Chiril Gaburici: Investițiile în ZEL ”Bălți” sunt în creștere cu circa 24%. Salariul mediu pentru zona respectivă a fost de peste 10 mii lei. Aceasta se datorează politicii eficiente de atragere a investițiilor și facilităților oferite de zonele economice libere.

”Investițiile în ZEL ”Bălți” sunt în creștere cu circa 24%. Au fost create peste 8 mii de locuri de muncă. Salariul mediu pentru zona respectivă a fost de peste 10 mii lei. Aceasta se datorează politicii eficiente de atragere a investițiilor și facilităților oferite de zonele economice libere”. Afirmația a fost făcută astăzi de Chiril Gaburici, referitor la raportul de activitate și indicatorii de performanță a Zonei Economice Libere „Bălți”, pentru nouă luni ale anului 2018.

Principalii indicatori ai Zonei Economice Libere „Bălți”, în ianuarie-septembrie 2018,  au înregistrat o creștere semnificativă, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Volumul investițiilor atrase în ZEL „Bălți”, în perioada de referință, a crescut cu 23,8%, înregistrînd o creștere de la circa 142 milioane USD la circa 175 milioane USD. Totodată, volumul taxelor achitate la Bugetul de Stat a constituit 716 mii lei.

Totodată, numărul de angajați ai rezidenților a însumat 8176 de persoane, față de 5490 de persoane înregistrați în 2017, ceea ce reprezintă o creștere cu 48,9%. De asemenea, în primele nouă luni ale anului 2018, a crescut volumul vânzărilor. Valoarea lor însumând cifra de circa 4 milioane lei, față de 1 milion 610 mii lei, în perioada similară a anului 2017, ceea ce reprezintă o creștere de 148% a vânzărilor.

Printre cele mai relevante activități ale ZEL Bălți, poate fi specificată deschiderea la 3 septembrie curent a Colegiului de Inginerie din or.Strășeni. Aceasta fiind prima instituție de învățământ dual din Republica Moldova, urmând modelul german. Sistemul dual oferă posibilitatea absolvenților de liceu să îmbine pregătirea teoretico-ştiinţifică cu cea practică, aceasta fiind o alternativă atractivă studiilor universitare.

De asemenea, Compania germană Draexlmaier, la 15 octombrie 2018 a dat startul celei de a patra fabrici de producție la Cahul. La moment, aici activează peste 200 de angajați, numărul cărora va crește până la 1500, până la finele anului 2019. Totodată, în vara acestui an, Compania „Coroplast” (Germania), a demarat construcția unei fabrici în orașul Căușeni, care va crea alte 600 locuri de muncă, la cele 300 deja existente. Valoarea proiectului investițional este estimat la circa 20 de milioane USD.

Un alt pas important în vederea atragerii investițiilor, a fost înregistrarea Companiei „Fritzmeier Cahul”, o filială a investitorului german „Fritzmeier Group”. Datorită suportului oferit de ZEL Bălți, compania „Fritzmeier Cahul”, a rezolvat toată partea logistică, privind înregistrarea și lansarea unei afaceri, într-un termen restrâns și operativ. La moment, „Fritzmeier Cahul” este în proces de instruire a angajaților, în România, și pregătește partea tehnică pentru ca la începutului anului viitor să înceapă implementarea proiectului său investițional. În procesul de producție vor fi utilizate cele mai moderne tehnologii, utilaje și echipamente computerizate, roboți, care vor constitui cele mai performante echipamente din țara noastră, a specificat administrator principal ZEL Bălți.

Întreprinderea cu capital străin “Metal Supply Masters” SRL este o companie producătoare de articole din metal pentru export.

Întreprinderea cu capital străin “Metal Supply Masters” SRL este o companie producătoare de articole din metal pentru export. Aceasta se specializează în producerea construcțiilor din oțel și inox.

Recent compania a fost vizitată de Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, în cadrul căreia șeful secției de producere a întreprinderii, Veaceslav Negru, i-a prezentat ministrului activitatea și procesul de producere a articolelor din metal care sunt destinate exportului. Acesta l-a informat pe Chiril Gaburici despre faptul că, întreprinderea este unica companie din lume care a acceptat și a realizat confecționarea unei construcții pentru cel mai mare muzeu de istorie și artă din Franța, muzeul Louvre din Paris.

Veaceslav Negru a mai povestit că timp de 6 luni au convins reprezentanții companiei Volvo să vină în Republica Moldova cu o vizită. Ajunși în țară, aceștia au semnat în aceeași zi un contract de colaborare și au decis să ofere suport în materie de know-how și produse finite.

Cetățenii din 60 de state vor putea obține mai ușor viză pentru Republica Moldova, iar procedura de eliberare a permiselor de ședere în scop de muncă și de afaceri va fi simplificată. Subiectele au fost discutate astăzi în cadrul unei ședințe la Guvern, la inițiativa premierului Pavel Filip, care a menționat că astfel va crește substanțial atractivitatea investițională a țării, dar și numărul de turiști, a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare şi protocol a guvernului.

