Compania ungare Equip Test va deschide în Moldova o fabrică de producere a sistemelor de testare a echipamentelor electronice. Fabrica va fi inaugurată pe 1 octombrie 2018 și vor fi deschise circa 50 de locuri de muncă.Hotel pentru turişti la Conacul Manuc Bey. Cînd va fi deschis
Facilități pentru taximetriști. Un nou model al mașinii de casă și control, aprobat de autorități
Registrul unic al maşinilor de casă şi control a fost completat cu modelul ”ECTRA K22F”. Aparatul este utilizat în timpul prestării serviciilor de transport rutier de persoane în regim de taxi. O decizie a Serviciului Fiscal de Stat în acest sens a fost publicată, recent, în Monitorul Oficial.Conform documentului, ”ECTRA K22F” este o mașină de casă și control cu memorie fiscală, specializată, încorporată în aparatul de taxat (taximetru). Acesta are GPRS și SD card. Aparatul este produs de către SC ELECSIS SRL din Craiova, România, iar furnizorul în Republica Moldova este BERCON-AUTO SRL.
Informațiile disponibile în rețeaua Internet spun că aparatul este conceput pentru a se integra în mod natural în interiorul mașinii. Acesta elibereaza bon fiscal conform legislației în vigoare.
Compania ungară, Equip Test, va deschide o fabrică în Moldova cu 50 de locuri de muncă
Compania ungare Equip Test va deschide în Moldova o fabrică de producere a sistemelor de testare a echipamentelor electronice. Fabrica va fi inaugurată pe 1 octombrie 2018 și vor fi deschise circa 50 de locuri de muncă.Directorii executivi ai companiei, Zoltan Kadar și Csaba Kadar, analizat oportunitățile investiționale oferite de țara noastră pentru a-și dezvolta afacerea, urmare a participării lor la forumul Moldova Automotive Days 2018. În context, oamenii de afaceri de menționat că Equip Test este producător mondial de sisteme de testare și măsurare pentru Printed Circuit Boards (PCB’s) și cablaje. În ultimii ani, Equip Test a inaugurat fabrici de producție în Ungaria, Cehia, Polonia și Serbia și vor continua extinderea în alte state.
„Apreciem efortul Guvernului Republicii Moldova în realizarea reformelor economice și oferirea oportunităților investiționale. Dorim să deschidem o fabrică de producere a sistemelor de testare a echipamentelor electronice în ZEL – „Expo Business Chișinău”. Vom angaja în următorii 2 ani, circa 50 de persoane calificate, ingineri si muncitori calificați. În 3-4 ani, numărul de angajați va crește până la 100 de persoane. Contăm pe susținerea autorităților pentru extinderea afacerii, precum și la implementarea tehnologiei moderne de design și producție a echipamentului de testare pentru PCB’s și cablaje. Deși am luat în calcul și oportunitatea de a ne extinde în România, alegerea finală a venit pentru Republica Moldova”, a menționat Zoltan Kadar.
Ministrul Economiei și Infrastructurii a asigurat disponibilitatea și intenția de suport în vederea dezvoltării unei afaceri și a asistenței informaționale necesare, pentru a beneficia de toate condițiile favorabile pentru producerea noilor tehnologii.
Republica Moldova are un grad înalt de îndatorare
Potrivit informaţiilor Ministerului Economiei, datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a însumat circa 50,9 miliarde de lei la sfârşitul lunii iunie 2018, fiind în creştere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului 2017. Datoria de stat internă are o pondere de 44,8% în volumul total al datoriei de stat, iar datoria externă – 55,2%.
