportate în Marea Britanie, deşi meşterii au clienţi şi în ţară.

Muncitorii, care lucrează la fierărie sunt mulţumiţi că pot lucra în satul natal.

Soţia antreprenorului continuă să muncească însă peste hotare. Ea spune că va reveni în ţară, dacă afacerea va merge bine.

Ghenadie Vârlan spune că vrea să investească încă 80 mii de euro pentru a procura utilaje moderne de vopsire a metalului şi galvanizare cu zinc.

Şi Vasile Rusu din Călăraşi a beneficiat de un grant în valoare de 250 de mii de lei în cadrul programului PARE 1+1. După ce mai mult timp s-a ocupat cu vânzarea mierii, bărbatul a decis să deschidă o fabrică de mobilă.

Zilnic, cu ajutorul strungurilor aici sunt create paturi, dulapuri, console și alte obiecte din lemn.

Cu ajutorul finanţării obţinute în cadrul Programului PARE 1+1, proprietarul a cumpărat utilaj modern.

Fabrica de producere a mobilei a fost vizitată de ministrul Economiei şi Infrastructurii, Chiril Gaburici. Oficialul afirmă că susţinerea antreprenorilor este o prioritate pentru guvernare.

La fabrica lui Vasile Rusu muncesc peste 30 de angajaţi.

În contractul de guvernare al marii coaliții, conservatorii și social-democrații s-au înțeles să elaboreze o lege a imigrației pentru a favoriza venirea în Germania a persoanelor cu înaltă calificare.

Potrivit publicației economice "Handelsblatt", ministrul de Interne Horst Seehofer ar fi pregătit un proiect de lege în acest sens, cu anumite prevederi-cheie.

În Germania se discută de mai mulți ani despre adoptarea unei legi a imigrației, prin care să fie favorizată primirea în țară a migranților cu înaltă calificare profesională, după modelul aplicat cu succes de țări precum Canada sau Australia. Documentul pregătit de ministrul de Interne ar fi fost deja convenit cu miniștrii germani ai Muncii și Economiei, după cum mai relatează "Handelsblatt". Cât de repede, proiectul va fi prezentat în cabinetul de la Berlin.

Contractul de guvernare al marii coaliții prevede adoptarea unei astfel de legi, prin care "să se reglementeze într-un mod nou și transparent atragerea în Germania a lucrătorilor calificați, pentru a satisface cererea tot mai mare de pe piața germană a muncii". Cancelara Angela Merkel a vorbit în iulie despre acest demers ca despre un "proiect central" al marii coaliții.

Angajații germani nu vor mai fi favorizați

Potrivit "Handelsblatt", imigranții vor fi aleși în baza unor criterii precum calificarea profesională, vârsta, cunoștințele de limbă germană, dovada unei oferte de angajare din Germania și asigurarea costurilor de trai în această țară. Guvernul german va renunța în curând la prevederea controversată care îi obligă pe patronii germani să favorizeze la angajare cetățenii germani în dauna străinilor, la același nivel potențial de calificare. "Renunțăm în principiu la favorizarea căutării prealabile a unor angajați germani pentru ocuparea posturilor vacante pe piața muncii", se spune în documentul elaborat de ministrul Seehofer. În prezent, angajatorii germani nu sunt obligați să respecte această prevedere doar în cazul domeniilor profesionale care suferă de o lipsă acută de personal calificat.

Potrivit relatării publicației economice amintite, a fost preluată în proiectul de lege și o solicitare a ministrului social-democrat al Muncii, Hubertus Heil. Acesta vrea ca străinii cu înaltă calificare să primească drept temporar de rezidență în Germania, pentru a-și căuta un loc de muncă, chiar și în cazul în care ei nu pot dovedi pe moment că au o ofertă clară de angajare de la o firmă germană. Prevederea se aplică deja în cazul absolvenților de facultate.

Se renunță la sistemul pe puncte?