Pentru simplificarea procedurii de eliberare a vizelor, s-a propus modificarea legislației în vigoare. În urma operării modificărilor, pentru o vizită, o călătorie turistică sau de afaceri în Republica Moldova, va fi suficientă doar cererea de acordare a vizei, însoțită de pașaportul valabil al solicitantului. Ținând cont de specificul activității pentru obținerea vizei de transport, suplimentar vor fi prezentate permisul de conducere, documentele de înmatriculare a vehiculului și copia autentificată de pe licența companiei de transport. În prezent, pentru a obține viză în țara noastră, persoanele prezentă biletul tur-retur, asigurarea medicală, rezervarea la unitatea de cazare și dovada mijloacelor de întreținere.

Totodată, pentru a atrage investiții și a liberaliza piața muncii, va fi simplificată și procedura de eliberare a permiselor de ședere în scop de muncă și de afaceri. Schimbările propuse vor reduce pachetul de acte prezentat pentru documentare de la 10 la 6, iar termenii de examinare a actelor de ședere provizorie în scop de muncă pentru lucrătorii imigranți va fi micșorat de la 25 la 15 zile. Va fi redus și termenul de perfectare a permisului de ședere de la 30 la 7 zile calendaristice. Vor fi simplificate și procedurile de încadrare în muncă a lucrătorilor străini sezonieri, iar pentru străinii angajați în proiecte investiționale, perioada de valabilitate a dreptului de ședere va fi extinsă de la un an la doi sau trei, în funcție de durata proiectului. Totodată, va fi sporită responsabilitatea angajatorului pentru străinul invitat la muncă în Republica Moldova.

Afacerea poate fi finanțată cu până la 1 milion de lei

Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD) a lansat concursul proiectelor de inovare și transfer tehnologic pentru 2019, organizat în fiecare an. Companiile interesate pot participa cu idei de afaceri inovaționale, pentru care statul oferă până la 1 milion de lei.

Dacă propunerea de proiect va fi selectată pentru finanțare, beneficiarul  trebuie să asigure cofinanțarea proiectului în volum de nu mai puțin de 50% din suma oferită din surse bugetare.

O condiție esențială pentru agenții economici interesați este parteneriatul cu o instituție de cercetare.

De asemenea, companiile nu vor putea depune proiecte care conțin activități finanțate din alte fonduri naționale sau străine.

Proiectele propuse trebuie să fie implementate pe parcursul unui an.

Propunerile de proiect și documentele adiționale pot fi depuse online pe pagina Agenției până la 5 noiembrie 2018. Propunerile urmează să treacă mai multe etape de verificare, iar în cazul eligibilității, afacerea va putea fi finanțată în decembrie 2018.

Mai multe detalii despre concursul lansat de ANCD găsiți aici.

bizlaw.md

Cea mai mare parte a bunurilor imobiliare din Republica Moldova nu sunt evaluate sau evaluate necorespunzător, iar acest lucru generează ratări de milioane la bugetul de stat. Pentru a soluţiona problema, Banca Mondială urmează să acorde un credit de 30 milioane de euro pentru înregistrarea şi evaluarea bunurilor imobile.

Banii alocaţi vor fi destinaţi pentru înregistrarea primară şi evaluarea bunurilor imobile, consolidarea managementului de proiect şi a sistemului de administrare funciară. Odată cu implementarea proiectului, va fi stimulat numărul de contracte de creditare şi de leasing pentru terenurile publice, iar înregistrarea terenurilor va genera beneficii economice.

Într-un raport al Curţii de Conturi se spune că deficienţele cadastrării bunurilor imobile au influenţat direct procesul de evaluare a bunurilor imobile în scop fiscal, care de asemenea este parţială şi necredibilă. Doar în municipiul Chişinău nu sunt evaluate 38236 bunuri, pierderile bugetului din neimpozitarea corespunzătoare a acestora, estimate de audit, constituie anual aproximativ 7,6 mil. lei.

Metodologia de evaluare în scopuri fiscale a bunurilor imobile până în prezent nu a asigurat determinarea unei valori apropiate celei de piaţă, această metodologie nefiind ajustată conform recomandărilor anterioare a Curţii de Conturi.

În loc să asigure finalizarea evaluării în scopuri fiscale a bunurilor imobile, este efectuată reevaluarea specială a bunurilor imobile deja evaluate, care s-a dovedit cost–ineficientă (cheltuielile de reevaluare depăşeau de 10 ori majorarea anuală a impozitului);
Curtea spune că impozitarea bunurilor imobile prin intermediul SIA „Cadastrul Fiscal” este vulnerabilă, sistemul generând mai multe erori, cum ar fi neincluderea bunurilor în impozitare, dublarea impozitării pentru acelaşi bun, calcularea greşită a impozitelor, divergenţe între soldul final al unei perioade şi soldul iniţial al perioadei imediat următoare etc.