“Se estimează că finanţarea internă netă a bugetului de stat se va majora de la 0,6% din PIB în 2019 la 1,3% din PIB în 2021. Acest fapt reflectă creşterea cerinţelor de finanţare, ca urmare a reducerii finanţării externe. În prezent predomină finanţarea internă prin emisiunea de valori mobiliare de stat cu scadenţa de până la 12 luni. Unul dintre obiectivele de gestionare a datoriei de stat în perioada anilor 2019-2021 rămâne extinderea maturităţii valorilor mobiliare de stat şi dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat. Acţiunile Ministerului Finanţelor, pe termen mediu, întreprinse în scopul realizării acestui obiectiv se vor axa pe creşterea gradului de transparenţă şi predictibilitate a pieţei valorilor mobiliare de stat, monitorizarea şi evaluarea performanţelor dealerilor primari”, potrivit prognozelor făcute de Ministerul Finanţelor.
Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la 38,6% la sfârşitul anului 2018 până la 36,7% la sfârşitul anului 2021, fapt ce se explică prin ritmul de creştere mai mare al PIB-ului prognozat comparativ cu ritmul de creştere al soldului datoriei de stat. Astfel, soldul datoriei de stat va înregistra o majorare de la 61 729,5 mil. lei la sfârşitul anului 2018 până la 77 562,1 mil. lei la sfârşitul anului 2021.
Se estimează că plăţile dobânzilor şi comisioanelor aferente datoriei de stat vor creşte mai lent decât în ultimii ani şi vor rămâne în jur de 1,1% din PIB pe parcursul anilor 2019-2021. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 1 442,2 mil. lei (23,2% din total), iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 4764,5 mil. lei (76,8% din total). În fiecare din anii 2019, 2020 şi 2021, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne vor oscila în legătură cu majorarea soldului datoriei de stat interne în această perioadă, precum şi în condiţiile micşorării ratelor valorilor mobiliare de stat.
Potrivit Ministerului Finanţelor, pe termen mediu se estimează că soldul garanţiilor de stat va fi egal cu soldul garanţiilor emise pentru creditele ipotecare în cadrul Programului „Prima casă”. Recreditarea de stat în anul 2017 a însumat 783,21 mil. lei (0,5% din PIB) şi se preconizează că va ajunge la 1 667,0 mil. lei (0,8% din PIB) în anul 2021. În structura mijloacelor financiare destinate recreditării în perioada 2019-2021 sub aspectul ramurilor economiei naţionale, ponderea majoră îi revine sectorului energetic, complexului agroindustrial şi transportului.
Pe parcursul anilor 2019-2021 se evidenţiază un trend uşor crescător al recreditării întreprinderilor de stat (de la 0,4% din PIB în 2018 până la 0,5% din PIB în 2021) ca urmare a implementării de către ÎS a proiectelor de importanţa majoră naţională. Viitoarele propuneri de împrumut ar trebui, prin urmare, să fie însoţite de: – studii de fezabilitate ample, care au fost supuse unei revizuiri independente, care confirmă viabilitatea economică şi financiară a proiectului; – un plan de afaceri pe termen mediu pentru ÎS, care demonstrează confirmarea viabilităţii operaţiunilor sale de bază.
Împrumuturile externe sunt canalizate sectorului privat prin intermediul sectorului bancar. În cazul dat, băncile sunt responsabile de evaluarea cererilor de împrumut şi aprobarea împrumuturilor, precum şi îşi asumă riscul de credit. Pe termen mediu şi lung, modalitatea dată rămâne prioritară. Pe parcursul anilor 2019-2021 se preconizează recreditarea sectorului privat în sumă de 1731,6 mil. lei.
Obiectivul principal al managementului datoriei de stat este de a asigura necesităţile de finanţare ale soldului (deficitului) bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung, în condiţiile limitării riscurilor implicate. În concordanţă cu acest obiectiv de politică, acţiunile în perioada 2019-2021 se vor concentra pe: dezvoltarea pieţei interne a valorilor mobiliare de stat, contractarea împrumuturilor de stat externe, ţinând cont de raportul cost-risc şi managementul riscului operaţional asociat datoriei de stat.
