Micii producători, companiile start-up, dar şi întreprinderile mici şi mijlocii din sectorul agricol vor avea acces la resursele financiare oferite de Banca Europeană de Investiţii (BEI). În acest, sens Cabinetul de miniştri a aprobat iniţierea negocierilor şi semnarea amendamentului nr. 2 la Contractul de Finanţare dintre Republica Moldova şi Banca de Investiţii pentru realizarea Proiectului „Livada Moldovei”, semnat în 2014.

Noul amendament al contractului prevede extinderea listei activităților investiționale eligibile spre finanțare, printre care se regește procesarea legumelor, dezvoltarea pepinierelor, procesarea strugurilor și dezvoltarea agroturismului.

De asemenea, vor avea acces la resursele creditului BEI și micii producători de legume, fructe, nuci și arbuști decorativi din sectorul agricol. Proiectul va permite modernizarea tehnologică și creșterea competitivității fructelor autohtone pe piața internă și cea externă.
 
Proiectul „Livada Moldovei” prevede acordarea de către BEI a unui împrumut în valoare de 120 milioane de euro, prin intermediul căruia producătorii pot beneficia de sprijin financiar. Banii pot fi accesați prin operațiuni de creditare sau prin intermediul companiilor de leasing. Costul total al fiecărui sub-proiect nu poate depăși 5 milioane de euro.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a dispus retragerea din comerț a 220 de kilograme de ardei, 180 de kilograme de roșii și 80 de kilograme de castraveți care nu corespund cerințelor minime de calitate, transmite IPN cu referire la un comunicat de presă al instituției.

În urma controalelor inopinate în unitățile de comerț din municipiul Chișinău, în perioada 24 – 26 septembrie, inspectorii au constatat că pe unele produse lipsesc informațiile despre originea, calitatea, calibrul, categoria, anul recoltei și informația cu privire la tratarea suplimentară a fructelor și legumelor.

Inspectorii au descoperit în depozite fructele și legumele neetichetate, legume neconforme plasate spre comercializare precum și fructe și legume în stare de alterare puse în vânzare.

Fundaţia Comunitară Ungheni a anunţat lansarea celei de-a doua ediţii a programului de granturi mici “Comunităţi puternice cu valori şi tradiţii autentice”. Data limită de depunere a cererilor de finanţare este 9 octombrie, transmite MOLDPRES.

Programul are drept scop dezvoltarea și consolidarea bunelor practici de participare cetățenească în procesul  de dezvoltare durabilă a localităților prin promovarea identității locale și valorificarea tradițiilor meșteșugărești specifice fiecărei localități.

Beneficiari de granturi pot fi organizaţii neguvernamentale, grupuri de iniţiativă, instituţii publice. În funcţie de anumite condiţii, beneficiarii pot aplica pentru granturi de 7 şi 20 de mii de lei, cu o contribuţie de 25% şi, respectiv, 35% din suma solicitată.

Granturile vor fi acordate pentru implementarea proiectelor comunitare inovative în domeniile: meșteșuguri populare, odihnă și recreere, sport, care vor cuprinde activități de mobilizare și participare civică la soluționarea problemelor comunității locale, desfăşurate cu implicarea unui număr mare de cetățeni și informarea publicului larg despre implementarea lor.

Au muncit în străinătate, iar cu banii adunaţi au pus pe picioare o afacere acasă. Este vorba despre o familie din orașul Cahul, care cinci ani a muncit în Rusia și s-a întors în țară ca să deschidă o fabrică de șervețele umede.

"Aici ele se taie pe fâșii de dimensiunile pe care noi le dăm, trece complexul de tăiere, după asta merge aranjarea șervețelului".

Soții Haralampie și Angela Bălteanu au cercetat piața autohtonă și au înțeles că în Moldova nu mai există producători de şerveţele umede. Aşa că, au urmat nişte cursuri în străinătate şi s-au apucat de treabă. Haralampie Bălteanu este inginer de profesie şi spune că asta îl ajută foarte mult în afacere.

"Toată aranjarea liniilor, procesul tehnologic este menținut de mine personal", a spus Haralampie Bălteanu, antreprenor.

Deocamdată, produsele sunt vândute în Chișinău și în partea de sud a ţării, dar antreprenorii vor să se extindă.

"Cea mai mare problemă este plasarea pe piață. Este destul de îngreunată. Piața este divizată, este împărțită, este ocupată de import", a spus Haralampie Bălteanu, antreprenor.

Soţia bărbatului este responsabilă de procesul de producere. Experiența în medicină îi este de folos acum.

"Cum ajungem la lucru, de aici ne pornim, fiindcă apa trebuie curățată, filtrată, trebuie pregătită soluția", a spus Angela Bălteanu, antreprenoare.

