Moldovenii cumpără tot mai multe mașini noi. În primele șapte luni ale anului, au fost achiziţionate cu peste 28 la sută mai multe automobile decît în aceeași perioadă a anului trecut. Iar cifrele sînt cu aproape 67 la sută mai mari decît acum 2 ani.

noi.md

Producătorul Iurie Stratan deține o plantație cu peste 23 de soiuri de corn lângă satul Crețoaia, raionul Anenii Noi.

Cornul este un arbust întâlnit în Moldova în special în pădurile de foioase, în parcuri sau în grădinile oamenilor, însă deocamdată nu și în culturi, cu toate că din coarne se poate obține o mare varietate de produse.

Iurie Stratan din satul Crețoaia, Anenii Noi este primul și principalul agricultor din țară care a început să se ocupe de cultivarea cornului altoit.

Pe parcursul activității sale a adunat circa 23 de soiuri de coarne roșii și galbene, care au fost aduse cândva în Moldova din diverse regiuni ale lumii. Tinde să să le păstreze și să le crească în continuare, pentru că sunt unice în țară. Livada a fost înființată încă în anul 2001 și se întinde pe o suprafață de 4,7 hectare. Cornul poate da rod începând cu anul 3, în anul 5-7 ajunge la recolta optimă, iar în condiţii favorabile poate rodi până la 100 de ani.

Începând cu luna iulie și până la sfârşitul lunii noiembrie, producătorul petrece zi de zi în livadă, pentru că în aceasta perioada pomii dau rod. Anul trecut Iurie Stratan a reușit să obțină circa 20 de tone de pomușoare.

Cornului îi place umbra și umezeala, iar roada depinde mult de cantitatea de precipitații căzută. Nu este pretențios la sol, iar la creșterea lui nu sunt utilizate îngrășăminte, pesticide și alte substanțe chimice.

În ceea ce privește comercializarea pomușoarelor, Iurie Stratan a mărturisit că preferă să nu se ocupe personal de acest lucru. El este un crescător de fructe și nu un comerciant. De aceea a stabilit de mai mulți ani relații cu câțiva distribuitori, care cumpără coarnele en-gros, ca apoi să le exporte. Din câte cunoaște agricultorul, fructele sale ajung în SUA, Polonia și Germania.

S-a căsătorit cu o moldoveancă şi a pus pe picioare o afacere răcoritoare la Bălţi. Este povestea italianului Giorgio Travagliati, stabilit în Moldova de şapte ani. Cei doi soţi afirmă că, în zilele de vară, desertul perfect este rece, colorat şi natural, aşa că produc îngheţată italiană din ingrediente naturale. Deliciul răcoritor se vinde ca pâinea caldă.

Ludmila Botnariuc și Giorgio Travagliati s-au cunoscut în Italia și au hotărât să întemeieze o familie în Moldova.

"I-a plăcut orașul, i-a plăcut țara, i-a plăcut liniștea moldovenească, departe de haosul italian și, în 2010, s-a hotărât soțul să mă repatrieze", a spus antreprenoarea Ludmila Botnariuc.

Soţii spun că ideea de a deschide o afacere cu îngheţată le-a venit întâmplător.

"I-am spus că vreau să mănânc înghețată italiană. Nu-i aici așa ceva. Aici e albă și neagră, Plombir. Ce-i asta? Cum nu-i înghețată? Și așa m-am gândit și mi-a venit ideea de a deschide o afacere cu înghețată", a zis antreprenorul Giorgio Travagliati.

Îngheţata este produsă conform unor tehnologii italiene. Au și o rețetă specială.

"Avem tehnolog care a studiat în Italia, produce un produs Italian, un produs natural fără grăsimi vegetale, de calitate și gustos. Lapte, frișcă, produse de pastă de gust, fără conservant, fără grăsimi, asta e natural. Dacă țineți înghețata cinci minute se topește rapid, altele au ceva din conservanți și țin mai mult. Nu că e nu bun, dar nu e natural", a zis antreprenoarea Ludmila Botnariuc.