Prognozele indică, pe termen mediu, un declin al finanţării soldului bugetului de stat din surse externe, din cauza reducerii fluxurilor destinate susţinerii bugetului, astfel creditorii externi vor aloca surse preponderent pentru implementarea proiectelor de investiţii capitale. Se estimează că cei mai mari creditori externi ai Guvernului, pe termen mediu, vor rămâne Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, precum şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă.
La capitolul finanţare internă, se estimează că finanţarea internă netă a bugetului de stat se va majora de la 0,6% din PIB în 2019 la 1,3% din PIB în 2021. Acest fapt reflectă creşterea cerinţelor de finanţare, ca urmare a reducerii finanţării externe. În prezent predomină finanţarea internă prin emisiunea de valori mobiliare de stat cu scadenţa de până la 12 luni. Unul dintre obiectivele de gestionare a datoriei de stat în perioada anilor 2019-2021 rămâne extinderea maturităţii valorilor mobiliare de stat şi dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat. Acţiunile Ministerului Finanţelor, pe termen mediu, întreprinse în scopul realizării acestui obiectiv, se vor axa pe creşterea gradului de transparenţă şi predictibilitate a pieţei valorilor mobiliare de stat, monitorizarea şi evaluarea dealerilor primari.
Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la 38,6% la sfârşitul anului 2018 până la 36,7% la sfârşitul anului 2021, fapt ce se explică prin ritmul de creştere mai mare al PIB-ului prognozat comparativ cu ritmul de creştere al soldului datoriei de stat. Astfel, soldul datoriei de stat va înregistra o majorare de la 61 729,5 mil. lei la sfârşitul anului 2018 până la 77 562,1 mil. lei la sfârşitul anului 2021. Se estimează că plăţile dobânzilor şi comisioanelor aferente datoriei de stat vor creşte mai lent decât în ultimii ani şi vor rămâne în jur de 1,1% din PIB pe parcursul anilor 2019-2021. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 1 442,2 mil. lei (23,2% din total), iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 4764,5 mil. lei (76,8% din total). În fiecare din anii 2019, 2020 şi 2021, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne vor oscila în legătură cu majorarea soldului datoriei de stat interne în această perioadă, precum şi în condiţiile micşorării ratelor dobânzii la valorile mobiliare de stat.
Victor URSU
RED Union Fenosa, obligată de CSJ să achite o amendă
Î.C.S. „RED Union Fenosa" S.A. a fost obligată să achite în bugetul de stat o amendă de peste 11 mii de lei, după ce Curtea Supremă de Justiție a emis o decizie irevocabilă, prin care a menținut Decizia Plenului Consiliului Concurenței, care a calificat acțiunile Î.C.S. „RED Union Fenosa" S.A. drept încălcare a legislației concurențiale.
Astfel, Consiliul Concurenței a stabilit drept abuz de poziție dominantă pe piaţă, acţiunile Î.C.S. ,,Red Union Fenosa" prin care a fost inclusă în avizul de racordare, eliberat întreprinderii S.C. ,,Magic Cons" S.R.L., cerinţa transmiterii cu titlu gratuit a instalaţiilor electrice construite pentru refacerea tranzitului afectat ca urmare a racordării respectivului solicitant la reţea.
Prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 05.09.2018 s-a constatat legalitatea acțiunii înaintate de Consiliului Concurenței împotriva Î.C.S. „RED Union Fenosa" S.A. privind încasarea venitului obținut ca urmare a încălcării legislației din domeniul concurenței. Astfel, Î.C.S. „Red Union Fenosa" S.A. urmează să achite în bugetul de stat o amendă în mărime de 11046,01 lei pentru încălcarea legislației din domeniul concurenței. Decizia este irevocabilă.
În această ordine de idei, Consiliul Concurenței atenționează că, conform legislației concurențiale, este interzisă folosirea unei poziţii dominante în măsura în care aceasta poate afecta concurenţa sau leza interesele colective ale consumatorilor finali.
