Păstrăvul curcubeu este cultivat în piscine, sub supravegherea specialiştilor, de 24 de ore pe zi, asigurată de camerele de luat vederi. Pe 125 de pătrate cu apă, cresc acum aproximativ 18 tone de pești. Mai multe filtre funcționează concomitent în preajma acestora. Temperatura apei și a aerului este monitorizată în mod special, astfel încît peștele să nu moară. La fiecare șase luni, la întreprindere se deschid bazine de creştere a puietului de pește. Din icre poloneze sînt crescuţi alevinii transnistreni.

Pe plase speciale sînt puse icrele într-un strat subțire, iar apoi, timp de cinci, pînă la șapte zile, în funcție de temperatură, acestea se golesc, alevinii prin găuri cad la fund. După care tăvile cu alevini se umbresc, căci lumina pentru păstrăvul mic este fatală.

Păstrăvul are o culoare plăcută, dungi de diferite culori, de aceea aşa şi se numește păstrăv curcubeu. În bazine, peștele este distribuit în funcție de dimensiune și greutate. Mai întîi alevinii, apoi peştişorii mai mari un pic, care abia de au cîte 70 de grame. Mai departe, cei mai mari. Greutatea limită a păstrăvului transnistrean este de un kilogram și jumătate pînă la două kilograme. Creșterea giganților curcubeu pînă la cinci sau chiar șapte kilograme nu are, pur și simplu, sens.

noi.md

Toate gheretele din Capitală vor avea de anul viitor acelaşi design, iar în parcuri vor fi amplasate cel mult două, dar nu zece câte sunt în prezent. Despre asta a anunţat primarul interimar, Ruslan Codreanu, în cadrul unei conferinţe de presă. Iar pentru că apar în continuare chioşcuri în locuri interzise, funcţionarii care le oferă autorizaţii vor fi sancţionaţi disciplinar sau chiar demiși din funcţii, spune edilul.

O comisie din cadrul primăriei a evaluat cum stau lucrurile şi a constatat un număr mare de buticuri amplasate ilegal. Cea mai gravă situaţie este în sectoarele Râşcani şi Ciocana.

"Pe bulevardul Mircea Cel Bătrân sunt amplasate 82 de gherete, iar pe bulevardul Moscovei 86 de gherete", a declarat Bogdan valeriu, șef al Direcției Asistență Juridică.

Şi unii locuitori ai oraşului sunt deranjaţi:

"Se pare că sunt prea multe şi se îngustează traseul şi traseul central şi traseul pietonal. Eu socot că ar fi foarte bine ca să fie reduse măcar cât de puţin".

"Aici concentraţia e prea mare de fast food, doar atât. Noi deja ne-am obişnuit şi de asta nu prea credem că poate fi schimbat ceva".

Primarul interimar vrea să facă regulă.

"Constat că unii angajaţi ai primăriei nu au înţeles mesajul clar dat de conducerea primăriei că numărul de gherete trebuie să scadă şi continuă mai departe să semneze scheme de prelungire, amplasare şi reamplasare a gheretelor", a declarat Ruslan Codreanu.

Soluţia pe care a găsit-o municipalitatea va rezolva problema.

"A fost lansată şi ideea ca noi să le confecţionăm din banii propriii şi să le dăm în arendă agenţilor economici, ca să avem venituri din această activitate. Să fie una maxim două în zonele verzi", a precizat primarul interimar al Capitalei.

Oamenii spun că oraşul va fi mai frumos dacă gheretele vor avea un aspect unic:

"Ar fi un fel de ordine în oraş, că aşa îşi face ghereta lui şi e un fel de haos total".

"Eu în general cred că gheretele nu ar trebui să fie deloc, dar dacă ar fi de acelaşi fel, cred că ar fi mai estetic. În genere cred că ar fi o arhitectură generală care să se asemene".

"Trebuie să fie unic tot, dar nu piaţa centrală".

În Capitală sunt aproximativ 3.000 de gherete. De la începutul sezonului estival au fost evacuate 98 de chioşcuri.

publika.md

Astăzi, grupul de lucru pentru examinarea și evaluarea modului de amplasare sau reamplasare a gheretelor, a declarat că s-au depistat 9 terase din sectorul Rîșcani din capitală care nu corespund regulamentului privind organizarea teraselor de vară/sezoniere pe domeniul public sau privat al municipiului Chișinău

"În anul 2018, în sectorul Rășcani au fost amplasate 14 terase de vară, dintre care 9 se regăsesc pe străzile și zonele interzise de regulament" a declarat Președintele grupului de lucru pentru examinarea și evaluarea modului de amplasare sau reamplasare a gheretelor.