Serviciul Fiscal de Stat şi APL (administraţia publică locală) nu au asigurat ca deficienţele din Registrul Bunurilor Imobile ce nu permit impozitarea bunurilor să fie corectate de către IS Cadastru, ca urmare, doar în mun. Chişinău la începutul anului 2017 existau 25959 bunuri cu valoare evaluată de 8272,3 mil. lei care nu au fost impozitate, pierderile bugetului fiind de 8,2 mil. lei anual.

Resursele limitate ale autorităţilor publice locale şi activitatea ineficientă a acestora nu au asigurat impozitarea tuturor bunurilor imobile. Astfel, în mun. Chişinău, conform SIA „Cadastrul Fiscal” nu au fost impozitate 2125 bunuri cu valoarea evaluată de 1331,3 mil. lei, pierderile bugetului fiind de 1,3 mil. lei anual. De asemenea, neasigurarea de către APL şi APC a constituirii asociaţiilor de coproprietari în condominiu şi transmiterii acestora a bunurilor aferente apartamentelor private (teren, clădire) a dus la neimpozitarea acestora.

“În prezent lipseşte o bază de date a bunurilor imobile care ar permite APL verificarea corectitudinii impozitării tuturor bunurilor imobile indiferent de proprietarii acestora (persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat). Absenţa unui cadru normativ exhaustiv de reglementare a modului de determinare a suprafeţelor terenului aferent şi adia­cent obiectivelor private, precum şi neasigurarea interesului public de către angajaţii APL şi APP, determină privatizarea la preţ normativ (esenţial mai mic decât cel de piaţă) a terenurilor publice adiacente construcţiilor private, fapt ce conduce la prejudicierea bugetelor locale şi a celui de stat”, mai constată Curtea de Conturi.

Atitudinea permisivă a APL faţă de ocuparea abuzivă a terenurilor, efectuarea construcţiilor pe acestea şi darea lor în exploatare cu acordul APL, în loc de demolarea construcţiilor şi eliberarea terenurilor duce în final la pierderea drepturilor de proprietate publică sau la privatizarea neregulamentară a terenurilor la preţ normativ. Această situaţie este favorizată de APL prin eliberarea certificatelor de urbanism sau autorizaţiilor de efectua­re a construcţiilor unor persoane ce nu au acceptul expres al proprietarului de teren de a permite efectuarea acestor construcţii, precum şi de IS Cadastru care înregistrează drepturile asupra acestor clădiri în lipsa acceptului proprietarului terenului.

O metodă conştientă de prejudiciere a bugetului este acordarea în arendă a terenurilor pentru efectuarea construcţiilor (în special a blocurilor locative) pe un termen mic şi mijlociu (de obicei până la 10 ani), deşi după finalizarea acestui termen proprietarul terenului nu-l va mai putea folosi după destinaţia iniţială. În cazul construcţiei blocurilor locative, după vânzarea tuturor apartamentelor, arendatorul nu prelungeşte termenul de arendă a acestui teren şi nici nu-l procură la preţ normativ, din contra, conform cadrului legal, acest teren urmează a fi transmis gratuit în proprietatea Aso­cia­ţiei de Coproprietari în Condominiu.

APL nu asigură darea transparentă în locaţiune a proprietăţii publice în bază de concurs/licitaţie (inclusiv după expirarea contractelor de locaţiune), ceea ce diminuează esenţial veniturile bugetare posibile, determinând ulterior şi privatizarea netransparentă a acestora.

Iresponsabilitatea APL, precum şi capacităţile limitate ale APP în asigurarea stabilirii şi încasării plăţii de folosinţă a terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor private şi privatizate, duce la favorizarea unor agenţi economici şi neîncasarea veniturilor respective în buget.

Deşi, prin Hotărârea Guvernului a fost aprobată lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, aceasta nu include şi terenurile aferente acestor bunuri, precum şi conţine unele date greşite, ceea ce provoacă incertitudini privind gestionarea acestor bunuri.

APC şi APL n-au elaborat şi n-au aprobat un mecanism care ar reglementa regimul, particularităţile şi criteriile de atribuire a terenurilor pentru construcţia caselor de locuit familiilor nou formate (art. 11 Codul Funciar), ca urmare a fost posibilă acordarea fără plată a terenurilor beneficiarilor care anterior au deţinut spaţiu locativ, dar l-au vândut.