Afacerea cu înghețată italiană înflorește de la o vară la alta. Acum, antreprenorii produc peste 20 de tipuri de înghețată. La început, însă, a fost cam dificil, spune Giorgio.

"La început era problematic, toți preferau înghețată clasică: alb, negru, atât. Cum așa colorată? Au încercat și au văzut că e ceva nou, e ceva calitativ, este gust și calitate. Acum nu mai sunt întrebări. Laptele din Moldova e foarte gustos, merge bine pentru înghețată", a afirmat antreprenorul Giorgio Travagliati.

Înghețata italiană este la mare căutare în Bălți, mai ales pe timp de caniculă.

"Pepene galben, căpșuna și banana, sunt gusturile de top ale bălțenilor. Sunt doamne, domnișoare care preferă cafeaua, pentru energie, adrenalină. La fetiță, băieți principalul nu e gustul dar culoarea, vreau roză, vreau verde", a spus antreprenoarea Ludmila Botnariuc.

Printre clienți sunt şi italieni.

În perioada rece a anului, antreprenorii vând produse din ciocolată.

O companie israeliană s-a arătat interesată de dezvoltarea proiectelor comune în domeniile turismului, tehnologiilor informaționale, automotive, precum și de exportul de carne de pui din Moldova spre Israel. Subiectul a fost discutat astăzi la o întrevedere dintre Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, și reprezentanții companiei, comunică MOLDPRES.

Potrivit Ministerului Economiei și Infrastructurii, reprezentanții companiei israeliene au apreciat rezultatele pozitive înregistrate în aceste domenii și s-au arătat dispuși să investească în Republica Moldova. Oamenii de afaceri au menționat că au analizat oportunitățile investiționale pe care le oferă țara noastră și sunt disponibili să lanseze proiecte de dezvoltare a turismului, care vor contribui la creșterea economică a Republicii Moldova.

„Avem nișe tinere, atractive pentru investitori, cum ar fi IT, automotive, turism, care se dezvoltă rapid și înregistrează rezultate foarte bune. Ne propunem să aducem în Moldova companii internaționale cu renume”, a menționat Chiril Gaburici. Ministrul a mai informat potențialii investitori care sunt facilitățile oferite de zonele economice libere și parcurile industriale.

De asemenea, reprezentanții companiei s-au interesat de exportul de carne de pui din Republica Moldova. Ministrul Chiril Gaburici a specificat că a fost creat un grup de lucru în acest sens, astfel ca, până în 2019, țara noastră să îndeplinească toate cerințele stabilite de Uniunea Europeană pentru a avea dreptul de a exporta carne și ouă de pasăre categoria B în țările UE. „Țara noastră este interesată să importe carne din Moldova. Odată ce veți întruni cerințele stabilite de UE, vă asigurăm că exportul de carne în Israel va crește”, au menționat reprezentanții companiei.

Viticultorii vor recolta în acest an mai mulți struguri decât în 2017. Cel puțin asta indică datele estimative ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, potrivit cărora producția globală de struguri pentru anul curent va atinge o cifră de 680 mii tone, informează MOLDPRES.

Mai exact, recolta globală de struguri în gospodăriile producţie marfă este estimată la nivel de 460 mii tone, cu circa 12 la sută mai mult decât în anul precedent. Recolta de struguri pentru masă va constitui circa 130 mii tone, de soiuri pentru vin – 290 mii tone şi de soiuri de tip Isabella - circa 40 mii tone. La procesare vor fi direcţionate circa 315 mii tone de struguri.

Cheltuielile de îngrijire a plantaţiilor cu soiuri europene pentru vin s-au mărit în anul curent şi ating în gospodăriile corporative cifra maximă de 37 mii lei/ha. Potrivit Ministerului Agriculturii, majorarea cheltuielilor se datorează numărului mai mare de tratamente chimice, precum şi creşterii cheltuielilor aferente retribuirii muncii viticultorilor.