Soții au beneficiat și de un grant în valoare de 200 de mii de lei, prin programul PARE 1+1. Banii obținuți i-au ajutat să cumpere utilaj.

"Unde n-ai pleca, ca acasă nu este nicăieri. Mereu există dorința de a reveni. Toți trebuie să revină acasă. Și se poate de produs, se poate de trăit acasă. Se poate de făcut ceva bun", a spus Haralampie Bălteanu, antreprenor.

publika.md

Afacere pe bani europeni. Un bărbat din satul Corten, Taraclia, care este pasionat de creşterea oilor, şi-a îndeplinit visul. Acesta a reuşit să aducă, în premieră, în Moldova o rasă franceză de ovine. Fermierul a beneficiat de un grant în valoare de aproape 21 de mii de euro, bani oferiţi în cadrul programului SARD, implimentat de PNUD.

Stepan Sabia creşte oi de mai bine de 14 ani. Are o stână cu 500 de animale. Bărbatul povesteşte că îşi dorea de mult timp să aducă ovine din rasa "Ile de France" în ţara noastră.

"Această rasă de oi se deosebeşte de altele prin faptul că producţia de carne este mai mare. Datorită lor putem creşte atât producţia, cât şi să asigurăm piaţa din Moldova cu carne de calitate", a spus Stepan Sabia, locuitor satul Corten, Taraclia.

Fermierul şi-a propus să înmulţească rasa franceză. Câteva dintre oile pe care le-a cumpărat au adus pe lume deja 11 miei.

"Această rasă de oi dă carne cu 10% mai multă decât o rasă obişnuită. De asemenea, acestea pot făta în doi ani câte trei generaţii", a spus Stepan Sabia, locuitor satul Corten, Taraclia.

Stepan Sabia a creat şi patru locuri de muncă.

"Dacă nu era să fiu mulţumit, atunci nu aş fi lucrat aici. Şi condiţiile sunt foarte bune, nu aş vrea să lucrez în altă parte", a spus Stepan Sabia, locuitor satul Corten, Taraclia.

În total, datorită fondurilor europene, în Autonomia Găgăuză şi Taraclia au fost iniţiate 30 de afaceri în mai multe domenii, inclusiv în agricultură, alimentaţie publică şi prelucrarea metalului.

publika.md

O fabrică de confecții sub brandul „Nike” urmează a fi construită în următoarele 14 luni în orașul Taraclia, de către o companie turcească –„Asena Textile”. Firma a dobândit dreptul de a închiria terenul pentru fabrică în urma unei licitații cu strigare, desfășurată pe 11 septembrie, transmite IPN.

Potrivit primarului orașului Taraclia, Serghei Filipov, citat pe pagina web a Primăriei, „Asena Textile” va fi cel mai mare investitor din oraș, care va oferi locuri de muncă pentru mai bine de 500 de persoane.

Mai multe stații de alimentare a automobilelor electrice vor fi instalate în capitală. Inițiativa va fi realizată, în perioada 2018-2019, în cadrul proiectului „Oraşe verzi durabile pentru Moldova”, care este finanțat de Facilitatea Globală de Mediu (GEF) și implementat de PNUD Moldova, transmite MOLDPRES.

Potrivit Primăriei capitalei, inițiativa include și instalarea palmierilor solari de generare a energiei electrice din surse regenerabile, a staţiilor de colectare a PET-urilor și crearea unei platforme online de participare civică a chişinăuienilor.

Activităţile vor fi desfăşurate în parteneriat cu Laboratoarele de inovații ale PNUD Moldova, parteneri de dezvoltare, antreprenori şi autorităţi naţionale/locale. „Salut lansarea acestui proiect ce vine să răspundă provocărilor asociate urbanizării. Este un proiect pentru cetăţenii oraşului. Aceste inițiative vor fi concepute şi dezvoltate împreună cu oamenii care locuiesc în Chişinău, în parteneriat cu sectorul privat şi societatea civilă”, a spus primarul interimar al capitalei, Ruslan Codreanu.

„Green City Lab, care urmează a fi creat în cadrul acestui proiect, va oferi oportunităţi de testare a conceptului în baza căruia oraşele reprezintă laboratoare de transformare urbană, unde autorităţile locale au rolul de ingineri ai schimbării şi asigură colaborarea cu sectorul privat şi cetăţenii pentru a testa şi experimenta noi soluţii ca răspuns la provocările existente”, a afirmat reprezentantul rezident adjunct PNUD Moldova, Stefan Liller.

Proiectul încurajează iniţiativele-pilot inovative ce vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră prin măsuri de gestionare eficientă a deșeurilor, eficiență energetică în clădirile rezidențiale, utilizarea energiei regenerabile și planificare urbană inteligentă. Totodată, municipiul Chișinău va fi asistat în procesul de planificare a mobilității urbane, implicând populația și sectorul privat în ample consultări și dezbateri tematice.

