Numărul cazurilor de violare a dreptului la secretul corespondenţei în republică este în creştere. Concluzia rezultă dintr-un studiu, efectuat recent de Procuratura Generală, privind rezultatele obţinute în primele 6 luni ale anului 2018 de către instituţiile competente în contracararea criminalităţii cibernetice.

Potrivit statisticilor, în această perioadă au fost pornite 51 de cauze penale privind infracţiunile cibernetice, inclusiv:

18 - cauze penale pentru violarea dreptului la secretul corespondenţei (4 cazuri - 6 luni 2017);

15 - cauze penale - pornografie infantilă (21 în 6 luni 2017);

7 - încălcarea inviolabilităţii vieţii personale (10);

4 - încălcarea proprietăţii intelectuale  (5);

4 - infracţiuni informatice (4);

3 - fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau altor instrumente de plată false (1).

Sporirea numărului de cazuri de violare a secretului corespondenţei, este cauzată, în opinia procurorilor, de progresului tehnologiilor informaționale, când majoritatea corespondenței are loc prin intermediul datelor informatice: corespondența electronică, comunicările prin forumuri, rețelelor de socializare, a unor produse program special adaptate, cu utilizarea sistemelor informatice și de telecomunicații care rulează anumite produse de program (software). Analiza cauzelor penale permite a constata existența unei tendințe noi de săvârșire a infracțiunii prevăzute la art.178 CP (violarea dreptului la secretul corespondenţei), prin modalitatea de substituire a rechizitelor bancare în documentele expediate între persoanele fizice şi juridice prin intermediul poştei electronice.

În aceeaşi perioadă procurorii au expediat în judecată pentru examinare în fond 9 cauze penale privind infracţiunile cibernetice. Instanţele de judecată au pronunţat 11 sentinţe de condamnare în privinţa a 11 persoane şi anume: 6 sentinţe  pentru comiterea pornografiei infantile; 2 sentinţe pentru fraudă informatică; 2 sentinţe pentru violarea dreptului la secretul corespondenţei; 1 sentinţă pentru fals informatic şi 1 sentinţă pentru accesul neautorizat la reţelele şi serviciile de telecomunicaţii.

Pachetul legislativ elaborat în vederea reformării domeniului fiscal prevede introducerea unei noi cote reduse a TVA în mărime de 10% pentru serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort în hotel, vilă turistică, pensiune agroturistică, sat de vacanță etc. pentru agenții economici ale căror activitate operațională constituie exclusiv activități de cazare și alimentație publică, conform situației I a Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei.

De asemenea, se va introduce cota TVA 10% la produsele alimentare, cu excepția mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenții economici ale căror activitate operațională constituie exclusiv activități de cazare și alimentație publică conform secțiunii I a CAEM.

În nota informativă a proiectului se menționează căaceastă prevedere este propusă în scopul impulsionării și susținerii industriei turismului în Republica Moldova, facilitarea atragerii investițiilor private, precum și asigurarea corelației domeniilor conexe și anume a activității de turism și alimentație publică.

În același timp, se propune un regim TVA al mărfurilor introduse din raioanele de este a Republicii Moldova. Astfel, se prevede aplicarea cotei TVA de 8% pentru toate mărfurile livrate de către persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul RM și care au relații fiscale cu sistemul ei bugetar de către persoanele fizice și juridice rezidente care se află pe teritoriul RM și care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar.

Necesitatea acestei modificări rezidă din aplicarea principiului de echitate fiscală consacrat prin art. 6 din Codul fiscal, conform căruia impozitul și taxele se bazează pe principiul echității fiscale, ceea ce presupune tratarea egală a persoanelor care activează în condiții similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova

Amenda pentru împiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului în încăperile de producţie, depozite, locurile de păstrare a bunurilor și în spaţiile comerciale prin neprezentarea de explicaţii, date, informaţii şi documente necesare Serviciului Fiscal de Stat, va fi modificată. Se propune ca încălcarea să fie sancționată cu amendă de la 4 mii la 6 mii lei, în prezent suma acesteia fiind de 5 mii lei.

Propunerea se conține în pachetul legislativ ce prevede modificarea legislației fiscale.

Se va modifica și amenda pentru neexecutarea deciziei organului cu atribuţii de administrare fiscală de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului. În prezent, aceasta se sancţionează cu amendă în proporţie de 30% din suma trecută la scăderi în perioada de nesuspendare a operaţiunilor. Autorii propun ca această să fie aplicată diferenţiat, de la 25 la 35% din suma menționată.