În baza analizei cheltuielilor estimative, preţurile de achiziţionare a strugurilor pentru vin de soiuri europene va fi de cel puţin 4,5 lei/kg, iar de soiuri de tip „Isabella” – de cel puţin 2,75 lei/kg, a precizat Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Suprafața plantațiilor de viță de vie s-a micșorat în ultimii ani. Dacă anterior, în Republica Moldova, vița de vie era plantată pe circa 150 mii ha, în anul precedent suprafața plantațiilor a fost de 130 mii ha.

„Întreprinderile Mici și Mijlocii au nevoie de personal calificat, pentru a-și extinde și dezvolta afacerile. Antreprenorii trebuie susținuți nu doar financiar, dar și tehnic – prin instruirea și pregătirea personalului calificat. Ministerul Economiei și Infrastructurii susține învățământul dual, deoarece este necesar și important pentru economia țării să creștem muncitori calificați în diferite domenii și să le oferim salarii bune. Doar astfel, vom convinge cetățenii noștri să rămână acasă și să dezvoltăm împreună Republica Moldova”. Afirmația a fost făcută astăzi de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, aflat în vizită la mai mulți beneficiarii ai programelor guvernamentale de susținere a ÎMM-urilor.

Din anul 1992, Vasile Rusu, din Cimișlia, dezvoltă cu succes o afacere de producere a mobilei. Chiril Gaburici a vizitat atelierul de producere a mobilei și a discutat cu antreprenorul despre provocările pe care le întâmpină și planurile privind dezvoltarea afacerii. Vasile Rusu a menționat că, prin Programul guvernamental „PARE 1+1”, a obținut un ajutor considerabil din partea statului și, astfel, a avut posibilitatea să-și extindă afacerea și să producă mobilă de calitate. Deși are 31 de angajați, Vasile Rusu a spus că se  confruntă cu lipsa personalului calificat, care dorește să muncească pe un termen lung.

Tot astăzi, ministrul a vizitat patiseria Nadejdei Chiriac, din Hîncești, care a beneficiat de susținere din partea statului în programului guvernamental „Femei în afaceri”. Antreprenoare a afirmat că afacerea are succes, iar produsele sunt la mare căutare. În discuțiile cu ministrul Economiei și Infrastructurii, femeia a spus se confruntă cu lipsa muncitorilor calificați în domeniu.

Chiril Gaburici a reiterat că dezvoltarea mediului de afaceri și crearea celor mai bune condiții de muncă și trai pentru cetățeni este o prioritate a Ministerului Economiei și Infrastructurii. „Vrem să creăm cele mai bune condiții pentru mediul de afaceri - cât mai puține acte, impozite mai mici și scutiri fiscale pentru cei care abia se lansează în afaceri. Mă bucur că antreprenorii mici și mijlocii pot beneficia de susținere financiară prin diferite programe guvernamentale – PARE 1+1, Femei în afaceri, Start Up-uri pentru tineri. Totodată, ne dorim ca tinerii antreprenori și angajații să beneficieze de cât mai multe instruiri în diferite domenii, astfel încât să creștem calitatea muncitorilor”, a mai adăugat Chiril Gaburici, la întâlnirile cu antreprenorii și angajații.

Tot astăzi, ministrul Economiei și Infrastructurii a vizitat zona unde au început lucrările de amenajare a Parcului Industrial Cimișlia și a Zonei Economice Libere Cimișlia. Suprafața este de 40 ha, cu un potențial de extindere până la 150 ha. „Vom avea acces asigurat la sursa de 1,5 mW energie electrică, acces la rețelele de apă și canalizare, și conexiune de până la 4000 m3/gaz pe oră. Îmi doresc ca în fiecare raion să avem parcuri industriale sau ZEL-uri, cu antreprenori care ar putea angaja 1500-2000 de locuitori din raion, oferindu-le salarii bune acasă”, a punctat Chiril Gaburici.

Numărul cetăţenilor români şi bulgari care muncesc în Marea Britanie a crescut ajungând la un nivel record, spre deosebire de o scădere bruscă a numărului angajaţilor proveniţi din alte ţări din Europa de Est, relatează marţi Press Association.