APL aplică neregulamentar preţul normativ de 621,05 lei la vânzarea terenurilor aferente caselor particulare de locuit care au fost obţinute în afara procedurii prevăzute de Codul funciar. APL din mun. Chişinău nu asigură notarea în RBI şi evidenţa clauzelor contractuale care prevăd acordarea unor spaţii după finalizarea unor construcţii sau efectuarea unor lucrări de interes public. APL, contrar prevederilor legale „Privind administraţia publică locală”, n-au asigurat inventarierea anuală a bunurilor proprietate publică, ca rezultat acestea nu deţin informaţii exhaustive în privinţa componenţei, structurii gestionarului şi modului de folosinţă a acestor bunuri.

Evidenţa defectuoasă a calculelor şi plăţilor pentru arenda, locaţiunea, vânzarea şi privatizarea bunurilor publice (în special terenuri şi construcţii), precum şi lipsa unor documente contabile justificative (facturi) aferente acestor tranzacţii, nu permite urmărirea achitării complete şi în termen a plăţilor date de către APL.

Subrogarea de către instanţele de judecată a Consiliilor locale în ceea ce priveşte decizia de dare în arendă sau vânzare a bunurilor (excepţie cele expres prevăzute de lege), de fapt, reprezintă o ingerinţă în exercitarea dreptului de proprietate, prin ce are loc deposedarea APL de bunuri, inclusiv din domeniul public, care nu pot fi urmărite şi vândute.

Curtea de Conturi susţine că lipsa unor prevederi legal-normative aferente modului de calculare a plăţilor pentru arenda terenurilor aflate sub ape şi aferente acestora determină calcularea acestor plăţi ca pentru terenurile agricole, ceea ce nu este echitabil din punct de vedere a efectului economic comparativ cu efectul economic din folosirea terenurilor în scop agricol.

Potrivit datelor Agenţiei Relaţii Funciare, în prezent, numărul total de imobile (terenuri, construcţii, construcţii nefinalizate şi încăperi izolate) constituie 6,5 milioane dintre care doar 1,1 milioane sunt evaluate. Cotele impozitului pe bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale), terenuri aferente acestor bunuri, garaje şi terenurile pe care acestea sunt amplasate, pot varia între 0,4% (cota maximă) şi 0,05% (cota minimă) din baza impozabilă. Cota exactă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă a administraţiei publice locale.

Victor URSU

Programul de inovație tehnologică pentru IMM-urile și startup-urile din Republica Moldova va fi implementat în baza conceptului Programului global de inovare Cleantech pentru IMM-uri și startup-uri, deja realizat în opt țări de către Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială, în parteneriat cu Facilitatea Globală de Mediu (GEF).

aee.md

Foto: Alexandru Ciudin, director al Agenției pentru Eficiență Energetică

Forțele de ordine vor restricționa accesul populației pe zeci de străzi din Chișinău în contextul vizitei președintelui turc în Republica Moldova Recep Tayyip Erdoğan. Primarul interimar al capitalei Ruslan Codreanu a emis o dispoziție în acest sens.

noi.md

De curând a fost reluată activitatea Parcului Industrial Cimișlia, aici urmând să fie construită o fabrică de brânzeturi.

În urma vizitei în luna august, la Cimișlia, a ministrului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a fost reluată activitatea Parcului Industrial din localitate. Tot atunci, ministrul a salutat inițierea lucrărilor de construcție a unei fabrici de producere a brânzei de oi, pe teritoriul parcului și a apreciat pozitiv activitatea autorităților locale în acest sens.

Reluarea activității Parcului Industrial Cimișlia și inițierea lucrărilor de construcție a unei Fabrici de producere a brânzei de oi va oferi antreprenorilor posibilitatea de a beneficia de facilitățile acordate pentru dezvoltarea unei afaceri. În plus, vor fi create noi locuri de muncă și dezvoltată infrastructura regională.

Regiunea raionului Cimișlia se remarcă prin creșterea de oi, iar comercializarea brânzei poate fi o afacere profitabilă.

În Republica Moldova au fost create 10 Parcuri Industriale, în care își desfășoară activitatea 68 de agenți economici în calitate de rezidenți. În cadrul acestora au fost create peste 3000 locuri de muncă, fabricată și realizată producție în valoare de 6801,0 mil lei și s-au plătit taxe și plăți către bugetul public național în sumă de 1052,4 mil lei.

publika.md

"Nu voi numi o cifră concretă. Dar onorarul meu, în comparație cu cel al colegilor și prietenilor mei, este mult mai mic. Eu nu sînt evreu, dar am o gîndire evreiască. Decît să cer mult şi să lucrez puțin, mai bine cer mai puțin, ca să lucrez mai mult. Acei care primesc onorarii mari muncesc la un eveniment pe zi sau la trei pe săptămînă, eu însă iau mai puțin, dar lucrez la cîte 3 evenimente în fiecare seară sau la 10 pe săptămînă. Uitaţi aşa este evreieşte!" a glumit Ion Suruceanu.

noi.md