Prunele moldovenești vor fi comercializate în Canada
Prunele moldovenești vor fi comercializate pe piața din Canada. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a fost informat printr-un demers oficial, că din 1 octombrie 2018, Agenția Canadiană pentru Controlul Alimentelor va lansa procesul de eliberare a permiselor la importul în Canada a prunelor moldovenești în stare proaspătă, informează MOLDPRES. Coordonatorul Național pentru protecția Plantelor din cadrul Agenției menționate, Barbara Peterson, semnatara demersului, a subliniat în document că procesul de revizuire tehnică a Programului de Abordare Sistemică la exportul prunelor din Republica Moldova în Canada a fost finalizat.
Amenzi de zeci de mii de lei pentru vânzătorii de flori, după controalele de la începutul lunii septembrie
Comercianții de flori au primit amenzi de peste 80 de mii de lei, după acțiunile întreprinse de Serviciul Fiscal la începutul noului an școlar, pe 2 și 3 septembrie, care au avut drept scop contracararea fenomenului de evaziune fiscală.Anume în această perioadă se atestă o creștere a cererii de flori, respectiv crește și riscul de comercializare ilicită a acestora. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat acțiuni de conformare prin efectuarea controalelor fiscale operative și instituirea posturilor fiscale la contribuabilii ce comercializează flori în piețele autorizate din capitală.
Astfel, în piețele de pe teritoriul municipiului Chișinău, au fost identificate circa 40 de întreprinderi, în cadrul cărora au fost depistate încălcări ale prevederilor Codului fiscal al RM cum ar fi: neutilizarea mașinii de casă și control, excedent de mijloace bănești, neprezentarea documentelor.
În aceste cazuri au fost aplicate amenzi fiscale în sumă de 77.000 lei și amenzi contravenționale în vaoare de 8.000 lei.
Totodată, în perioada respectivă au fost instituite posturi fiscale la 2 piețe autorizate, pe teritoriul cărora activează 46 întreprinderi ce comercializează flori. Respectiv, în perioada monitorizării comercianților de flori, volumul livrărilor efectuat, conform datelor mașinilor de casă și control în această perioadă, a constituit 423 152 lei, ceea ce este net superior volumurilor înregistrate în afara perioadei posturilor fiscale.
Investiţiile în tehnologie: un impuls pentru dezvoltarea ÎMM-urilor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii
Deşi sectorul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ÎMM) este unul de perspectivă în Republica Moldova, lipsa investiţiilor îl face necompetitiv, iar drept rezultat creşterea economică, ce ar putea fi generată de sectorul privat, se lasă aşteptată. Creditele comerciale oferite de sectorul bancar au dobânzi mult prea mari pentru posibilităţile businessului mic, dar şi termene prea mici de rambursare, fapt care nu oferă mediului de afaceri siguranţa necesară unei dezvoltări de perspectivă. Împrumutul pus la dispoziţie de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) companiei BT Leasing reprezintă acea „gură de aer” care permite businessului mic să se dezvolte.
Societatea comercială Biox Comerţ din Chişinău, specializată în construcţii hidrotehnice, este una dintre companiile care a beneficiat de un împrumut de la BT Leasing, oferit de BERD pentru finanţarea utilajelor şi echipamentelor necesare ÎMM-urilor. În septembrie 2016, compania a obţinut un împrumut de leasing în valoare de 29,6 mii euro, care i-a permis să achiziţioneze un utilaj german performant necesar pentru a realiza construcţii hidrotehnice. Costul total al utilajului, de altfel unic în Moldova, a fost de 37 mii euro, împrumutul fiind esenţial pentru realizarea achiziţiei. Această parte a proiectului este susţinută de UE. „Fiind vorba de un echipament specific, la acea vreme puţine instituţii financiare au dorit să finanţeze procurarea lui. Oferta BT Leasing a fost cea mai avantajoasă din acest punct de vedere, motiv pentru care am şi acceptat-o. În acest an expiră termenul de rambursare, iar noi am reuşit să ne încadrăm graficului de restituire a împrumutului”, ne-a explicat directorul Biox Comerţ, Roman Balan.