La fel, în raportul prezentat s-a discutat despre numărul de gherete, tonete și alte puncte de comerț, amplasarea, reamplasarea și evacuarea acestora.

Amintim că primarul general interimar, Ruslan Codreanu, a vorbit astăzi, la prezentarea raportului grupului de lucru pentru examinarea și evaluarea modului de amplasare sau reamplasare a gheretelor din municipiul Chișinău, despre faptul ca primăria, pe termen lung, va lupta cu gheretele și unitățile de comerț similare din Chișinău, în special cu cele aflate pe străzile principale din capitală.

deschide.md

Premieră pentru exportul de pomuşoare din Moldova. Primul lot de afine crescute în raionul Străşeni a ajuns, săptămâna trecută, pe rafturile celor mai mari supermarketuri din Moscova.

Singurul agricultor din ţara noastră care cultivă pomuşoarele pe un teren de 10 hectare spune că anul viitor ar putea livra produsele şi în magazine din ţările Uniunii Europeane. Agricultorul susţine că ofertele se ţin lanţ.

"Fiecare săptămână, vreo trei, două oameni mă sună din Moscova, din Voronej din Sankt Peterburb, din Polonia, din Lublin, Poznan. În Rusia, condiţiile sunt foarte simple. Trebuie numai în caseroale", a spus agricultorul Iurie Tarai.

Pentru a putea exporta mai mult, inclusiv în UE, Iurie Tarai, vrea să extindă frigiderul şi secţia de ambalare a pomuşoarelor.

"Aproximativ ne trebuie minim măcar 80- 100 de tone. De exemplu METRO din Rusia vor două camioane pe săptămână. Trebuie să ambalăm undeva, trebuie să păstrăm, trebuie să creem o partidă mai mare",  a spus agricultorul Iurie Tarai.

În magazine, un kilogram de afine este vândut cu 200 de lei. Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor susţin că afinele crescute la Străşeni sunt sută la sută ecologice şi corespund rigorilor şi standardelor internaţionale.

"Notificări sau careva menţiuni vizavi de starea fitosanitara la exportul afinelor noi nu am avut. Putem să ne dăm seama că cerinţele au fost respectate cu succes", a spus şeful direcţiei la ANSA, Svetlana Lungu.

"Este îmbucurător faptul că din Republica Moldova a început exportul acestui produs, ca fiind un produs cu o valoare destul de adăugată. Profitabilitatea este deasemenea destul de atractivă", a spus  şef de direcţia din cadrul Ministerului Agriculturii, Vasile Șarban.

publika.md

Un bărbat de 50 de ani, riscă amendă de până la 24 000 lei pentru desfășurarea unei activități ilicite pe teritoriul raionului Criuleni.  

Asta după ce polițiștii Serviciului Investigare a Fraudelor Economice al Inspectoratului de Poliție Criuleni au depistat în satul Hrușova, o secție de prelucrare a fructelor (prunelor), care activa în lipsa actelor ce ar permite desfășurarea acestui gen de activitate, astfel proprietarul eschivîndu-se de la plata impozitelor și taxelor de stat.

Mai mult, aici polițiștii au depistat și ridicat 8 tone de prune proaspătă  și prelucrate (uscate) fără acte de proveniență. Producția urma să fie realizată atât pe teritoriul Republicii Moldova cât și peste hotare ei.

Doi judecători urmează să primească indemnizații de concediere în sumă totală de aproape 1,4 milioane de lei. Potrivit unei decizii a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), foștii judecători la Curtea Supremă de Justiție, Constantin Alerguș și Nicolae Gordilă, urmează să încaseze îndemnizații de concediere în sumă totală de 1,4 milioane de lei.

Mai exact, Nicolae Gordilă beneficiază, pentru activitatea de 38 de ani în funcția de judecător și vicepreședinte al Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, de îndemnizație unică de concediere în sumă de 759.066 de lei, din care:

    indemnizația constituie 595.346 de lei;
    contribuții de asigurări sociale 136.929 de lei;
    prima de asigurare obligatorie de asistență socială medicală 26.790 de lei.

