O persoană a scăpat de sancțiunea pusă pentru desfășurarea activității de întreprinzător fără acte, după ce instanța de judecată a constatat că în procesul-verbal au fost făcute modificări ulterioare.

Conform hotărârii instanței de judecată, persoana a fost declarată vinovată de comiterea contravenţiei prevăzute de art. 263 alin. (1) Cod contravenţional, adică desfăşurarea activităţii de întreprinzător fără înregistrare la organul înregistrării de stat sau la o altă autoritate publică competentă conform legii ori cu act de înregistrare declarat nevalabil. Pentru aceasta, persoana a fost amendată cu 1.500 de lei, adică amenda minimă prevăzută de legislație.

Persoana sancționată nu a fost de acord cu amenda pusă și a contestat procesul-verbal în instanța de judecată. Prima instanță a decis să admită contestanța reclamantului, să anuleze procesul-verbal și să înceteze procesul contravențional. Decizia a fost menținută, recent, și de Curtea de Apel Chișinău.

Magistrații au stabilit că agentul constatator a admis rectificări la procesul-verbal, modificând articolul incriminat. Prin urmare, a fost încălcat art. 443 alin. (7) din Codul contravenţional, care prevede că ”în procesul-verbal nu se admit rectificări, adăugări sau alte modificări. În cazul necesităţii unor astfel de acţiuni, se încheie un nou proces-verbal, în care se face consemnarea respectivă”. Astfel, conform normei legale, agentul constatator trebuia să încheie un alt proces-verbal, dar nu să facă modificări în actul deja semnat.

La începutul lunii august, veniturile Regiei Transport Electric din Chişinău (RTEC) constituiau 113 mil. lei, ceea ce este cu 7 mil. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2017.

Potrivit agenţiei INFOTAG, anunţul a fost făcut luni, la şedinţa operativă a primăriei, directorul RTEC, Dorin Ciornîi, care a menţionat că, „odată cu creşterea, au fost reduce şi cheltuielile întreprinderii: de la 28 mil. lei la 1 ianuarie la 12 mil. lei la 1 august”.

El a spus că toți angajații primesc salariile la timp și prin carduri bancare.

„Domeniile prioritare ale activităţii RTEC sunt: introducerea sistemului tichetelor electronice, instalarea de aparate de aer condiționat, precum și deschiderea unor noi rute de troleibuz cu mers autonom, care va asigura legătura cu suburbiile”, a spus Ciornîi.

Potrivit lui, până la sfârşitul anului vor fi asamblate 20 de troleibuze noi, dintre care 15 cu mers autonom. Toate troleibuzele vor fi dotate cu aparate de aer condiționat. Primele cinci troleibuze vor fi puse în funcțiune până în septembrie.

În Republica Moldova va fi instalată o rețea de încărcătoare pentru vehiculele electrice. Un concept de proiect, care presupune promovarea și dezvoltarea infrastructurii de încărcare a autovehiculelor electrice, a fost aprobat în baza Memorandumului de Înțelegere, semnat între Fondul pentru Eficiență Energetică (FEE) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), comunică mybusiness.md.

Proiectul prevede instalarea încărcătoarelor EV în locații strategice din Moldova, astfel încât să fie posibilă alimentarea mașinilor electrice pe teritoriul țării noastre, precum și asigurarea coridorului de transport pentru vehiculele electrice între România și Ucraina, prin Republica Moldova.