Documentul nu face nicio referire la un sistem de imigrație pe puncte, propus inițial de SPD. Nu este menționată nici posibilitatea discutată intens în ultima vreme ca unii azilanți să fie scoși din procedura de acordare a azilului și să fie mutați în cea normală de imigrație, pentru a favoriza accesul lor pe piața germană a muncii. "Migrația care are ca scop obținerea beneficiilor acordate de sistemul social german va fi împiedicată", se mai precizează în document.

Iubitorii de pisici au o cafenea dedicată numai lor. Ei pot acolo să ia masa şi să se relaxeze în compania a 12 feline.

Femeia din imagini nu are o pisică acasă, aşa că localul, deschis recent, este o bucurie pentru ea.

"Eu mă bucur fiindcă acasă ca să ţii o pisică este foarte greu, dar aici e un fel de relaxare mai ales pentru copil. Asta e tare super."

Proprietara cafenelei cu pisici spune că ideea a fost preluată de peste hotare.

"Am hotărât să deschidem o astfel de cafenea confortabilă, unde fiecare poate să vină să se odihnească, pentru că pisicile îţi permit să te relaxezi şi să savurezi momentul" , a spus administratoarea localului, Iulia Dobranscaia.

Clienţii sunt încântaţi de local. Ei spun că pisicile au efect terapeutic.

"Demult trebuia deschisă o astfel de cafenea, pentru că la noi totul este atât de monoton, iar aici este ceva mai divers."

"Desigur, voi veni aici cu familia, prietenii să petrecem frumos timpul, pentru că pisicile sunt prietenii noştri şi cel mai bun antidepresiv."

"Mai mult cred că vor veni aici soţia cu fiica, dar astăzi şi eu am venit. Fiica cred că deja se joacă acolo undeva cu pisicile."

"Schimbul de energie cu pisici dintotdeauna am ştiut că este unul pozitiv, ele extrag durerea, asta o ştiu încă de la buneii mei, că atunci când te doare pune pe locul ăla pisica şi îţi va sta mai bine. Cu siguranţă va avea priză acest local", a spus actrița Daniela Burlaca.

Administraţia localului îşi propune să mărească numărul de pisici.

publika.md

Foto: locals.md

Sancțiuni mai mari pentru încălcarea regulilor de utilizare a mașinilor de casă și control. Potrivit unui proiect de lege, aprobat de Parlament, amenzile ar putea ajunge până la 15 mii de lei.

Mai exact, încălcarea regililor de utilizare a mașinii de casă și control (efectuarea încasărilor bănești în numerar în lipsa mașinii de casă și control, în cazul în care actele normative în vigoare prevăd folosirea ei, efectuarea încasărilor bănești în numerar fără utilizarea mașinii de casă și control existente, neasigurarrea emiterii bonului de casă de valoarea sumei real încasate/primite, neasigurarea bilanțului numerarului în mașina de casă și control care constă în formarea excedentului de numerar nejustificat documentar în sumă mai mare de lei, utilizarea mașinii defecte care constă în neactivarea memoriei fiscale sau imposibilitatea de identificare a softului instalat, utilizarea mașinii care nu este sigilată de Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit), se sancționează cu amendă de la 5 mii la 15 mii de lei.

În redacția actuală, Codul fiscal prevede amenzi maxime de 7 mii de lei.

Evoluţia pozitivă a formării brute de capital fix a fost susţinută atât de investiţiile în construcţii, cât şi cele în maşini şi utilaje. Variaţia stocurilor a generat un impact pozitiv asupra dinamicii activităţii economice. În trimestrul I 2018, contribuţia din partea componentei investiţionale la creşterea PIB a devenit pozitivă, reprezentând 2,4 puncte procentuale, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Dinamica a fost determinată în principal de evoluţia variaţiei stocurilor care a generat un aport de 1,5 p.p. la creşterea PIB, spre deosebire de trimestrul IV 2017, când acesta a fost unul negativ. În acelaşi timp, rata anuală a formării brute de capital fix a consemnat un nivel de 4,2% sau cu 0,2 p.p. inferioară celei din trimestrul IV 2017. Temperarea ratei anuale a formarii brute de capital fix a fost determinată de diminuarea cu 1,5 p.p. a ratei anuale a investiţiilor orientate în „construcţii”, până la nivelul de 3,6%. Totodată, rata anuală a investiţiilor direcţionate pentru procurarea de „maşini şi utilaje” a accelerat cu 2,4 p.p., până la nivelul de 5,8%.