Pentru neexecutarea cerinţelor din citaţia SFS, persoanele fizice se vor sancţiona cu o amendă în mărime de la 400 la 600 lei în loc de 500 lei, după cum prevede legislația în vigoare, iar persoanele juridice – cu amendă de la 4 la 6 mii lei, în loc de 5 mii.

Potrivit art. 22615 din CF, persoana citată este obligată să prezinte, până la iniţierea controlului fiscal, declaraţia cu privire la proprietate conform formularului şi modului stabilit de Ministerul Finanţelor. În cazul în care aceasta nu execută prevederea, se sancționează cu amendă de 5 mii lei. Prin acest proiect se propune micșorarea sancțiunii, suma aprobată constituind de la 2,5 mii la 3 mii lei.

Documentul mai prevede majorarea sancțiunilor în cazul nerespectării reglementărilor din domeniul transportului auto de călători. Astfel, efectuarea transporturilor auto de călători prin servicii ocazionale, inclusiv turistice sau în regim de taxi, fără a dispune de act permisiv, se sancționează în prezent cu amendă de 3 mii lei. Autorii proiectului propun amenzi mai dure, cuprinse între 5 mii şi 15 mii lei.

În același timp, neprezentarea, prezentarea cu întârziere sau prezentarea SFS a unor informaţii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, ce se sancţionează în prezent cu 4 mii lei, se va sancționa cu amendă de la 3 mii la 5 mii lei.
Sancțiunea pentru încălcarea de către instituţia financiară a obligaţiilor în cazul deschiderii, modificării sau închiderii conturilor bancare se va modifica de la cele 3 mii lei prevăzute în prezent până la 2-4 mii lei.

Neprezentarea sau prezentarea tardivă la SFS de către contribuabil a informaţiei despre contul bancar deschis în străinătate, ce se sancţionează cu amendă în mărime de 5 mii lei, se va sancționa cu amendă de la 4 mii la 6 mii lei. Aceiaşi amendă poate fi aprobată pentru neasigurarea păstrării dărilor de seamă fiscale sau a documentelor de evidenţă şi a benzilor de control.

Totodată, se propune reducerea amenzii pentru neeliberarea facturii fiscale la comercializarea mărfurilor gajate de la 50% la 20-30% din valoarea tranzacţiei debitorul gajist înregistrat în calitate de plătitor de T.V.A.

Persoanele juridice și cele fizice întreprinzători individuali vor fi sancționați cu amendă de la 500 la 1000 lei pentru fiecare dare de seamă fiscală prezentată fără respectarea modului de întocmire și de prezentare a acesteia, dar nu mai mult de 10 mii lei per total.

Eschivarea de la calculul sau plata impozitelor, taxelor și primelor de asigurări obligatorii se va sancționa cu amendă de la 80% la 100%. În prezent, aceasta se sancţionează cu o amendă în mărimea impozitului sau taxei nedeclarate.

Pentru împiedicarea funcţionarului fiscal de a efectua executarea silită a obligaţiei fiscale, persoanele fizice vor fi sancţionate cu amendă în mărime de la 4mii la 6 mii lei, în loc de 5 mii lei, iar agenţii economici – de la 8 mii la 12 mii lei, în loc de 10 mii lei, cum se practică în prezent.

În același timp, se propune completarea Codului fiscal cu un articol ce va reglementa încălcarea obligației fiscale de transferare a plăților încasate de către executorii judecătorești. Astfel, se propune ca pentru netransferarea sau transferarea tardivă de către executori judecătorești a plăților încasate în folosul bugetului public naţional să se calculeze penalitatea pentru fiecare zi de întrârziere, în conformitate cu art. 228 din CF.

Menţionăm că proiectul de lege este examinat 26 iulie, de parlament.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Parlamentul Republicii Moldova

Pachetul legislativ pentru reforma fiscală a fost adoptat astăzi în prima și a doua lectură de către Parlament. Documentele au drept scop stimularea mediului de afaceri, creșterea veniturilor populației, reducerea economiei tenebre, a salariilor în plic, a evaziunii fiscale și a veniturilor nedeclarate, transmite MOLDPRES.