Degustarea gratuită a vinurilor prezentate în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chișinău de Ziua Vinului, pe 6-7 octombrie, va fi posibilă doar la prezentarea „Carnetului degustătorului”, care poate fi procurat cu 150 de lei, iar în ziua evenimentului acesta va costa 200 de lei.

Surse din cadrul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului (ONVV), care este unul dintre organizatorii oficiali ai evenimentului, au comunicat agenției INFOTAG că, anul acesta, sărbătoarea va „încuraja consumul moderat și responsabil de vin de calitate”, având genericul „Vin din sufletul Moldovei”.

„Carnetul degustătorului” va oferi oaspeților un pahar ecologic, 100% reciclabil produs din tritan, însoțit de un accesoriu special de purtat în jurul gâtului (port pahar), astfel încât mâinile să fie libere; două bilete de călătorie pentru transportul public, pentru a încuraja vizitatorii să-și lase mașinile acasă; o reducere de 20% la produsele cu logoul „Wine of Moldova” (chipiuri, tricouri, pahare de sticlă pentru degustare). De asemenea, datorită Carnetului, oaspeţii vor putea degusta 11 vinuri diferite și un vin favorit pe parcursul celor două zile ale sărbătorii din cele patru zone cu Indicație Geografică Protejată (IGP), fără a depăși limita admisibilă pentru un consum moderat”.

Întreprinderea „Coroplast Harness Technology", din subzona ZEL Bălți, orașul Căușeni, specializată în producerea cablajelor auto va mări numărul angajaților și angajatelor de la 400 la 1000, odată cu darea în folosință a noii hale de producție, fiind investite circa 20 milioane de dolari.

Prim-ministrul Pavel Filip a vizitat astăzi fabrica în cadrul unei deplasări în teritoriu cu întreg Cabinetul de miniștri. „Am avut discuții cu reprezentanții Coroplast încă în 2016 și, la sfârșitul anului, ei au decis să-și extindă afacerile în Republica Moldova. După care, în 2017 au închiriat această hală de producție. Este un lucru care vorbește de la sine - eforturile depuse de Guvern pentru a deveni mai atractivi pentru investiții - dau rezultate", a menționat premierul.

Prim-ministrul a vizitat hala industrială a fabricii și a vorbit cu lucrătorii și lucrătoarele despre condițiile de muncă și nivelul de remunerare. Muncitorii și muncitoarele s-au arătat mulțumite de salariu și de posibilitatea de a munci aici, acasă.

De menționat că, volumul vânzărilor companiei este de 15,6 milioane de euro anual, iar producția este orientată 100 % spre export.

Pentru că vremea se răceşte, comercianţii profită de acest fapt şi au ridicat preţurile la lemnele de foc. În pieţele din Capitală, un metru ster a ajuns să coste între 750 şi 1.000 de lei. Unii oameni au anticipat scumpirile şi s-au asigurat din timp cu lemne.

O femeie din comuna Bubuieci s-a aprovizionat încă din luna mai pentru a prinde un preţ mai mic: "Cum e luna mai, eu deodată îmi iau lemne, pentru că mai apoi mi-e frică că sunt mai scumpe. M-a costat 3.000 de lei şi mi-am luat cinci cuburi".

Şi un alt bărbat şi-a cumpărat lemne din vară: "Cum vine vremea rece, vânzătorii scumpesc preţurile, mai câştigă şi ei un ban."

Vânzătorii susţin că au majorat preţurile pentru că cererea este mai mare faţă de acum câteva luni. "Lumea preferă pentru sobă lemn din amesticături, că este mai ieftin, dar cel mai scump de 850 de lei este lemnul pentru cămine."

Cu toate acestea, reprezentanţii "Moldsilva" consideră că scumpirile exagerate sunt nefondate şi au stabilit în acest an un preţ de vânzare de 410 lei pentru un metru ster de lemn moale şi de 580 de lei pentru cel tare.

"În stocurile întreprinderilor silvice mai sunt 63 de mii de metri cubi de lemn. Acum în octombrie vor începe tăierile pentru trimestrul 4 şi sunt planificate spre recoltare circa 114 mii de mteri cubi", a declarat Viorica Caciuc, purtător de cuvânt Moldsilva.

Cei care preferă să facă focul cu cărbune vor trebui să scoată din buzunar - 3800 de lei pentru o tonă, iar cei care vor cumpăra peleţi - vor achita 2800 de lei.

"Utilizând biocombustibil din resturi vegetale, noi pătrăm mediul înconjurător. Atunci când utilizăm lemnele de foc suntem nevoiţi să tăiem din păduri şi să micşorăm suprafaţa acestora", a precizat Mihai Braga, producător de brichete pentru foc.

publika.md