În același timp, colegul său Constantin Alerguș, care a activat în funcția de judecător timp de 33 ani, beneficiază de indemnizație unică de concediere în sumă de 599.274 de lei, din care:

    indemnizația constituie 470.019 de lei;
    contribuții de asigurări sociale 108.104 de lei;
    prima de asigurare obligatorie de asistență socială medicală 21.150 de lei.

Curtea Supremă de Justiție nu dispune de acești bani și a cerut Consiliului Superior al magistraturii să aloce resurse financiare suplimentare. La rândul să, Consiliul a hotărât să propună Ministerului Finanţelor identificarea posibilităților de alocare a mijloacelor financiare în sumă de 1.358.340 de lei, pentru achitărea indemnizației unice de concediere foștilor magistrați Constantin Alerguș și Nicolae Gordilă.

Legea cu privire la statutul judecătorului prevede că magistratului demisionat sau pensionat i se plăteşte o indemnizaţie unică de concediere egală cu produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de judecător.

Viori pentru artiştii din toată lumea vor fi construite la Fetești, Edineţ. Cel mai mare producător de instrumente muzicale din Europa, fabrica din Reghin, România, îşi deschide la noi o filială.

20 de meşteri, care sunt foşti constructori sau chiar şoferi, au deprins tehnica de construire a intrumentelor timp de trei luni. La noi va fi făcută doar carcasa viorilor, iar în România, vor fi vopsite şi le vor fi trase strunele.

"M-au dus la curbătorie şi când am luat lamelele prima dată în mână îmi părea că e ceva greu. Pe urmă peste patru zile m-au dus să fac forme şi făceam câte două patru pe zi, la urmă am ajuns că făceam 10,11 forme", a spus meşterul de viori, şef adjunct al fabricii, Alexandra Baziuc.

"Asta e lucrul pe care eu îl fac şi el vine de la maşina de copiat. Aici lucrul meu constă în faptul că eu măsor dimensiunea asta pe urmă găuresc, apoi șlefuiesc şi mă apuc să fac partea din interior", a spus meșterul de viori, Grigorie Păun.

Şi dacă bărbaţii vor crea formele, atunci femeile vor şlefui suprafaţa intrumentelor muzicale.

"Lucrez la maşină acolo la șlefuit şi mecanic. Merg la maşină le fac colţurile, pe urma fac faţa. Pe urmă după ce le șlefuiesc la maşină le dăm la filetat. Noi avem grijă ca faţa să devină perfectă", a spus meșterul de viori, Maria Chetraru.

Lutierii se vor apuca de muncă peste două săptămâni.
.
"Aici încă merge procesul de lucru, noi ne pregătim electricienii ne trag curentul, noi trebuie să mai facem nişte mese."

Autorităţile locale ştiu deja în ce proiecte vor investi banii câştigaţi de pe urma activităţii fabricii.

"Dacă să luăm impozitul pe venit din salariu, cam se ridică până la 500 de mii. 375 de mii vin în bugetul local şi 175 de mii în bugetul raional. Avem foarte multe găuri, avem stadion pe care îl vom amenaja în primul rând", a spus primarul din Feteşti, Edineţ, Ion Munteanu.

La fabrica din satul Fetești vor fi produse zilnic peste 20 de viori şi 6 violoncele. Întreprinderea din Reghin produce anual peste 4 milioane de instrumente muzicale.

publika.md

Recoltarea timpurie a nucilor scade recolta pentru următorii ani, afectează calitatea nucilor și provoacă deteriorarea pomilor.

Specialiștii Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului atenționează populația asupra necesității respectării perioadei de recoltare a nucilor, iar cetățenii și persoanele care încalcă Legea culturilor nucifere vor fi atrași la răspundere materială, administrativă sau penală.

Legislația în vigoare prevede conservarea, dezvoltarea şi sporirea potenţialului productiv nucifer, precum şi interzicerea recoltării nucilor la stadii timpurii, fapt care duce la scăderea calităţii produselor derivate, precum şi recoltarea prin metode ce deteriorează pomii.

Comunicatul de presă al ministerului ma accentuează faptul că conform condițiilor pedoclimatice din ţară, maturitatea de consum a fructelor de nuc este luna septembrie, respectiv și perioada optimă de recoltare.

publika.md

Cabinetul de miniștri a aprobat pe 1 august 2018, o hotărâre privind trecerea a 144 de întreprinderi de stat și a cotelor părți din 72 de societăți pe acțiuni din proprietatea ministerelor în cea a Agenției Proprietății Publice, scrie mold-street.com.