Pachetul adoptat prevede: reducerea impozitului pe venit pentru persoane fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice; reducerea contribuției angajatorului la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat de la 23% la 18% (se referă exclusiv la sectorul corporativ); dublarea scutirii personale, de la 11 280 de lei la 24 000 de lei. Totodată, cei care primesc salarii sub minimul de existență (1 862 lei în 2017) nu vor mai plăti impozite.

De asemenea, pentru industria HORECA s-a votat reducerea cotei TVA de la 20% la 10% pentru serviciile din restaurante, hoteluri, cafenele, catering  etc; pentru activitatea taximetriștilor se propune un regim special de impozitare a angajaților cu salarii sub 10 mii de lei lunar cu aplicarea unui impozit fix pe venit de 500 de lei lunar. Totodată, se măresc amenzile pentru activitatea fără licență, iar pasagerul poate refuza achitarea călătoriei dacă nu primește bon de casă.

La fel, pentru a aduce banii din economia tenebră în economia reală, persoanele fizice pot declara voluntar bunurile nedeclarate, acestea vor trebui să indice sursa venitului și să achite o taxă de 3% din valoarea bunurilor liberalizate până la 10 sau 20 decembrie 2018. De declararea voluntară a bunurilor nu vor beneficia funcționarii publici, cei care au deținut funcții publice după anul 2009: președinți, deputați, prim-miniștri, miniștri, viceminiștri, secretari de stat, secretari generali de stat, judecători, procurori, directori și adjuncți ai Serviciul Informații și Securitate, ai Centrului Național Anticorupție, ai Serviciului Fiscal de Stat, ai Serviciului Vamal, ai Băncii Naționale a Moldovei, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor ș.a., dar și toți șefii băncilor fraudate și cei care au beneficiat de credite frauduloase, inclusiv de la băncile Investprivatbank, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. În așa mod, în Republica Moldova nu vor mai intra bani frauduloși sau proveniți din furtul miliardului ori alte ilegalități.

Pachetul mai prevede și o serie de acțiuni care urmăresc să scadă presiunea și să stimuleze mediul de afaceri, printre care: majorarea de la 2 la 3 ani a termenului-limită de repatriere a valutei pentru rezultatele contractelor externe, controlul la fața locului se va face doar după verificarea actelor, limitarea atribuțiilor Serviciului de Informații și Securitate legate de investigarea infracțiunilor economice și anularea amenzilor și penalităților de întârziere în cazul achitării impozitelor și taxelor până la 10 sau 20 decembrie 2018.

În cadrul ședinței Legislativului, fracțiunile PSRM, PLDM, PCRM și PL s-au pronunțat împotriva inițiativelor legislative și au părăsit plenul Parlamentului în semn de protest față de includerea în ordinea de zi a proiectelor de lege. Deputații din opoziție au condamnat „graba cu care sunt aprobate proiectele, întrucât parlamentarii nu au reușit să analizeze prevederile incluse în documente”.

Documentele au fost susținute de PDM și PPEM. Speakerul Andrian Candu a declarat că proiectele incluse în reforma fiscală urmează a fi adoptate pentru binele cetățenilor, întrucât va crește venitul oamenilor. „Toate aceste modificări sunt așteptate de foarte mult timp de cetățeni și mediul de afaceri”, a spus Candu.

Ne-am obișnuit să procurăm înghețată din magazine sau din stradă, atunci când ne vine pofta. Puțini însă știu că în Chișinău putem găsi o serie de localuri, în care este produsă propria înghețată artizanală! Madein.md a identificat câteva din ele.

1. Rozmarin Café! Poziționându-se un local care susține consumul produselor naturale, încă de la deschidere își produc propria înghețată și se consideră avantajați din acest punct de vedere. Înghețata este produsă după o rețetă italiană, cu arome de vanilie, stracciatella, iaurt cu fructe de pădure și banană cu scorțișoară. De asemenea, aici este produs și sorbetul din zmeură, căpșună, fructul pasiunii și vișină. Este potrivit de răcoritor pentru timpul de vară! La dorința consumatorului, desertul poate fi glazurat cu ciocolată sau asezonat cu gem de căpșune și coacăză. Specialitatea casei o reprezintă, de fapt, brioșa cu înghețată și nuttela. Dacă vi s-a făcut poftă, să știți că un astfel de deliciu costă între 35 și 38 de lei, în funcție de produsul ales.