„Este un proiect ambițios, care merită susținut. Trebuie să oferim proprietarilor de autovehicule electrice șansa de a beneficia de echipamente de calitate și condiții de a se deplasa pe teritoriul țării. Totodată,  trebuie să ne asigurăm că, odată instalate în spațiul public, aceste puncte de încărcare vor fi accesibile utilizatorilor. În acest sens, este necesară ajustarea legislației existente pentru a include categoria vehiculelor eco”, a menționat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

Guvernul Republicii Federale Germania va aloca două milioane de euro pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură și eficiență energetică în 18 localități din Republica Moldova (12 localități rurale și 6 localități urbane), amplasate în mare parte în zona de centru a țării. Orașele selectate vor obține asistență nerambursabilă până la 150 de mii de euro, iar satele –  până la 75 de mii de euro, în cadrul programului de granturi „Infrastructura Socială și Eficiență Energetică 2018”, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al reprezentanței Băncii Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW) la Chișinău, tipologia proiectelor câștigătoare este diversă, de la proiecte de reparație a grădinițelor și școlilor sportive, de amenajare a zonelor de odihnă, până la cele de pavare a trotuarelor și de instalare a sistemelor de iluminat stradal.

Potrivit Mariei Flachsbarth, secretar parlamentar de stat al Ministerului de Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei, chiar dacă Moldova stă în fața unor mari provocări și există sate în care oamenii nu au acces la apă potabilă și obiecte de infrastructură modernă și există oameni care văd puține perspective aici, există și multe persoane care sunt preocupate de soluționarea problemelor existente. „Doresc să vă asigur că ministerul pe care îl reprezint, dar și Germania, vă vom sta alături și vă vom susține”, a spus Maria Flachsbarth în cadrul vizitei de lucru întreprinse în Moldova în perioada 2-3 august.

În cadrul proiectului „Infrastructură Socială și Eficientă Energetică” au fost realizate un număr total de 210 proiecte de dezvoltare comunitară în localități cu o populație de până la 20 de mii de locuitori din 20 de raioane din sudul și nordul Republicii Moldova, cu o valoare totală de 9,65 milioane de euro. Programul a fost  lansat în anul 2003 de către Guvernul Federal al Germaniei, fiind gestionat de către Banca Germană pentru Dezvoltare, KFW și Fondul de Investiții Sociale din Moldova.

O afacere de nişă, profitabilă şi ″dulce″⁣ ca profit, prinde contur şi în România. Mai mulţi fermieri au decis să investească în plantaţii de aluni.

Costurile de întreţinere sunt mici, iar câştigul mare, pentru că cererea venită de la producătorii din industria alimentară este în creştere. Un kilogram de alune costă în jur de 10 euro.

La câţiva kilometri de Aiud, un tânăr are o cultură de aluni care se întinde pe şase hectare. A mizat pe soiuri din Italia, care s-au adaptat perfect la noi.

“Tot ce se produce în România momentan se duce în extern. În Italia se va mânca ciocolată italienească cu alune din România”, spune Ciprian Bogdan.

La mică distanţă, îl găsim pe Daniel care a intrat în branşă acum 5 ani.

Plantaţiile devin profitabile din al şaselea an, iar după alţi 6 cultivatorii adună de pe un hectar aproape 5 tone de alune.

Daniel Crăiță, investitor: ”Începând cu anul 10-12, când se ajunge la producţiile maxime care se scot de pe un hectar de alun, venitul mediu este de aproximativ 10.000 de euro.”

La Apoldu de Jos, în judeţul Sibiu, un italian a investit într-o plantaţie pe 30 de hectare.

Dumitru Bozan, tehnician plantaţie aluni: ″Investitia ințială a fost de 100.000 de euro pe toată suprafaţa. De pe 6 hecare de aluni care au ajuns la maturitate, vom scoate o producţie e 12 tone.″⁣

Pe piaţa mondială cererea de alune este uriaşă în special în industria dulciurilor. Turcia este cel mai mare producător cu o suprafaţă de peste 540.000 de hectare cultivate, urmează Italia şi Germania.