În acelaşi timp, potrivit datelor operative prezentate de Biroul Naţional de Statistică, în trimestrul I 2018 rata anuală de creştere a investiţiilor în active imobilizate corporale s-a poziţionat la nivelul de 2,3%. În structură, contribuţiile pozitive la dinamica investiţiilor în mijloace fixe le-au revenit, în principal, grupelor „mijloace de transport” şi „clădiri nerezidenţiale”. Aceste evoluţii au fost atenuate, în mare parte, de declinul investiţiilor în construcţia de clădiri rezidenţiale. Din perspectiva surselor de finanţare a procesului investiţional, sursele din „bugetele unităţilor administrativ-teritoriale” şi „mijloacele proprii” au consemnat o dinamica pozitivă, iar acumulările de capital efectuate din contul „investitorilor străini” şi al „bugetului de stat” au consemnat o dinamică negativă.

“Pe termen mediu, avem nevoie de a îmbunătăţi semnificativ incluziunea financiară a populaţiei şi a întreprinderilor mici şi mijlocii. Mai este absolut necesar să dezvoltăm şi să dinamizăm piaţa financiară locală. Culmea e că suferim de exces de bani în sistemul bancar şi în acelaşi timp de lipsă de investiţii private. Trebuie să creăm un sistem financiar în care nu doar băncile, ci şi societăţile de investiţii, fondurile de pensie şi asigurătorii vor direcţiona efectiv economiile populaţiei spre proiecte antreprenoriale şi de investiţii solide, aşa cum se face în toată lumea”, a răspuns guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea întrebărilor mass-media.

Reformarea procedurilor de insolvenţă – inevitabilă

Potrivit lui Cioclea, Republica Moldova mai are nevoie de o reformă profundă a procedurilor de insolvenţă care ar favoriza accelerarea recuperării creditelor neperformante sau preluarea întreprinderii falimentate de un antreprenor mai bun. Actualmente, preluarea drepturilor de proprietate sau creanţe este foarte anevoioasă şi, în fond, nu încurajează reînnoirea şi revitalizarea capitalismului moldovenesc. Modernizarea sistemului de plaţi este o altă măsură de care depinde dinamismul şi dezvoltarea economiei naţionale. În toate aceste domenii, şi în multe altele, ne-ar putea ajuta experţii FMI şi ai Băncii Mondiale. Discuţii sau proiecte de colaborare în unele domenii au şi început.

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în luna iunie producţia industrială s-a majorat, faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, cu 10,2%, ca urmare a creşterii producţiei industriale în industria extractivă (+16,4%) şi în industria prelucrătoare (+10,0%), precum şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+9,7%).

În luna iunie 2018, producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, s-a majorat cu 15,4% faţă de luna iunie a anului precedent, ca efect al creşterii producţiei industriale în industria extractiva (+14,1%), în industria prelucrătoare (+17,3%) şi la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+13,0%).

În ianuarie-iunie 2018, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 8,4%, ca urmare a creşterii în industria extractivă (+2,3%), în industria prelucrătoare (+9,5%) şi la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+5,0%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în ianuarie-iunie 2018, comparativ cu ianuarie-iunie 2017, a crescut cu 13,4%, datorită creşterii în industria extractivă (+2,5%), în industria prelucrătoare (+15,9%) şi la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+5,4%).