2. Gustos și sănătos! Un alt local care se axează pe consumul produselor naturale este Hostaria Amarcord. Un restaurant cu bucătărie tradițional italiană, care a creat un mix dintre tradiționalul sorbet și înghețată din ingrediente sută la sută autohtone: fructe proaspete sau congelate (fructe de pădure, zmeură, căpșune și mure), o linguriță de zahăr tos și frișcă. Cu ajutorul unui robot de bucătărie, în doi timpi și trei mișcări aveți parte de o astfel de înghețată. În așa condiții, produsul se menține mereu proaspăt. Cu 60 de lei vă puteți desfăta din acest desert.

3. Dacă e să vorbim despre o înghețată artizanală exotică, servită într-un mod mai neordinar, atunci ar fi necesar să menționăm localul Diplomat Club Hotel & Restaurant. Și ei se simt favorizați, pentru că au creat ceva neobișnuit pentru consumatorul local. Al doilea an consecutiv, bucătării acestui local produc înghețată din ingrediente naturale, fără adaosuri, aromatizanți artificiali sau coloranți. Excentrică la prima vedere, aceasta ademenește prin crusta de cocos, lămâie sau portocală. Arată cu adevărat spectaculos. O astfel de plăcere poate costa de la 60 la 80 de lei.

4. Se pare că este tendința ultimilor ani să se mănânce vegan, eco, organic. Având în viziune acest concept, cei de la Bio Organic Raw Café produc înghețată raw vegană. O înghețată cu multe beneficii! Pe lângă faptul că este sănătoasă și menține senzația de sațietate, este perfectă pentru cei care au intoleranță la lactoză, sau pentru cei care practică sportul, datorită proteinelor și grăsimilor saturate pe care le conține. Înghețata raw vegană este făcută pe bază de lapte vegetal, nuci caju hidratate și cu adaos de cacao, căpșune, mango sau oricare alt fruct la dorința consumatorului. Ca și toate deserturile raw, acestea se gătesc la rece, fără a fi procesate chimic sau termic, astfel, păstrându-se nutrienții și mineralele din ingrediente.

La Bio Organic Raw Café, puteți găsi înghețată pe stick și pufoasă, ambele cu aceleași gusturi, doar că la prețuri diferite (25-40 lei în funcţie de gramaj și respectiv 60 de lei). Destul de specifice sunt și gusturile de înghețată din acest local: cărbune activ de cocos sau ceai matcha cu efect revigorant. Cele mai solicitate rămân a fi cele de căpșune și ciocolată cu caramelă.

5. Recunoscut după berea artizanală pe care o produce, din iunie 2018 Lumen Craft Pub își încearcă forțele și în lumea înghețatelor locale. Bucătrii din acest local propun consumatorilor propria lor viziune despre acest produs. Inspirați din occident, au în meniu 23 de tipuri de înghețată cu gusturi tradiționale: fistic, ciocolată, zmeură, fructe de pădure și trenduri internaționale: bubble-gum, raffaello, fererro rocher, kinder bueno etc. Se servește în bubble wafers, făcute după o rețetă belgiană, cu diferite toppinguri: ciocolată, gemuri variegato și fructe siropate. La doar 20 de lei bila, vă alegeți cu un desert cremos, intens, bun de a vă lua zborul! De ce? Pentru că o puteți găsi doar la aeroport.

6. O dată cu lansarea meniului nou, un alt local din Chișinău s-a decis să producă înghețată. Astfel, din primăvara anului 2018, la Uptown puteți servi și înghețată artizanală. Din principiu nu au optat pentru înghețata industrială, pentru că și-au dorit să propună consumatorului un produs veritabil, făcut ca acasă, folosind doar ingrediente naturale, fără adaosuri și desigur autohton. Astfel, cu doar 35 de lei puteți savura o înghețată la Uptown, ce vă va aminti de gustul plombirului din copilăriei. Se recomandă a fi servită fără topping-uri, și totuși, la dorința clientului, poate fi suplimentată cu fructe, ciocolată sau caramelă.

7. Și desigur cine nu cunoaște înghețata pufoasă de la McDonald's, la cornet sau la pahar cu diverse topping-uri. Administrația restaurantului ne-a spus că această înghețată se produce, la fel, în Moldova.