Într-un comunicat de presă al Guvernului este menționată în mod special întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova (CFM), care se confruntă cu probleme majore, chiar dacă în listă sunt şi alte zeci de companii ale statului în situaţie dificilă.

De exemplu Banca de Economii cu o gaură de circa 10 miliarde lei, sau întreprinderile de stat Moldresurse şi Giuvaier, aflate în insolvenţă de ani de zile.
Pub

„Un șir de instituții urmează să fie reorganizate, să fie comasate, să fie transformate în instituții publice. Pentru început, trecem tot la APP, astfel încât cât mai repede să ne putem apuca de administrarea acestor întreprinderi, de crearea unui management eficient și, în paralel, reorganizarea sau transformarea va fi făcută foarte repede”, a spus premierul premierul Filip.

În gestiunea APP a trecut şi cota statului de la întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz sau Metalferos, compania Air Moldova, Administraţia de Stat a Drumurilor, MoldATSA, Moldtelecom, Termoelectrica etc, scrie mold-street.com.

Există şi o excepţie: Întreprinderea de stat Moldelectrica rămâne în gestiunea Ministerului Economiei şi Infrastructurii, care însă va iniţia reorganizarea acesteia în termenul prevăzut de art. 19 alin.(3) lit.b) al Legii cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală.

Potrivit documentului, lista reflectă datele din Registrul patrimoniului public, la situaţia din 13 iunie 2018, privind întreprinderile de stat aflate în administrarea tuturor ministerelor, autorităţilor administrative centrale din subordinea Guvernului şi a Academiei de Ştiinţe, cu considerarea faptului că, anumite entităţi dintre acestea au fost reorganizate deja în instituţii publice, precum şi a proiectelor actelor normative privind reorganizarea unor entităţi, care se află în procedură de definitivare

Agenţia Proprietăţii Publice de comun cu Agenţia Servicii Publice, în termen de 60 de zile din data publicării hotărârii, vor asigura operarea modificărilor necesare în actele de constituire ale întreprinderilor de stat incluse, scrie mold-street.com.

Pe rafturile din magazine deja pot fi găsite fructele goji, ambalate în caserole de plastic a câte 100 de grame. Preţul unui kilogram ajunge la 270 de lei. Tot în această perioadă, pe plantaţii e mare forfotă. Muncitorii culeg pomuşoarelor.

”Pe rămurelul dat avem pomușoare verzi, coapte și semicoapte și trebuie să fim atenți, să gustăm, ca să vedem pe care le culegem și pe care le lăsăm.”

Constantin Munteanu din comuna Băcioi. municipiul Chişinău, cultivă goji de patru ani. Bărbatul a lucrat măcelar timp de 12 ani în Grecia și acolo a descoperit fructele. După ce s-a întors acasă, a decis să deschidă o afacere mai puțin obișnuită pentru piața din Moldova. Cei 800 de butașii i-a adus din Bulgaria.

”Începutul a fost foarte, foarte greu. Toți care vedeau mă întrebau: Ce ai pus tu aici? Cum o vei crește? Cum vei culege? Dar pe parcurs am demonstrat că se poate”, a declarat Constantin Munteanu, pomicultor.

Culesul fructelor îi dă însă mari bătăi de cap agricultorului. Bărbatul spune că în acest moment este ajutat de rude și prieteni.

”Anul acesta este o mică problemă cu forțele de muncă. Nu prea avem persoane care să ne ajute să culegem pomușoarele”, a spus Constantin Munteanu, pomicultor.

Anul trecut, pomicultorul a strâns peste o tonă de fructe crescute ecologic.

Pomușoarele goji sunt caracterizate printr-o roadă multianuală, care începe în luna iulie și durează până la primele înghețuri. Deoarece provin din regiuni cu condiții climaterice dificile, plantele goji nu sunt pretențioase la mediu. Ele pot crește favorabil fără a fi tratate sau stropite cu substanțe chimice.

Fructele goji sunt bogate în antioxidanţi, fibre şi în vitamine. Specialiștii recomandă să fie consumate proaspete, dar şi uscate în salate, sucuri sau în deserturi.

”Sunt foarte bune pentru întărirea imunității, acestea ajută la ameliorarea stărilor de oboseală, sunt eficiente în ieșirea stărilor de convalescență, adică recuperarea după boală”, a spus Cristina Cerevatenco, nutriționistă.

Persoanele care suferă de afecțiuni ale rinichilor ar fi bine să excludă fructele goji din alimentaţie.

publika.md