Cert este că, deşi industria înregistrează indicatori pozitivi, Republica Moldova exportă preponderent produse agricole. În prima jumătate a anului 2018, rata anuală a exporturilor şi-a continuat tendinţa ascendentă semnalată pe parcursul anului precedent, dinamică susţinută preponderent de performanţa din sectorul agricol şi de o cerere majorată din partea UE. Astfel, în primul trimestru al anului 2018 rata anuală a exporturilor s-a poziţionat la nivelul de 28,4% sau cu 2,0 p.p. superioară celei din trimestrul IV 2017. Totodată, rata anuală a exporturilor pentru primele două luni ale trimestrului II 2018 s-a poziţionat la nivelul de 28,6% sau cu 0,2 p.p. superioară celei din trimestrul I 2018. Exporturile către ţările UE reprezintă circa 2/3 din totalul exporturilor, astfel şi contribuţia acestora la evoluţia exporturilor totale este una dominantă. În ceea ce priveşte structura exporturilor, articolele de manufactură constituie – 23,7%, produsele agricole – 21,2%, iar echipamentele şi maşinile – 20,5%.

Nivelul dobânzilor la credit, la nivelul minimului istoric

Referindu-se la acordarea împrumuturilor ieftine oferite agenţilor economici pentru impulsionarea investiţiilor, Sergiu Cioclea a menţionat în acelaşi interviu că misiunea primară a Băncii Naţionale nu este de a micşora dobânzile la credite, ci de a asigura stabilitatea preţurilor. Este adevărat că lupta contra inflaţiei are drept consecinţă reducerea generală a primelor de risc şi, deci, a ratelor de dobândă la toate activele financiare, inclusiv la creditele bancare. Totuşi, în condiţiile când ţinta inflaţiei anuale fixate de BNM este de 5%, nivelul dobânzilor este irealist, căci este inferior ratei inflaţiei anticipate. Cu toate acestea, nivelul actual al dobânzilor la creditele noi în lei moldoveneşti atinge minimele istorice: 9,3% la credite pentru agenţii economici şi 7,9% pentru persoanele fizice. “Vă atrag atenţia că e pentru prima dată când ratele pentru persoanele fizice sunt inferioare celor practicate pentru agenţii economici. Stabilizarea condiţiilor monetare şi intensificarea concurenţei bancare vor încuraja îmbunătăţirea ratelor şi scadenţelor de împrumut”, a subliniat guvernatorul BNM.

Totodată, înainte de a contracta vreun credit, este necesar de a verifica minuţios rata dobânzii anuale efective, aşa-zisa rată DAE. Rata DAE poate fi mai mare decât rata anunţată a creditului, ţinând cont de comisioane şi alte taxe bancare. Rata DAE este adevărata rată de împrumut şi trebuie să fie compatibilă cu veniturile familiei pentru a evita capcana supraîndatorării.

Victor URSU

Contractele cu mai multe companii implicate în reabilitarea drumurilor din fonduri externe au fost reziliate de la începutul acestui an, din cauza neîndeplinirii condițiilor contractuale, informează MOLDPRES.

„A fost luată decizia, în comun cu partenerii de dezvoltare, de a rezilia contractele unde nu există posibilitatea de a fi executate lucrările în timp util. Este vorba despre 7 din 14 contracte și de 235 km de drumuri. Deci, 50 la sută dintre contracte au fost reziliate”, a declarat astăzi, la o conferință de presă, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatâi.

Astfel, contractul cu o companie din România, care urma să repare 85 km de drum de pe traseul Chișinău-Giurgiulești, a fost reziliat. Ulterior, lucrările au fost scoase din nou la licitație și urmează a fi realizate de o companie din Ucraina.

Un alt contract, de această dată cu o companie din Portugalia, a fost reziliat după ce aceasta a intrat în insolvabilitate și pe parcursul anului trecut nu a realizat nici o intervenție pe drumul R14 Bălți – Sărăteni.

Proiectul de reabilitare a drumului R34 Hâncești – Leova - Cahul – M3, finanțat din surse externe, urmează a fi actualizat, după ce contractul cu firma care urma să-l repare a fost anulat. Același lucru s-a întâmplat și în cazul drumului R 9 Soroca - Arionești.

Și lucrările pe traseul Chișinău - Ialoveni au fost sistate. Autoritățile de la Chișinău au reușit însă să păstreze creditul oferit de partenerii externi pentru finanțarea proiectului.