Primul obiectiv unde a fost testat noul utilaj se află în or. Durleşti, o localitate situată în partea de vest a mun. Chişinău, unde în cadrul unui proiect european a fost curăţată şi amenajată albia râului Durleşti.
Noi tehnologii pentru un mediu mai curat
Astăzi, locuitorii or. Durleşti se pot considera printre puţinii fericiţi, care se bucură de un mediu mai curat. O bună parte din albia râului Durleşti ce străbate localitatea a fost transformată dintr-un loc uitat, într-o zonă atractivă şi frumos amenajată, pe care pericolul de inundaţii nu o mai ameninţă. Acum câţiva ani, râul era extrem de poluat, acesta devenind loc de depozitare a reziduurilor menajere şi implicit o sursă de poluare a altor râuri cu care comunică, în special Bîc şi Nistru. Mai mult, fiecare ploaie se solda cu inundarea caselor din preajmă. Pentru a salva zona de pericolul iminent al inundaţiilor, dar şi pentru a reduce poluarea apelor şi a menţine aspectul natural al mediului, în anul 2014 au fost iniţiate lucrări de curăţare şi amenajare a râului, realizate în cadrul proiectului „Oraşe-eco – o viziune comună în zona transfrontalieră”, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova. Costul total al investiţiilor a fost de 26 mil. lei.
Antreprenorul principal al acestor lucrări a fost compania Biox Comerţ, care a reuşit să probeze cu succes noul utilaj la instalarea palplanşelor pentru consolidarea malurilor râului pe o porţiune de circa 600 m. „Doar datorită achiziţiei utilajului am reuşit să ne onorăm obligaţiunile contractuale”, spune Roman Balan. Alte 230 m din albia râului au fost amenajate după o tehnologie germană, utilizată încă din anii ’70 ai secolului trecut, a cărei eficienţă a fost demonstrată în timp. Tehnologia pe bază de incomate permite apelor subterane să iasă la suprafaţă prin ochiurile de drenare şi să se scurgă în râu, fiind astfel prevenită acumularea subterană a resurselor de apă. Incomatele, asemănătoare unor saltele pline cu mortar, au o rezistenţă bună la eroziune şi putrezire, termenul de exploatare fiind de cel puţin 35 de ani. De asemenea, proiectul de consolidare a presupus reparaţia capitală a trei poduri care intersectează râul, fapt care a facilitat şi securizat accesul locuitorilor de pe un mal pe altul al acestuia.
Deşi doar o parte a celor 1246 m din râul Durleşti au fost amenajaţi până la acest moment, oricum situaţia ecologică în regiune s-a îmbunătăţit considerabil. Râul a fost curăţat, iar malurile lărgite şi consolidate, fapt care a permis mărirea debitului de apă, iar drept consecinţă problema inundaţiilor a rămas în trecut. În procesul de realizare a proiectului, Biox Comerţ a acordat o atenţie deosebită amenajării teritoriului. Prin urmare, lucrările au prevăzut nu doar ecologizarea şi consolidarea albiei râului, dar şi amenajarea teritoriului adiacent. Au fost plantaţi copaci, instalate bănci de odihnă şi coşuri de gunoi, fiind creat chiar şi un spaţiu de odihnă pentru locuitori. Astfel, în urma implementării proiectului, oraşul Durleşti s-a aliniat cu încredere oraşelor eco susţinute şi promovate de Uniunea Europeană.
Un singur proiect – mai mulţi beneficiari
Acum, în jur de 1000 de oameni care locuiesc în imediata apropiere a râului Durleşti beneficiază de efectele salvării pârâului de la degradare. Ba mai mult, „schimbarea la faţă” a albiei acestuia a contribuit la majorarea costurilor terenurilor şi caselor din apropiere. Zona a devenit mult mai atractivă.