Luigi Catalano, agronom: ″Italia a început acum ceva ani un proiect de creştere a suprafeţelor cultivate cu aluni, dar nu e suficient, zona Balcanilor, Serbia, România, Macedonia au condiţii climatice foarte bune pentru astfel de culturi.″⁣

Alexandru Mavrodineanu, reprezentantul unei firme de consultanță: ″Subvențiile care sunt generoase şi mai uşor de accesat în ultimii au încurajat mulţi cultivatori să se uite la această specie.”

noi.md

De mai bine de jumatate de an prestarea  serviciilor a devenit pentru Alexandru Holostenco un stil de viata si cea mai mare pasiune. Ideea unui service auto i-a venit, acum cativa ani, pe cand era elev la Colegiul de Transporturi din Chisinau. Ca sa-si implineasca visul, Alexandru a lucrat o perioada ca mecanic auto pentru a acumula experienta si bani.

Alexandru HOLOSTENCO, ANTREPRENOR: “Studiind masinile, acumuland experienta si curaj am hotarat singur sa-mi fac echipa pentru a presta servicii si reparatii de calitate.” 

 Astfel, de mai bine de jumatate de an nu mai este angajat, dar isi conduce propria afacere. Datorita unui grant de 3000 de euro oferit de UE si banilor pe care i-a adunat pe parcursul anilor si-a cumparat utilajul necesar pentru service-ul auto.

Alexandru HOLOSTENCO, ANTREPRENOR: “Am inceput sa lucram. Oamenilor le place si oamenii vin. Sincer, nici nu m-am asteptat la asa cerere, nu eram pregatit.”

 Angajatii sunt prietenii pe care si i-a facut la colegiu.

Alexandru HOLOSTENCO, ANTREPRENOR: “Cand omul are dorinta sa invete, are o motivatie, atunci foarte repede invata. Acum ei pot sa faca reparatii complicate, pe care le fac mesterii cu experienta de 20-25 de ani.” 

Vladimir SLAV, MANAGER: “Sunt foarte multumit. Nu trebuie sa plec nicaieri.”

 Si pentru ca deseori se intampla ca vehiculele sa se defecteze chiar pe drum, Alexandru le vine in ajutor soferilor. 

Alexandru HOLOSTENCO, ANTREPRENOR: “Noi iesim cu acesta valiza unde suntem solicitati, il conectam la automobil, vedem ce erori sunt, vedem ce detaliu nu lucreaza si unde trebuie sa lucram. Excludem defectiunile. Acest program are toate schemele, toate caracteristicele tehnice ale camioanelor.”

 Oleg FORMUZAL, ANGAJAT: “Fara computer in ziua de azi este dificil. Diagnosticarea nu este complicata, dar trebuie sa intelegi, sa gandesti corect ca sa iei o concluzie corecta. La lucru vin cu placere pentru ca imi place ceea ce fac.”

 Tanarul antreprenor spune ca a reusit sa-si faca o lista de clienti fideli. Printre ei este si acest barbat.

“M-am pornit in Rusia si s-a stricat masina la intrarea in Comrat. Am intrat si baietii m-au primit fara rand. Nu sunt pentru prima data. Sunt multumit de serviciile prestate.”

Acum tanarul isi doreste sa-si largeasca afacerea.

Alexandru HOLOSTENCO, ANTREPRENOR: “In viitor sa am cladirea mea si sa maresc serviciile prestate pentru tehnica agricola, camioane. Spre asta mergem.” 

 Alexandru este unul dintre cei 30 de tineri care au obtinut un grant european in cadrul unui program finantat de UE in Gagauzia si raionul Taraclia.

profit.ro

iPhone 9 şi restul ofertei de telefoane iPhone 2018 se află deja în producţie, Apple stabilind ultimele detalii despre preţuri şi data de lansare.

După un parcurs cu vânzări sub aşteptări obţinute cu prima generaţie iPhone X, Apple nu-şi poate permite ca şi seria iPhone 2018 să fie un semi-eşec. Compania a depus eforturi considerabile pentru extinderea dotărilor high-end pionierate de modelul iPhone X şi la restul modelelor din gama iPhone, cu consecinţe directe asupra costurilor de fabricaţie şi preţul final suportat de compărători.