Unul dintre marele avantaje a îngheţatei artizanale constă în faptul că aceasta rămâne mereu proaspătă, iar clienţii cofetăriilor sau gelateriilor o consumă imediat după preparare. Mai mult ca atât, ea se prepară doar în funcţie de necesităţile zilnice ale localului, în timp ce înghețata industrială poate ajunge la consumatorul final abia peste câteva zile sau săptămâni de la momentul producerii ei.

IDIS Viitorul împreună cu CBX-AXA pentru a doua oară măsoară intenția de migrație peste hotare a moldovenilor în cadrul cercetării People Watch. În acest scop s-a încercat să se afle care ar fi salariul decent ce ar determina un cetățean să rămână în țară și să muncească.

În 2018 salariul mediu acceptat este de 12 600 lei cu 2 700 lei mai mult față de anul trecut când salariul mediu acceptat pentru a rămâne în țară era de 9 900 lei. Creșterea așteptărilor salariale este de 27%, cea ce este  mai mult decât creșterea nominală a salariului în Moldova.

„Majorarea decalajul între salariul acceptat de a rămâne în Republica Moldova și salariul real plătit aici ne face să concluzionăm că intenția de migrație pentru a soluționa problemele financiare ale familiei rămâne o preferință pentru cetățeni.

Dacă analizăm pe structura de remunerare observăm o scădere semnificativă a celor care sunt de acord cu o remunerare de până în 10 mii de lei și o creștere pronunțată a celor care consideră că salariul decent trebuie să fie de 15 mii de lei și mai mult”, menționează experții IDIS.

Cercetarea lansată de IDIS Viitorul "People Watch" măsoară teme de interes public sporit. Chestionarul a fost făcut pe un eșantion de 1 042 persoane în perioada 29 iunie - 9 iulie curent cu o marjă de eroare de plus, minus 2,8%.

bani.md

Autorităţile dintr-un sat francez din Pirinei, aflat la graniţa cu Spania, nu vor mai percepe taxe şi impozite de la cetăţeni, pentru că este deja “prea bogat”, scrie Daily Mail.

Le Perthus, un sat cu doar 586 de locuitori, de la graniţa franco-spaniolă, are un excedent bugetar la primărie mai mare de un milion de euro.
 
Acest lucru a fost posibil în mare parte datorită taxelor de aproape 800.000 de euro pe an pe care autorităţile locale le încasează pentru parcare de la francezii care traversează frontiera în Spania pentru a face cumpărături mai ieftine.

Strada principală din Le Perthus, Avenue de France, se află atât pe teritoriul Franţei, cât şi pe cel al Spaniei. Comercianţii de pe partea spaniolă a străzii vând produse ca alcool, ţigări şi parfumuri la preţuri considerabil mai mici faţă de preţurile din Franţa, datorită taxelor şi accizelor reduse.

De exemplu, un pachet de ţigări care în partea franceză costă 8 euro, în partea spaniolă poate fi cumpărat cu 5 euro. În timp ce Franţa are preţuri mai mari la produsele accizate, în Spania preţurile sunt sub media UE, atât la produsele de lux, cât şi la haine.

În aceste condiţii, Le Perthus a devenit un magnet pentru cumpărătorii francezi care trec graniţa în căutare de chilipiruri în ţara vecină. Iar dacă localnicii pot face acest lucru pe jos, cei din zonele învecinate vin cu maşinile pe care le lasă la graniţă şi pentru parcarea cărora plătesc taxe la bugetul local din Le Perthus.

În acest fel, autorităţile s-au trezit cu un excedent de taxe pe care nu reuşesc să le cheltuiească, dar care au devenit mărul discordiei dintre putere şi opoziţie în micul orăsel de munte. În timp ce opoziţia din consiliul local acuză primarul că nu foloseşte banii, puterea acuză opoziţia că a blocat proiecte utile cum ar fi un centru medical sau un parc pentru copii.

În consecinţă, primaria propune suspendarea plăţii de taxe locale de către rezidenţii satului până când autorităţile vor reuşi să cheltuiască banii strânşi deja la buget. O decizie în acest sens va fi luată la sfârşitul lunii.

businessmagazin.ro

Reforma fiscală aduce modificări și pentru cei din domeniul HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Café). În urma unei ședințe a membrilor de coaliție, pentru a soluționa problema evaziunii fiscale, s-a decis micșorarea cotei TVA pentru această industrie.

Astfel, agenții economici din domeniu vor achita o cotă TVA de 10%, și nu 20% cum este în prezent.