„Chiar dacă la început oamenii erau sceptici, la final s-au convins că a fost făcut un lucru bun. Construcţia este una capitală, iar nivelul de realizare a lucrărilor, declar cu toată responsabilitatea, este de nivel european”, dă asigurări directorul companiei Biox Comerţ, Roman Balan.
Tehnologia pe bază de incomate poate fi utilizată şi la amenajarea albiei râului Bîc, ce traversează or. Chişinău, însă din lipsă de resurse iniţiativa nu are deocamdată sorţi de izbândă. „Proiectul „Oraşe-eco”, finanţat de UE, poate fi o şansă şi pentru salvarea râului Bîc, însă pentru a accesa aceste fonduri este nevoie ca autorităţile capitalei să apeleze la ele. Zicala „Bate şi ţi se va deschide” este perfect valabilă în această situaţie”, consideră Roman Balan.
Noi proiecte de succes din palmaresul Biox Comerţ
Compania Biox Comerţ are în palmares o serie de alte lucrări realizate cu succes care permit protejarea mediului ambiant, un obiectiv important asumat la nivel european. De exemplu, în raionul Drochia, unde compania mixtă moldo-germană ÎM Südzucker Moldova SA face investiţii în cultivarea sfeclei de zahăr, Biox Comerţ a construit două lagune pentru depozitarea borhotului de sfeclă de zahăr. De asemenea, compania a construit lagune şi pentru depozitarea dejecţiilor la câteva ferme de animale, astfel încât acestea să nu fie aruncate în ape, ci utilizate la producerea biogazului, promovând astfel „energia verde” şi folosirea raţională a îngrăşămintelor organice.Experienţa Biox Comerţ demonstrează că investiţiile făcute la timp în utilaje, dezvoltare sau noi tehnologii pot crea valoare adăugată înaltă companiilor. Astfel, acestea devin competitive şi inovative, în acelaşi timp, reuşind să-şi onoreze obligaţiunile asumate, iar prin aceasta să se dezvolte încontinuu.
EU4Business susţine ÎMM-urile din Moldova
Odată cu investiţia în sectorul privat din Moldova şi îmbunătăţirea accesului la finanţare, iniţiativa EU4Business susţine autorităţile statului în crearea unui climat economic mai favorabil pentru stimularea investiţiilor locale şi străine. În Republica Moldova ponderea ÎMM din totalul întreprinderilor este de peste 97%, iar ponderea angajaţilor de peste 55%. Acestea sunt considerate motorul economiei, fiind apreciate şi ca un generator de noi locuri de muncă. Deşi este recunoscut potenţialul ÎMM din Republica Moldova, acestea continuă să se confrunte cu o serie de obstacole, cum ar fi accesul limitat la finanţare, birocraţia şi dificultăţi în accesarea noilor pieţe de desfacere. Programele iniţiativei EU4Business acordă suport pentru întreprinderile mici şi mijlocii, oferind acces la resurse financiare, consultanţă şi suport pentru operaţiuni de import şi export.
Mariana TABUNCIC
În centrul capitalei ar urma să fie înălțată o clădire cu 32 de etaje
Lângă centrul comercial din Chișinău ”Atrium”, situat pe bulevardul Dmitrie Cantemir 6, ar putea să apară un zgârie-nori.
Se planifică, ca acesta să fie cu 32 de etaje. Conform proiectului, în clădire vor fi plasate oficii, săli de conferințe, zone comerciale și de agrement, restaurante, cinematograf, spații de locuit și hotel. Mai mult, proiectul include și o parcare subterană cu patru nivele.
Proiectul viitoarei clădiri este deja realizat și a fost prezentat spre consultări publice, planificate pentru 5 septembrie în sala de ședințe a Preturii sectorului Rîșcani. Însă acestea au fost amânate, iar Pretura sectorului Rîșcani trebuie să anunțe în scurt timp data noilor consultări.
Activiștii, prezenți la ședintă, au anunțat, că Pretura a comis mai multe încălcări la organizarea consultărilor.