Echipat cu funcţionalitatea Face ID şi senzori True Depth cu tehnologie laser pentru scanarea în 3D a trăsăturilor feţei umane, iPhone 9 este un dispozitiv costisitor de produs, preţul componentelor şi manopera aferentă procesului de asamblare ajungând la 275 dolari. Costul se va resimţi în preţul de raft, aşteptat să atingă 799 dolari la pachet retail, scrie go4it.ro.

Pentru fabricarea celor trei modele de anul acesta - iPhone X 2018 cu ecran OLED de 5.8”, iPhone 9 cu ecran LCD de 6.1” şi iPhone X Plus cu ecran OLED de 6.5”, Apple apelează la fabricile partenerilor din China, Hon Hai Precision Group (Foxconn) şi Pegatron. Potrivit estimărilor făcute de Arthur Liao, analist al companiei Fubon Securities, Apple va comanda în total 83 milioane de unităţi din noua serie iPhone.

În ciuda preţului ridicat, iPhone 9 nu este chiar o soluţie fără compromisuri, Apple renunţând la anumite dotări care ar fi tăiat din marja de profit. Spre exemplu, costul crescut al ecranului cu diagonală mare este compensat prin renunţarea la funcţionalitatea 3D Touch, Apple economisind astfel 10 dolari pentru fiecare exemplar iPhone 9 fabricat. Un alt compromis este camera foto, mai ieftină cu aproximativ 15 dolari decât cea livrată pe modelul iPhone 9 Plus. Rămâne de văzut cum va motiva Apple cumpărătorii să aleagă un iPhone 9 mai scump, echipat însă cu o cameră foto percepută drept inferioară altor modele iPhone din gamă.

Continuăm să vă prezentăm localurile din Chișinău, unde ne putem delecta cu înghețată. La pahar, în cornet, cu gust de căpșune sau de ce nu, de crabi. Să vedem, deci, prin ce ne uimesc restaurantele și cafenelele din capitală de această dată.

1. Chiar de la deschiderea restaurantului, cei de la Morimoto au introdus în meniu și înghețata. Jocul fanteziei și experimentele i-au determinat să prezinte acest produs într-o altă postură, oferind vizitatorilor înghețată cu gust de crab sau somon! Pentru cei care comandă un steak de somon, bucătarul-șef al restaurantului îl complementează cu înghețată. La prima vedere aceasta nu se deosebește cu nimic de ce suntem obișnuiți, însă după ce o gustați, vă dați seama că mâncați ceva neordinar. Astfel, dacă doriți o înghețată cu gust mai extravagant, nu ezitați să intrați în acest local pentru a trăi o experiență gustativă de neuitat.

O alternativă asemănătoare înghețatei oferită de Morimoto este desertul „Parfait”, la fel de răcoritor și delicios.

2.La Motiko se creează deserturi tradiționale japoneze de aproape un an, inclusiv și înghețata artizanală. Aici găsim înghețată de fistic și sorbeturi din pepene galben, pepene verde, piersic, măr verde, portocală și grapefruit. Toate sunt făcute din ingrediente naturale. Chiar dacă ideea deserturilor de aici are rădăcini japoneze, rețeta înghețatei și tehnica ei de preparare sunt similare gelateriilor italiene.

Toate înghețatele de aici sunt delicioase și deosebite, însă cea mai solicitată este cea de fistic, chiar dacă este mai scumpă – 139 lei pentru 400 gr. Dacă vă plac sorbeturile, să știți că pentru ele va trebui să achitați 89 de lei pentru 400 gr.

3. Un alt local ce își produce propria înghețată este Morpho - Fabulous Desserts & Macarons - o mică Franță în centrul Chișinăului. Pornind de la producerea deserturilor de tip macarons, bucătarii restaurantului au hotărât facă și înghețată de acest gen. Fructe de pădure, pepene galben, piersic, cafea, fistic, banană, snickers, amarene - sunt gusturile dulci și sățioase pe care le puteți găsi aici. Cu doar 32 lei puteți procura un Ice-Cream sandwich macarons „J’adore” , iar cu 42 lei - La crème glace „J’adore”.