„De altfel, cei cu venituri de sub 1,2 mln lei, vor achita un impozit operațional de 4%, iar ceilalți care au activități mai mari de 1,2 milioane, vor avea de ales să activeze în regim general sau în regim special, asta însemnând impozitul pe venit de 12%, înregistrarea obligatorie ca plătitor de TVA și cota redusă de TVA la nivelul de 10%”, a anunțat premierul Pavel Filip în cadrul briefingului săptămânal PD.

Angajații din sfera serviciilor de taxi, care au salarii de până la 10 mii de lei pe lună, vor achita un impozit fix de 500 de lei lunar. Anunţul a fost făcut astăzi de către prim-ministrul Pavel Filip, după ședința săptămânală a Partidului Democrat din Moldova, transmite MOLDPRES.

În cadrul unei conferințe de presă, șeful Cabinetului de miniștri a specificat că, pentru taximetriști, asigurarea medicală şi cea socială vor constitui a 12-a parte din rata anuală.

„Totodată, s-a decis majorarea amenzilor în acest sector. Astfel, dacă taximetristul nu-i oferă călătorului bonul de plată, atunci pasagerul va avea dreptul să nu plătească această călătorie. De asemenea, cheltuielile pentru reparaţia maşinilor vor deveni deductibile. Drept efecte vom avea mai mulţi bani în buget, ceea ce înseamnă că vor exista resurse financiare pentru pensii şi salarii. Ne dorim ca în acest domeniu să se activeze doar legal şi profesionist. Vrem să reducem economia tenebră şi ca banii să vină legal la buget, iar calitatea acestor servicii să crească", a spus Pavel Filip.

De asemenea, prim-ministrul a anunțat că în industria HORECA (restaurantele, hotelurile și cafenelele) vor exista noi metode de impozitare.

Tradiţia oieritului îşi pierde din farmecul de altădată. Ciobanii din ţară trag un semnal de alarmă şi susţin că, în viitorul apropiat, această ramură riscă să dispară. De vină ar fi lipsa centrelor de colectare a lânii, care, deseori, este aruncată în râpi. Nici laptele şi carnea nu se vinde ușor, spun păstorii.

Pentru a sesiza toate aceste probleme, aproximativ 20 de crescători de oi s-au întâlnit la Cimişlia pentru a-şi spune păsul:

"Toate oile, zootehnia se duce de râpă. Venit nu-i nimic. Câți bani faci din vânzarea brânzei, toți trebuie să-i vâri pe hrană, trebuie grăunțe, trebuie fân".

"De mai mulți ani se aruncă lâna. Dacă se vindea cu trei lei kilogramul măcar mai luai niște motorină sau niște porumb la animale, dar așa...".

"Dacă s-ar colecta lâna, pieile, ar fi mai profitabil, dar nimic nu se produce și de aceea oamenii renunță".

Ion Teleagă creşte oi de 18 ani. El îngrijeşte acum 300 de animale la o stână din Mingir. Ciobanul susţine că sunt perioade când nici carnea nu are unde să o vândă.

"Mieii se întreabă la Paşti dar după carnea de oaie nu se întreabă. Pielicelele de doi ani de zile am hrănit câinii, iată la Paşti am avut nişte pielicele ca aurul, nu tăiată, totul era lin fără nimic, nimic", a menţionat Ion Teleagă, proprietarul unei stâne de oi.

"Lâna era un product care îl asigura pe crescător şi chiar îl susţinea financiar. Cu apariţia sinteticii se socoate că lâna nu e frumoasă, nu e estetic", a precizat Pintilie Bulgaru, preşedintele asociaţiei crescătorilor de ovine şi căprină.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii, prezenți la întrunire, au menționat că autoritățile susțin constant crescătorii de oi și capre. Statul oferă subvenții pentru cei care inițiază o afacere în domeniu.

"Începând cu 2018 pot fi aplicate și la plățile în avans, subvenția plăților în avans. Pentru aceasta pot aplica tinerii fermieri cu o afacere nouă pusă pe picioare. 65% sunt susținuți din partea statului, iar 35% contribuția fermierilor", a declarat Tatiana Nistorică, șefa Direcției din cadrul Ministerului Agriculturii

Cei de la Ministerul Agriculturii mai spun că ciobanii pot să-și promoveze producția participând şi la diferite expoziții și târguri. În Moldova există în jur de o mie de proprietari de stâne de oi şi capre.

publika.md