Datele oficiale arată că în perioada aprilie-iunie a acestui an 391.000 de români şi bulgari munceau în Marea Britanie, o creştere cu 54.000 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

 

Această creştere vine în contradicţie cu tendinţa nivelului de ocupare a forţei de muncă de către cetăţeni din alte state membre ale UE. Astfel, numărul persoanelor care lucrează în Regatul Unit provenite din alte opt ţări din Europa de Est care au aderat la UE în 2004 a înregistrat cea mai mare scădere anuală.

 

În perioada aprilie-iunie 2018, în Marea Britanie munceau 880.000 de cetăţeni din Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia. Numărul acestora a scăzut cu 117.000 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

 

În total, 2,28 milioane de cetăţeni UE au lucrat în Marea Britanie în ultimele trei luni – cu 86.000 cu mai puţin decât în urmă cu un an, cea mai mare scădere anuală înregistrată începând cu anul 1997.

 

Mai multe loturi de îmbrăcăminte urmau a fi plasate pe piața autohtonă, deși erau destinate reexportului. Este schema pusă la cale de către un agent economic din Bălți, care a vrut să abuzeze astfel de facilitățile regimului de perfecționare activă, comunică mybusiness.md referitor la Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Ilegalitățile au fost deconspirate de către serviciile specializate ale Vămii, urmare a informațiilor operative intrate în posesie, potrivit cărora, firma a încălcat condițiile prevăzute de legislația vamală și intenționa să comercializeze vestimentația confecționată pe piața internă.

În depozitele deținute de administratorul întreprinderii, ofițerii vamali au depistat mai multe loturi de cămăși și blugi pentru bărbați, materiale textile și articole de mercerie, care, conform actelor, ar fi fost reexportate. Valoarea bunurilor depistate a fost evaluată la peste 1,2 milioane lei.

Pe acest caz a fost inițiat un dosar penal pentru contrabandă în proporții deosebit de mari. În cadrul acțiunilor demarate au mai fost identificate încă două persoane, implicate în schema de fraudare. Este vorba despre un responsabil de logistică și fondatorul companiei, originar din Italia.

Investigațiile sunt continuate pentru stabilirea întregului spectru infracțional și identificarea tuturor persoanelor implicate sau cu tangență la acest caz. Dacă vor fi găsiți vinovați, inculpații riscă o pedeapsă cu închisoarea pe un termen de până la 10 ani.

Conducerea urmăririi penale este exercitată de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Regimul de perfecționare activă este un regim vamal suspensiv care permite introducerea mărfurilor fără achitarea taxelor vamale și aplicarea  măsurilor de politică comercială, cu condiția ca acestea să fie prelucrate și reexportate în întregime sub forma produselor finite.

În România a fost deschis un restaurant cu specific găgăuz. Acesta se numește „Conacul Găgăuz” și se află în capitala României, București.

„Acum puteți gusta din bucătăria găgăuză și dincolo de granițele Republicii Moldova. Sunt bucuros să anunț deschiderea restaurantului nostru în România, chiar în inima Bucureştiului”, a anunțat Victor Manzîl.

Deschiderea oficială a restaurantului a avut loc sâmbătă, 11 august. Reprezentanții restaurantului îți promit că în curtea conacului veți servi cele mai bune preparate din bucataria tradițională găgăuză.

„Bucătăria națională găgăuză a evoluat de-a lungul secolelor și arată viața oamenilor din zona de stepă. Găgăuzii pregătesc mai mult de 100 de feluri de mâncare. Deci, care este originalitatea bucătăriei găgăuze? Mai presus de toate, alegerea anumitor produse, condimente și utilizarea tehnologiilor, caracteristice numai acestui popor.

Gustați borș din carne de miel - este adorabil. Majoritatea gospodinelor găgăuze preferă să adăuge în mâncarea pasta de ardei roșu, ce dă bucatelor un gust deosebit. Pe masa de sărbătoare la găgăuzi se gasește: kaurma, bulgur, sarma, ghezlemea.

Din gustări reci: ardei dulce, roșii, vinete, nuci și brânză.