Pentru a fi redat gustul autentic francez, din care sunt inspirate deserturile, a fost invitat un specialist din Ucraina care supraveghează acest proces. Din Morpho - Fabulous Desserts & Macarons veți ieși nu doar cu un post gust îmbietor, dar și cu o serie de poze cool.

4. De ceva timp, Mi Piace Ristorante & Pizzeria, încântă clienții cu propria înghețată. Reieșind din ideea localului de a realiza un produs autohton calitativ și continuând cu intenția de a educa consumatorii spre o alimentație corectă, astăzi localul propune un desert mai special. Aici găsiți înghețată albă, cu ciocolată, caramelă, fistic și alune de pădure, dar și sorbeturi de mango, fructe de pădure, căpșune, coacăză, lămâie. Din deserturile mai speciale, putem menționa sorbetul cu lamâie și spumant sau cel de gin tonic. Un asorti din 3 bile de 100 gr, costă 50 lei. De asemenea, dacă clientul restaurantului nu se poate decide, acesta poate degusta desertul înainte de a-l alege. Având un bucătar-șef cu studii la Carpigiani Gelato University (universitate din Italia specializată în crearea înghețatei artizanale), acest local va avea mereu, în arsenal, noi combinații și noi gusturi. De aceea, în luna august să vă așteptați la noi surprize culinare. Se utilizează doar ingrediente naturale: lapte de la propria fermă de vaci, ouă de la găinile proprii și fructe de sezon.

Fiecare produs culinar de la Mi Piace Ristorante & Pizzeria, are o istorie, ce demonstrează că lumea gastronomică e mai mult diversă decât pare.

5. Observăm în ultima perioadă că producătorii locali își pun în mișcare fantezia, pentru a cuceri consumatorii nu doar prin gust, dar și prin așezonare, care poate fi la fel de spectaculoasă. Un exemplu în acest sens este și Rosa Cremosa, un producător a cărui metodă de fabricare a înghețatei amintește de cea thailandeză. O priviți cum se face, apoi o mâncați cu poftă.

6. Acum înghețata specifică regiunii de sud a Italiei, poate fi găsită și la Chișinău - în cafeneaua La Dolce Italia. Localul produce înghețată pe bază de lapte, pe bază de apă, care este potrivită pentru cei cu intoleranță la lactoză și înghețată hipocalorică, pentru diabetici. Dispun de o gamă largă de gusturi: fistic, alune, nucă grecească, ciocolată neagră, cacao, înghețată albă cu diverse gemuri, fructe confiate, căpșune, fructe de pădure, mure, afine, pepene galben etc. La dorința consumatorului acestea pot fi așezonate cu fructe proaspete. Cea mai solicitată este înghețata pe bază de lapte, pentru că este mai cremoasă. Poate fi servită în pahare sau în conuri crocante făcute pe loc. Dacă sunteți un iubitor înrăit al înghețatei, să știți că localul vinde și la kilogram. Prețul este de 235 lei pentru un kg și de doar 19 lei pentru o bilă de înghețată. Producătorul o mai numește înghețată vie, datorită termenului de valabilitate redus, de 30 de zile.

7. Nu uităm de Ciao Cacao, înghețata care poate fi găsită la Andy’s Pizza, La Plăcinte și la MallDova, având gusturi și arome din cele mai diverse: stracciatella, cheesecake, mascarpone, cookies, mentă, tiramisu etc. Se vinde atât la pahar, cât și în cornulețe.

8. Am mai dori să menționăm o patiserie din Chișinău, care propune înghețată artizanală- Delice d’Ange. Cu părere de rău nu am reușit să luăm legătura cu administrația localului.