Activistul civic Vitalie Voznoi a menționat, că au fost încălcate 18 puncte din legislație, inclusiv din Regulamentul cu privire la procedurile de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr. 967 din 9 august 2016 și din Legea Nr. 239 din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional.
Printre încălcările de bază activiștii au numit faptul, că nu a fost plasat anunțul privind organizarea consultărilor pe site-ul Primăriei Chișinău http://www.chisinau.md/ și pe portalul www.particip.gov.md, precum și în locuri publice (în scările blocurilor din zonă și la intrare în Pretură). La fel, la anunț a fost atașat doar proiectul, fără documente însoțitoare – certificat de urbanism, ordinul privind organizarea consultărilor, aprobări, etc. Cu toate acestea, reprezentantul companiei de arhitectură ACA ”GORGONA” S.R.L. Alexandrul Prodan afirmă, că agentul economic poate să prezinte atât certificatul de urbanism, cât și alte documente necesare.
Mai mult, activiștii au indicat și asupra lipsei informării directe a părților interesate. Așa, consilierii municipali și organizațiile obștești nu au primit prin poștă informația despre organizarea consultărilor. Angajații Preturii au recunoscut, că au trimis invitații personalizate doar reprezentanților Primăriei, companiilor de construcție și arhitectură.
Astfel, în ciuda obiecțiilor din partea lui Alexandru Prodan, vice-pretorul Rîșcani Vasilie Meriache a anulat consultările publice din 5 septembrie. Acesta a mai spus, că reprezentanții Preturii vor informa Primăria mun. Chișinău despre acest fapt și vor anunța în curând data unei noi ședințe.
Înregistrarea video a evenimentului poate fi urmărită
i.Olga ANTONOVA
Clasamentul performanței bancare la sfârșitul lunii iulie
Moldova Agroindbank, urmată de Mobiasbancă și Moldindconbank, se clasează în topul băncilor comerciale cu cele mai bune performanțe. Acestea excelează la capitolul profitabilitate și indicatori de piață, revenindu-le circa 80% din profitul acumulat la nivel de sector și 68% din totalul activelor bancare. Topul a fost realizat de către experții Centrului analitic independent Expert-Grup, transmite IPN.Experții Centrului spun că la sfârșitul lunii iulie, principalii indicatori financiari și prudențiali ai băncilor comerciale înregistrează valori în creștere, atât la nivel agregat, cât și la nivel individual. Deși au intrat în vigoare cerințe noi de calculare a nivelului de capital și a expunerilor la riscul de credit, indicatorul suficienței capitalului ponderat la risc rămâne la un nivel adecvat, de circa 27% pentru întreg sectorul bancar, cu oscilații la nivel individual cuprinse în intervalul 19,6% – 63%.
Lichiditatea băncilor rămâne mult peste limitele reglementate, dar și cele recomandate de practica bancară, fapt ce confirmă ameliorarea lentă a funcției de intermediere bancară și apariția unor costuri de oportunitate la nivel de bănci. La fel se menționează că băncile continuă acumularea de profit, acesta atingând volumul de 1,1 miliarde la sfârșitul lunii iulie, fiind influențat negativ de pierderile calculate de Eximbank – 40,6 milioane de lei.
Intermedierea bancară înregistrează o ușoară dinamizare susținută preponderent de creditele acordate către persoanele fizice. În luna iulie, stocul total de credite înregistra un volum de 33,4 miliarde de lei, în creștere cu circa 219 milioane de lei față de luna trecută. Contribuția cea mai mare a fost asigurată de creditele acordate industriei alimentare și creditele de consum. Cea mai mare reducere o înregistrează creditele acordate comerțului și cele caracteristice sectorului energetic.
Totodată, stocul de credite acordate persoanelor fizice pentru procurarea şi/sau construcția imobilului, față de luna iunie, a înregistrat o creștere de aproximativ 88 milioane de lei.



